Din februarie 2026, legea permite cabinetului inspectorului general al Poliției Române un singur post. Pe acel post stă un director de cabinet care, prin definiție, nu are pe cine conduce. Ministerul Afacerilor Interne spune că totul e în regulă.
Pe 8 septembrie 2026, Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul” a cerut Ministerului Afacerilor Interne să verifice dacă mai are temei legal funcția de director de cabinet de la Inspectoratul General al Poliției Române (IGPR). Potrivit IGPR, funcția este ocupată din 6 septembrie 2022, „pe durata mandatului demnitarului”, de ofițerul care conduce prin concurs, din aprilie 2022, Centrul de Informare și Relații Publice. Este vorba despre chestorul de poliție Georgian Drăgan. Sesizarea a vizat organizarea instituției și banii publici cheltuiți pe acest post, nu persoana care îl ocupă.
Răspunsul a venit pe 15 octombrie 2026, semnat de subsecretarul de stat Petru Bledea. Concluzia ministerului este că un director poate exista și fără nimeni în subordine.
Un cabinet cu un singur post
Inspectorul general al Poliției Române are rang de secretar de stat, așa că are dreptul la un cabinet, potrivit art. 544 alin. (1) din Codul administrativ (O.U.G. nr. 57/2019). Cabinetul este mica echipă care lucrează direct pentru demnitar și răspunde în fața lui. Câte posturi poate avea stabilește art. 546 lit. g), iar plafonul a fost redus de două ori: întâi prin O.U.G. nr. 34/2023, apoi prin O.U.G. nr. 7/2026, în vigoare din 25 februarie 2026. De atunci, textul spune: „1 post pentru cabinetul conducătorului de organ de specialitate al administrației publice centrale, cu rang de secretar de stat”.
Codul administrativ cere și ca o structură condusă să aibă pe cine conduce. Art. 391 alin. (3) prevede minimum 7 posturi de execuție pentru un serviciu, 15 pentru o direcție și 25 pentru o direcție generală. Tot prin O.U.G. nr. 7/2026, art. 551 alin. (3) a extins această regulă și la personalul contractual, categorie din care face parte și personalul cabinetelor. Postul de execuție este cel al omului care face efectiv munca, spre deosebire de șeful care o coordonează.
Pentru situația în care legea împuținează posturile, art. 548 alin. (2) lit. d) prevede expres eliberarea din funcție a personalului de cabinet „ca urmare a unor modificări legislative”. Cu un singur post la dispoziție, sindicatul a arătat că nu mai poate exista o funcție de conducere și a cerut ministerului să modifice statul de organizare al IGPR și să verifice cheltuielile de personal făcute pentru acest post.
Ce răspunde ministerul
Ministerul nu contestă că legea permite un singur post. Argumentul său este că art. 546 lit. g) nu spune dacă postul e de conducere sau de execuție, așa că singurul post poate fi și unul de director. Apoi, ministerul invocă art. 545 alin. (3), potrivit căruia activitatea cabinetului „este coordonată de către directorul de cabinet”. Coordonarea ar privi, în lectura MAI, „organizarea și gestionarea fluxului de activități, documentelor, solicitărilor, relațiilor funcționale ale cabinetului”, nu conducerea unor oameni.
Pragurile de 7, 15 și 25 de posturi de execuție ar privi, spune ministerul, doar serviciile, direcțiile și direcțiile generale. Cabinetul ar fi reglementat separat, la art. 544–546, iar regula nu poate fi extinsă „prin analogie”. Mai mult, în opinia MAI, art. 391 alin. (3) nu impune „în mod general” ca orice funcție de conducere să aibă măcar un subordonat.
Ultimul argument privește calitatea ocupantului. Pentru că postul e ocupat de un polițist, ministerul trimite la art. 2735 alin. (1) lit. c1) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului. Textul permite „numire directă a polițistului […] pe o funcție de conducere la cabinetul demnitarului, prevăzute a fi încadrate cu polițiști”. Prin urmare, funcția ar avea „un regim juridic special”, care nu poate fi judecat doar după regulile generale din Codul administrativ.
Norma din Statut arată însă doar cum se ocupă un post de conducere, adică prin numire directă, fără concurs. Ea nu spune câte posturi poate avea un cabinet și nici nu creează o funcție de conducere acolo unde Codul administrativ nu mai lasă loc decât pentru un singur om. De altfel, chiar alin. (3) al aceluiași articol, invocat și el de minister, stabilește doar că polițistul numit astfel îndeplinește atribuțiile din fișa postului stabilite de ministru sau de demnitar.
Răspunsul Ministerului Afacerilor Interne din 15 octombrie 2026, integral:
Ce a rămas fără răspuns
Răspunsul ministerului discută doar dacă funcția poate exista. Nu spune nimic despre art. 548 alin. (2) lit. d), adică despre eliberarea din funcție pe care Codul administrativ o leagă tocmai de modificările legislative. Nu spune nici ce s-a întâmplat între mai 2023 și februarie 2026, când plafonul fusese deja redus prin O.U.G. nr. 34/2023. Și nu răspunde la cererea de a verifica legalitatea cheltuielilor de personal, deși Ministerul Afacerilor Interne este ordonatorul principal de credite al Poliției Române, adică cel care răspunde de modul în care se cheltuiesc banii din buget. Adresa nu dispune nicio verificare a statului de organizare.
Sesizarea a ajuns la minister pe două căi: direct, pe 8 septembrie, și prin Corpul de control al prim-ministrului, care a primit-o pe 15 septembrie și a trimis-o MAI „spre competentă soluționare”. Aspectele privind cheltuielile au fost aduse în aceeași zi și la cunoștința Curții de Conturi, prin sesizarea nr. 60/EP/08.09.2026, al cărei răspuns îl așteptăm.
Pentru polițiștii din teritoriu, care așteaptă ani de zile un post de conducere scos la concurs, răspunsul ministerului are și o lectură practică. Acolo unde legea taie posturi pentru toți, la vârful IGPR se găsește o interpretare care păstrează funcția de conducere. Vom urmări răspunsul Curții de Conturi și îl vom face public.
S.P.R. „Diamantul”
