În aproape patru ani, autoritatea pentru protecția datelor a primit trei sesizări despre camerele cu care structurile Ministerului Afacerilor Interne își supraveghează proprii polițiști. Una s-a încheiat cu un avertisment, una fără nicio încălcare, iar a treia, cea de la IPJ Botoșani, este deschisă de un an.
Datele vin din adresa nr. 34619 din 21.10.2026, prin care Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP) a răspuns cererii S.P.R. „Diamantul” nr. 337/JV/29.09.2026, formulată în temeiul Legii nr. 544/2001. Am întrebat autoritatea ce a făcut cu sesizările privind supravegherea polițiștilor, care este inspectoratul nenumit din Raportul anual pe 2025 și câte plângeri a primit împotriva structurilor MAI. Adresa este redată integral la finalul articolului.
Potrivit răspunsului, între 1 ianuarie 2023 și data adresei, trei sesizări au avut ca obiect supravegherea video sau audio a angajaților ori folosirea înregistrărilor în proceduri disciplinare. Ele au vizat IPJ Mehedinți, IPJ Neamț și IPJ Botoșani. Separat, autoritatea a numărat zece plângeri împotriva unor operatori din MAI, dintre care patru au declanșat două investigații: la Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră Iași, aflată în curs, și la Inspectoratul de Jandarmi Județean Iași, încheiată cu avertisment și plan de remediere. Procesele-verbale nu ni le-a comunicat, invocând caracterul confidențial al propriei activități.
Botoșani: camera care asculta
La Poliția municipiului Botoșani, imaginile cu sunet înregistrate pe 7 februarie 2025 de camera din holul de acces au fost folosite în cercetarea disciplinară a unui polițist. Chiar IPJ Botoșani ne-a confirmat, prin adresa nr. 25.962 din 11.11.2025, că a cumpărat în iulie 2025, cu 168.000 de lei, „camere video care au încorporată funcția de înregistrare audio”. Oficiul responsabilului cu protecția datelor din MAI ne-a scris, la rândul lui, că inspectoratul i-a cerut abia în august 2025 un punct de vedere despre înregistrarea audio a persoanelor.
Cazul a ajuns în presă pe 28 octombrie 2025, când sindicatul Europol a anunțat că a sesizat ANSPDCP. Potrivit Adevărul, Europol susținea că sistemul din sediu capta și discuțiile dintre polițiști și cetățenii veniți la ghișeu și l-a prezentat drept al doilea caz de acest fel din 2025, după Mehedinți. IPJ Botoșani nu a comentat atunci.
S.P.R. „Diamantul” a sesizat situația începând cu octombrie 2025, la IPJ Botoșani, la MAI și IGPR, iar printr-un denunț penal înregistrat la Parchetul de pe lângă Judecătoria Botoșani pe 14.11.2025. Dosarul penal a fost clasat pe 6 februarie 2026, însă ordonanța de clasare redă o constatare din cercetarea prealabilă: până în august 2025 nu fusese respectat art. 5 din Legea nr. 190/2018, articolul care stabilește condițiile în care un angajator își poate monitoriza video angajații la locul de muncă.
ANSPDCP confirmă acum că a deschis investigația la IPJ Botoșani pe 4 noiembrie 2025, după patru sesizări înregistrate între 27 octombrie și 3 noiembrie 2025. După un an, investigația „se află în curs de desfășurare”, motiv pentru care nu a fost inclusă nici în Raportul anual pe 2025. În același timp, plângerea depusă separat de o polițistă din IPJ Botoșani, pe 13 noiembrie 2025, a fost respinsă ca inadmisibilă „în lipsa unor dovezi”.
Mehedinți: protestul filmat de camerele de pază
Primul nume confirmat oficial este cel al IPJ Mehedinți. Raportul anual ANSPDCP pe 2025 descria cazul la paginile 95–96, ca „Fișa de caz nr. 4”, fără să numească inspectoratul: imaginile din 20 de camere exterioare, montate pentru paza sediului, fuseseră accesate din dispoziția șefului inspectoratului, iar 14 polițiști care participaseră la un protest fuseseră cercetați disciplinar. Autoritatea a reținut încălcarea art. 5 alin. (1) lit. a) și b), a art. 5 alin. (2) și a art. 6 alin. (1) din Regulamentul general privind protecția datelor, adică a principiilor legalității și limitării scopului.
Adresa din 21 octombrie confirmă acum că este vorba de IPJ Mehedinți. Sesizarea a fost făcută de Sindicatul Polițiștilor Europeni „Europol” și înregistrată pe 26 februarie 2025, iar investigația s-a încheiat prin procesul-verbal nr. 32765 din 5 decembrie 2025, cu avertisment și un plan de remediere.
Potrivit relatării sindicatului Europol, protestul a avut loc la începutul lui februarie 2025, în fața inspectoratului, împotriva tăierii plății pentru orele lucrate în weekend și de sărbători. Tot după sindicat, conducerea IPJ a cerut pe grupul de WhatsApp al șefilor de structuri vizionarea înregistrărilor, pentru identificarea participanților, iar printre cei cercetați s-a aflat și vicepreședintele filialei. Europol mai spune că ANSPDCP a răspuns inițial că nu a constatat încălcări și că a sancționat inspectoratul abia după ce sindicatul a trimis probe suplimentare, „după mai bine de șase luni”.
Avertismentul nu e o alegere blândă a autorității, ci singura sancțiune posibilă la prima constatare. Potrivit art. 13 din Legea nr. 190/2018, unei autorități publice i se aplică avertisment și un plan de remediere, iar amenda, între 10.000 și 100.000 de lei pentru cele mai multe încălcări, vine doar dacă la controlul următor măsurile nu au fost aduse la îndeplinire (art. 14). Adresa nu spune dacă IPJ Mehedinți a fost reverificat.
