Din nou despre permanenta ilegala de la domiciliu

0

Din nou despre permanenta ilegala de la domiciliu!

O doamna distinsa care scrie un raport pentru o institutie europeana m-a rugat sa-i clarific problema permanentei. A fost din scurt, am avut doar doua ore la dispozitie, dar daca tot i-am scris un text, m-am gandit sa il pun si aici, sa ramana accesibil tuturor celor interesati.

Reglementari relevante de drept intern privind timpul de munca al politistilor

De principiu, programul de munca al politistilor este reglementat de legea 360/2002 si OMAI nr. 577/2008.

Tot norme care reglementeaza unele aspecte ale timpului de munca sunt:

*O.M.A.I. nr. S/108/2011 privind serviciul de permanenţă şi accesul în unităţile/structurile M.A.I; (secret de serviciu) si dispozitia IGPR nr. S/51/2011, emisa pentru organizarea executarii ordinului S/108/2011;

*Ordinul comun inregistrat la MAI sub nr. 182/14.08.2009 si la PICCJ sub nr 1754/C/05.08.2009 privind procedura efectuării cercetării la faţa locului ( nesecret, nepublicat)

*Teoretic, opereaza si Codul Muncii acolo unde legislatia specifica functiei de politie nu reglementeaza sau reglementeaza insuficient, dar aparatul Central al MAI manifesta reticenta in a apela la normele din Codul Muncii.

Asigurarea permanentei serviciului de politie

Modul in care se asigura permanenta serviciului de politie incalca Directiva 2003/88/CE si comunicarea interpretativa a Deciziei (publicata in data de 24 martie 2023, în Jurnalul Oficial al UE) si priveste modul in care este asigurata concret, permanenta sau continuitatea serviciului public de politie, de catre structurile de politie judiciara si criminalistica.

Serviciul public de politie este alaturi de sistemul sanitar, unul dintre acele servicii publice care trebuie asigurate fara intreruperi, populatiei, cu respectarea prevederilor legale.

A se vedea in acest sens, art 12 si art 580 (4) din Codul Administrativ, Legea 218/2002 din ansamblul careia rezulta indirect aceasta nevoie de serviciu continuu, art 39 din legea 360/2002 privind statutul politistului:

Art. 39. –

(1) Durata programului de lucru al polițistului este de 8 ore pe zi și 5 zile pe săptămână, stabilită astfel încât să se asigure continuitatea serviciului polițienesc și refacerea capacității de muncă, în condițiile prevăzute de lege.

(2) Programul de lucru, formele de organizare a acestuia şi acordarea repausului săptămânal se stabilesc prin ordin al ministrului afacerilor interne, după consultarea Corpului Naţional al Poliţiştilor.

Permanenta serviciului de politie poate fi discutata din perspectiva celor doua forme posibile de manifestare:

*Permanenta de la domiciliu;

*Permanenta in unitate (la locul de munca);

Singura perioada in care permanenta la domiciliu a fost legal recunoscuta si reglementata pentru politisti a fost perioada de la 29 iunie 2017 pana la 31 decembrie 2017, de activitate a art 1 din OUG 9/2017 in baza careia s-a emis OMAI 78 din 2017 „privind condițiile de acordare a majorării salariale pentru personalul Ministerului Afacerilor Interne planificat să asigure continuitatea îndeplinirii atribuțiilor specifice, în afara programului normal de lucru, de la domiciliu, precum și activitățile pentru care se asigură continuitatea îndeplinirii atribuțiilor specifice.”

Potrivit art. 1 din OUG 9/2017:

(3 indice 1) Personalul militar, poliţiştii, funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare şi personalul civil din cadrul instituţiilor publice din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională, planificat să asigure continuitatea îndeplinirii atribuţiilor specifice, în afara programului normal de lucru, de la domiciliu, beneficiază pentru această perioadă de o majorare de 40% din salariul de bază/solda de funcţie/salariul de funcţie, acordată în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

(3 indice 2) Condiţiile de acordare a majorării prevăzute la alin. (31), inclusiv activităţile pentru care se asigură continuitatea îndeplinirii atribuţiilor specifice, se stabilesc prin ordin al conducătorilor instituţiilor publice de apărare, ordine publică şi securitate naţională.

Incepand cu 1 ianuarie 2018, a incetat orice baza legală pentru efectuarea de catre politisti a permanentei la domiciliu. O continuare a practicii de permanenta la domiciliu dupa incetarea recunoasterii si reglementarii legale este vadit ilegală, in afara legii.

Incepand cu anul 2018, permanenta pentru functiile de executie se efectueaza (doar teoretic) potrivit regulilor si limitelor stabilite de OMAI S/108/2011 care, la art 42, arata clar ca functiile de executie asigura permanenta din unitate, implicand ca se face in interiorul timpului de munca ( cuprinzand si eventuale ore suplimentare, dar nu mai mult de limita maxima legala) si contra plată.

Structurile de politie pot fi clasificate in:

*structuri operative (structuri de ordine publica, dispecerat 112, politie judiciara, circulatie, criminalistica, etc), care sunt direct implicate in realizarea obiectului de activitate al Politiei Romane;

*structuri de suport ( logistica, financiar-contabilitate, resurse umane, etc).

La analiza permanentei, prezinta relevanta studierea modului in care PERSONALUL DIN STRUCTURILE DE POLITIE JUDICIARA SI DE CRIMINALISTICA este implicat in asigurarea permanentei.

In afara de structurile de politie judiciara si criminalistica, activitatea 24/24 a celorlalte structuri operative este asigurata prin program in ture (8/16, 12/24, 24/ 72) deci nu implica probleme deosebite.

Activitatea structurilor de politie judiciara se desfasoara in program normal 8-16.

La fel activitatea criminalistilor.

Continuitatea serviciului de politie de catre politie judiciara si criminalistica, in afara programului normal de lucru, se asigura prin intermediul echipei de Cercetare la Fata Locului ( a se vedea si OMAI 182/2009)

In practica, toti sefii unitatilor de politie care au structuri judiciare ( inclusiv Politia de Frontiera are structuri de politie judiciara) eludeaza executarea art 42 din OMAI S/108/2011, in sensul ca nu organizeaza echipa CFL cu personal prezent in unitate si cu respectarea limitelor maxime de ore de munca, in scopul de a evita plata pentru munca suplimentara si atingerea plafonului de numar maxim de ore de munca. Politistii cu functii de executie sunt supusi presiunilor pentru a accepta aceasta permanenta neplatita de la domiciliu care are un caracter de munca fortata, interzisa de Constitutie.

Cauze generatoare:

a)Imprejurarea ca gradul de neocupare al functiilor de politie este undeva intre 23%-28%;

b)buget insuficient pentru cheltuieli cu personalul;

c) Sefii sunt incurajati (instigati de aparatul central al MAI condus de secretarul de stat Bogdan Despescu, considerat ministrul “de facto’ si de chestorul Benone Matei, seful IGPR) sa incalce legea, pentru a se face economii si pentru a se asigura permanenta, cu pretul incalcarii drepturilor salariatilor.

Emil Păscuț

Leave a reply

Please enter your comment!
Please enter your name here