În 2026, Parlamentul a votat el însuși regulile după care sunt evaluați funcționarii publici. Pentru polițiști, aceleași reguli le scrie și le schimbă ministrul afacerilor interne, printr-un ordin pe care nu-l votează nimeni.
Ce au primit funcționarii publici
Un funcționar public de la primărie sau de la o direcție a ministerului poate deschide Codul administrativ și află exact cum i se dă calificativul. Art. 485 alin. (10) spune că evaluarea se face după „metodologia de evaluare a performanțelor individuale ale funcționarilor publici din anexa nr. 6 la prezentul cod”. În anexa nr. 6 sunt notele, de la 1 la 5, calculul punctajului și pragurile: între 4,51 și 5,00 se dă „foarte bine”, între 3,51 și 4,50 „bine”, între 2,51 și 3,50 „satisfăcător”, sub 2,51 „nesatisfăcător” (art. 18). Cine vrea să mute un prag trebuie să modifice legea.
Statul nu s-a oprit aici. Pentru evaluarea nouă, pe bază de competențe, O.U.G. nr. 191/2022 a introdus art. 485¹, care spune la alin. (8) că metodologia „se aprobă prin lege”. Metodologia a venit în februarie 2026, ca anexa nr. 6¹ a Codului, prin O.U.G. nr. 7/2026. Parlamentul a dezbătut-o și a modificat-o prin Legea nr. 165/2026, în vigoare din 9 august 2026. Cu alte cuvinte, regula după care un funcționar public primește „bine” sau „satisfăcător” a trecut prin votul deputaților și al senatorilor.
Ce au primit polițiștii
Polițistul care caută aceleași răspunsuri în Statutul polițistului găsește doar jumătate. Legea nr. 360/2002 spune cine îl evaluează, după ce cinci criterii, care sunt cele patru calificative și cum poate contesta (art. 26²–26⁴). Nu spune ce punctaj înseamnă „bine”. Art. 26³ alin. (3) se oprește la formula „în funcție de punctajul general obținut”, iar art. 26⁶ trimite restul la ministru: „Metodologia privind evaluarea de serviciu a polițiștilor se aprobă prin ordin al ministrului afacerilor interne”.
Ordinul este O.M.A.I. nr. 140/2016. Ministrul l-a modificat prin Ordinul nr. 200/2024, publicat în Monitorul Oficial din 13 noiembrie 2024, și a mutat pragurile. La polițiști nota 1 e cea mai bună și nota 4 cea mai slabă. „Bine” mergea până la 2,50 și acum se oprește la 2,00. „Satisfăcător” mergea până la 3,60 și acum se oprește la 3,00. Ordinul s-a aplicat evaluărilor făcute după intrarea lui în vigoare, deci întregului an 2024, deși aproape tot anul trecuse sub regulile vechi.
Pe înțelesul oricărui agent: un polițist care a muncit în 2024 ca în 2023, cu aceleași note de la șef, a putut primi „satisfăcător” în loc de „bine”. Nu s-a schimbat nimic în munca lui, s-a schimbat rigla. Și rigla a schimbat-o cel care îi este, în ultimă instanță, angajator.
De ce diferența nu se poate justifica
Constituția nu face deosebire între cele două categorii. Art. 73 alin. (3) lit. j) cere lege organică pentru statutul funcționarilor publici, iar polițistul este funcționar public cu statut special. Curtea Constituțională a spus-o chiar pentru polițiști, în Decizia nr. 637/2015: evaluarea ține de statut, pentru că două calificative „nesatisfăcător” duc la încetarea raportului de serviciu (paragrafele 25–26). Istoria acestei decizii și felul în care a fost ocolită în 2016 le-am explicat în articolul din 25 octombrie.
Comparația dintre cele două categorii mai arată ceva: cât de grele sunt consecințele calificativului în fiecare caz și unde sunt scrise. La funcționarul public, „satisfăcător” înseamnă salariul diminuat cu 10% până la următoarea evaluare, iar regula e în lege, la art. 485 alin. (7) lit. c) din Codul administrativ. La polițist, calificativul decide gradul profesional, pentru care legea cere cel puțin „bine” pe tot stagiul [art. 16 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 360/2002], concursurile pentru ofițer sau pentru funcții de conducere și, la două „nesatisfăcător”, rămânerea în poliție [art. 69 alin. (1) lit. h)]. De la majorarea „Bayraktar” din art. VIII al O.U.G. nr. 26/2024, calificativul decide și o parte din salariu: 100% din majorare la „foarte bine”, 80% la „bine”, după un ordin clasificat (anexa nr. 18 la Ordinul M.A.I. nr. S/7/2018, așa cum a reținut Curtea de Apel Alba Iulia în Sentința civilă nr. 75/2026).