Neamț: două investigații închise, niciun răspuns
Pe 11 februarie 2025, publicația nemțeană Atacul a relatat despre o sesizare adresată conducerii IPJ Neamț. Printre altele, sesizarea susținea că o polițistă cu acces la camerele din parcarea instituției filma cu telefonul ecranul monitorului și trimitea unor șefi imaginile cu colegi surprinși în discuții. Poliția Neamț a confirmat atunci doar că „unele aspecte sesizate fac obiectul unor verificări”.
Pe 28 martie 2025, S.P.R. „Diamantul” a cerut ANSPDCP, prin sesizarea nr. 127, un control la sediul IPJ Neamț. Am arătat că monitoarele sistemului video stau la ofițerul de serviciu, într-un spațiu despărțit de public printr-un geam, că vizitatorii văd imaginile și că serviciul este preluat, din lipsă de personal, și de alți lucrători. Am trimis și articolul din februarie. Autoritatea a deschis investigația pe 3 aprilie 2025 și a constatat că sistemul „avea ca scop exclusiv asigurarea securității și controlul accesului”, că nu filma birouri sau grupuri sanitare și că monitoarele erau la ofițerul de serviciu. Adresa vorbește despre sistemul „instalat la sediul IPJ Neamț în perioada septembrie–octombrie 2024” și nu spune dacă a fost verificat și episodul din februarie 2025, cu imaginile filmate de pe monitor și trimise mai departe.
A doua plângere, nr. 315/VJ din 10 decembrie 2025, a fost depusă de președintele sindicatului, Vitalie Josanu, în nume propriu și pentru sindicat. Ea nu privea camerele. Viza adresa Biroului Control Intern al IPJ Neamț nr. 484.680 din 03.10.2024, emisă în baza unei adrese IGPR, prin care șefii de structuri erau puși să identifice nominal polițiștii care desfășoară activități extraprofesionale „de orice natură” sau postează conținut online. Investigația a început pe 21 ianuarie 2026 și s-a încheiat „fără a se identifica încălcări”. În ambele cazuri, ANSPDCP recunoaște că nu ne-a transmis niciun răspuns la final. Am aflat soluțiile abia acum, pentru că le-am cerut pe Legea nr. 544/2001.
Tot în Neamț, autoritatea investighează din 30 iulie 2026 Spitalul Orășenesc „Sfântul Dimitrie” din Târgu Neamț, în urma plângerilor din 20 aprilie și 4 iunie 2026. Plângerea privea date despre sănătatea unui polițist, cerute spitalului de Direcția Control Intern a IGPR într-o procedură disciplinară. Răspunsul ANSPDCP vorbește doar despre spital. Despre partea plângerii care vizează IGPR, deși am întrebat-o expres, autoritatea nu spune nimic.
Iași și ce lipsește din statistică
Despre cele două investigații din Iași, adresa dă doar rezultatul. La Inspectoratul de Jandarmi Județean s-a aplicat avertisment cu plan de remediere, iar la Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră, sesizat prin trei petiții, investigația continuă. Nu știm ce s-a reclamat în niciunul dintre cazuri, iar în presa locală nu am găsit nicio relatare despre ele.
Statistica lasă și o întrebare deschisă. Pe 27 septembrie 2026, prin plângerea nr. 330/JV, înregistrată la ANSPDCP cu nr. 31311 din 28.09.2026, sindicatul a semnalat folosirea imaginilor din sistemul video al IPJ Bacău și a jurnalelor de acces în procedura disciplinară a unei polițiste. Ea nu se află printre cele trei sesizări enumerate. Poate fi printre cele zece plângeri, însă adresa nu spune câte dintre acestea privesc camerele și nici operatorii vizați, în afara celor două investigații din Iași.
Confidențialitatea, citită pe dos
Am cerut și copia actului prin care s-a încheiat investigația de la Botoșani, cu datele persoanelor fizice anonimizate. ANSPDCP a refuzat în bloc, scriind că „activitatea Autorității Naționale de Supraveghere are un caracter confidențial, conform art. 4 alin. (2) din Legea nr. 102/2005”, așa că procesele-verbale, rapoartele de control și corespondența cu operatorii ar fi exceptate de la comunicare.
Textul legii spune altceva. Potrivit art. 4 alin. (1) din Legea nr. 102/2005, în forma republicată, activitatea președintelui, a vicepreședintelui și a personalului autorității „are caracter public”. Alineatul (2) este excepția: la cererea persoanelor lezate sau pentru motive întemeiate, președintele „poate decide asupra caracterului confidențial al activității desfășurate în acest caz”. Confidențialitatea este, așadar, o decizie luată de la caz la caz, nu o regulă generală. Adresa nu menționează nicio astfel de decizie pentru vreunul dintre cazurile despre care am întrebat. Excepția a fost gândită ca să îi protejeze pe cei lezați, nu ca să le ascundă soluția.
Refuzul are și o consecință practică. Un polițist care află că a fost filmat și cercetat disciplinar pe baza imaginilor nu poate afla, din actul autorității, ce a constatat aceasta despre camerele inspectoratului său și ce măsuri i s-au impus operatorului. Pe sesizarea 127 și pe plângerea 315/VJ, sindicatul nu a primit nici măcar comunicarea soluției, deși el era petentul.
Răspunsul ANSPDCP
S.P.R. „Diamantul”
