Intre cele trei fapte retinute in cercetarea secreta ( finalizata cu prima destituire) derulata impotriva lui Josanu de un comando format din DGPI, DCI-IGPR (Ionica Iulian si echipa) si IPJ NEAMT (echipa Gabriel Coman, Barbosanu, Dascalescu Oana), piesa de rezistenta este reprezentata de declaratiile facute de presedintele SPRD, in aceasta emisiune Radar TV din 2 aprilie 2024.
Nu uitati! Au angajat o cercetare disciplinara in secret, pentru emisiunea asta + doua petitii trimise de sindicat catre PSD si PNL, institutii publice potrivit legii 14/2003 si care nu au fost scoase in afara legii!
Băi, suntem nebuni? DGPI a documentat in secret, emisiunea asta publica si au raportat la domnu’ Despescu, domnu’ Benone si domnu’ Miritescu ca exista un sindicat -problema, cu un presedinte care este chiar intelectual adevarat si are verb, are opinii, trimite petitii, iese pe sticla la emisiuni independente care nu sunt pe lista de plata a partidelor la putere!
Haha! Va dati seama ce este acolo, la DGPI, pentru ce iau astia, solda? DGPI, fosta politie politica pe vremea lui Vanghelie si Oprea, dupa militarizare s-au reprofilat (sub ginerele cu heliport al lui Luca, devalizatorul Petrom, condamnat impreuna cu Sorin Vantu) si au devenit in 2024, Politia sindicatelor!
Nici unul din securistii implicati in executia disciplinara nu a observat ca in emisiune era un presedinte de sindicat care avea un discurs absolut normal – exprima ingrijorari, atingea conduite si stari considerate defectuoase- pentru domeniul de activitate al unui sindicat cu membri politisti din MAI.
Ce gasiti voi aici, in continutul emisiunii,” secret” ? Ce a afectat Vitalie, in emisiune? Imaginea Politiei Romane sau imaginea subiectiva idilica pe care unii indivizi din elita conducatoare o aveau despre performantele lor individuale profesionale si starea Politiei Romane ( atat serviciul de politie cat si personalul de politie)? Cine poate si are justificare sa critice, conduita clasei politice fata de categoria politistilor si militarilor, daca nu sindicatele (care sunt institutii juridice constitutionale)?
Ura si determinarea slugilor asmutite asupra lui Vitalie este foarte bine evidentiata de chestiunea asta : Ati mai auzit de un politist fortat sa scrie o cerere catre instanta pentru anularea destituirii disciplinare secrete, din amintiri, fara nici un act din cele 335 de pagini ale dosarului disciplinar? Cum poti sa contesti zeci de pagini de acuzatii perfide, din memorie? Acte “secrete” trimise de paratul IPJ Neamt la instanta (tribunalul Iasi):
(toti paratii s-au ferit sa depuna la dosar si sesizarea DGPI, dar noi nu vom renunta la ea!)
Urmariti clipul emisiunii Radar TV, transcrierea, ce vreti voi!
Va atrag atentia asupra unui detaliu care are o nota trista si oarecum comica in acelasi timp. O premonitie inversata! Urmariti la minutul 36.32 ce credea, ce zicea naivul Vitalie, presedintele SPRD, moderatorului ” Eu ca sindicalist sunt practic singurul care va poate spune asemenea lucruri, fara sa suport anumite consecinte. Politistul de rand nu va va spune niciodata, pentru ca el in secunda doi trebuie sa zboare din serviciu!”
Emil Pascut
Radar TV ⧸
Dezastrul din MAI nu va fi salvat de majorarea salariului de grad ⧸
2 aprilie 2024
(Transcribed by TurboScribe.ai. Go )
Reporte
R: Bun găsit, bun găsit, dragi prieteni, vă spun la o nouă ediție emisiunii Radar TV. Este un Radar TV special, cu un invitat special, pentru că în ultima perioadă v-am obișnuit așa, ar fi culma să venim cu invitați care nu sunt speciali. Și bineînțeles cu subiectul special, dacă avem invitați speciali.