Așadar, unde miza e mai mică, regula e în lege și trece prin Parlament. Unde miza e cariera și chiar rămânerea în sistem, regula e într-un ordin pe care îl schimbă ministrul, iar o parte din efecte stau într-un act secret.
Ce înseamnă „bine”
În lumea obișnuită a Codului administrativ, „bine” înseamnă exact ce spune cuvântul. Pe scala de la 1 la 5 a funcționarilor publici, „bine” acoperă punctajele de la 3,51 la 4,50: omul care își face treaba corect, zi de zi, fără să fie nici excepțional, nici la limită. „Foarte bine” și „satisfăcător” sunt capetele scalei, iar „bine” e mijlocul ei, acolo unde se află, firesc, cei mai mulți. Codul nu leagă de „bine” nicio pierdere de bani. Singura tăiere de salariu, de 10%, vine abia la „satisfăcător” [art. 485 alin. (7) lit. c)].
La poliție, chiar ministerul scrie ce înseamnă „bine”: polițistul „s-a situat în unele cazuri peste nivelul cerințelor postului și în celelalte cazuri la nivelul acestora” [anexa nr. 22 la O.M.A.I. nr. 140/2016, art. 2 lit. b)]. Adică un om care nu a coborât niciodată sub cerințe și care, uneori, le-a depășit. Cu toate acestea, prin anexa nr. 18 la Ordinul M.A.I. nr. S/7/2018, un act secret, polițistul cu „bine” primește doar 80% din majorarea „Bayraktar” din art. VIII al O.U.G. nr. 26/2024. I.P.J. Sibiu i-a explicat negru pe alb unui agent, în adresa nr. 2.029.876 din 21 mai 2025, că a fost „alocat la o majorare de 16% – 80% întrucât, pe anul 2024, a fost evaluat cu calificativul «bine»” și că diminuarea „este legală”.
Cu alte cuvinte, la poliție „bine” a ajuns să funcționeze ca un calificativ nesatisfăcător: se răsplătește cu un salariu diminuat, deși descrie, chiar după definiția ministerului, un polițist care și-a făcut treaba. Iar majorarea nu e o primă oarecare. Se calculează din salariul de funcție și îl modifică, cum a reținut Înalta Curte de Casație și Justiție pentru majorarea cu aceeași construcție din art. 15 al anexei nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 (Decizia nr. 75/2024, paragraful 98).
Nu e un caz izolat
Dintr-o examinare panoramică a mai multor aspecte din M.A.I. se vede cu claritate că întreaga filozofie a aparatului central este orientată spre jecmănirea polițiștilor salariați. Un alt exemplu elocvent este refuzul de a plăti sporul pentru condiții grele de muncă pe durata concediului de odihnă. Ministerul refuză, deși există lege [art. 37 alin. (1) din O.G. nr. 38/2003], există hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene din 15 septembrie 2011, în cauza C-155/10, Williams și alții, potrivit căreia elementele de remunerație legate de condițiile muncii trebuie plătite și pe durata concediului anual, există deciziile obligatorii ale Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 23/2021 (recurs în interesul legii) și nr. 73/2025 și există peste 150 de hotărâri judecătorești definitive favorabile polițiștilor.
Soluția e deja scrisă
Legiuitorul nu trebuie să inventeze nimic. Modelul există în Codul administrativ: o anexă la lege, cu notele, ponderile și pragurile, pe care ministrul o poate detalia, dar nu o poate schimba. Pentru polițiști ar însemna ca regulile de calcul din O.M.A.I. nr. 140/2016 să treacă într-o anexă la Legea nr. 360/2002, iar art. 26⁶ să lase ordinului doar procedura, așa cum a cerut Curtea în 2015 (paragraful 32 din Decizia nr. 637/2015).
Până atunci, S.P.R. „Diamantul” contestă calificativele în instanță și a pregătit, pentru aceste dosare, excepția de neconstituționalitate a art. 26³ alin. (5) și a art. 26⁶ din Legea nr. 360/2002. Codul administrativ, în forma din 2026, îi dă un argument în plus: statul a recunoscut singur, pentru funcționarii publici, că metodologia evaluării este o materie de lege.
S.P.R. „Diamantul”