Ei bine, doamnelor și domnilor, vom discuta cumva despre anumite chestiuni care se întâmplă într-o instituție de forță a României, este vorba despre Poliția Română. Vom discuta și vom veni cu un subiect extrem de interesant, care cu siguranță pe mulți dintre noi o să vă interesează, chiar dacă faceți sau nu faceți parte din sistem, pentru că nu e așa. Noi, cei care suntem civili, ne interesează să trăim în siguranță, iar cei care lucrează acolo, interesează, bineînțeles, ca și ei să fie în siguranță, din toate punctele de vedere.
Să știți că în ultima perioadă s-au întâmplat foarte multe lucruri, se întâmplă foarte multe lucruri în acest sistem, chiar dacă există informații multe, care provin în special din partea sindicatelor, pentru că sunt foarte multe sindicate, au avut grijă unii să îi împartă și la capitolul ăsta, să nu există unitate, că știți cum e, dacă sunt împărțiți, puterea este mai mică, vor fi mai multe voci și lumea nu o să știe ce să înțeleagă. Dar să știți că sistemul polițienesc din România, din punctul unde vede, se confundă cu foarte mari probleme și nu de ieri, de astăzi, se confundă cu probleme de sistem, probleme care, zic eu, s-au agravat de la anul în an. Pentru că, fără lipsă de modestie, pot să spun că, din fericire, cunosc și eu cât de cât ce se întâmplă prin Poliția Română de vreo 25 de ani și este concluzia mea că, din păcate, această instituție nu merge pe direcția cea bună.
Dar este un alt subiect, poate îl atingem și pe ăsta. Ce voiam să vă spun și vom intra în subiect, că în ultima perioadă s-au întâmplat niște lucruri în ultimele luni, sunt mai multe pensionări, cumva, și o să vedem niște grafice interesante și niște demisii, și nu doar din Poliția Română, ci și din Armata Română. Dar despre aceste lucruri vom discuta împreună cu invitatul în această ediție, este vorba despre domnul comisar șef Vitalie Josanu, președintele, la nivel național, atenție, președintele Sindicatului Polițistilor din România, Diamantul.
Vă salut, domnule președinte, bine ați revenit!
Vitalie Josanu: Bună ziua, bună ziua, mulțumesc pentru invitație.
R: Am zis să nu vorbesc mai mult, că noastră vorbiți mai mult decât mine, și mult mai bine, pentru că sunteți din sistem și știți ce se întâmplă acolo, sunteți cumva la curent, și am văzut, aveți și articole publicate pe site-ul Sindicatului, spr.ro, dacă nu mă înșel, SPRD, nu?
VJ: SPRD
R: Da, sprd.ro, și aveți niște luări de poziții acolo extrem de interesante. Mie îmi plac, sunt acide, șefurile noastre cu siguranță nu se uită cu drag la ele și nu le citesc satisfăcuți, ci din contră, cred că provocați așa niște stări de mânie în anumite curți, dar sunt niște lucruri pe care trebuie să le învețe și ei, că trebuie să le suporte și să le accepte ca atare, pentru că este vorba despre democrație, sindicatul este sindicat, este legal, adică nu sunteți în ilegalitate. Dumneavoastră faceți munca sindicală.
R: Sau pe arătură.
VJ: Sau pe arătură. Acum dumneavoastră ați spus la un moment dat că sunt multe sindicate și practic asta a fost scopul, cumva, de a fi mulți, de a fi dezbinați, de a fărâmițare.
R: Eu așa văd lucrurile.
VJ: Pe partea cealaltă, dacă vreți, eu zic că asta este fața democrației și fața unei societăți sănătoase. Pentru că, cu cât mai multe voci există în spațiu public, cu atât avem un mesaj mai diversificat și posibilități, cumva, de abordare a unei problematici diferită, mult mai bine poate articulate.
Eu, ca să zic altfel, dacă la o masă, unde sunt vreo 10 persoane, toți cad de acord, înseamnă că numai unul gândește. Este bine, câteodată, să avem și o divergență de opinii. Lucrul ăsta, ca să o spun așa, chiar și pe site-ul nostru, în ceea ce public nu o facem neapărat, cu dușmănie sau să avem, cumva, un spirit din ăsta vindicativ.
Până la urmă, eu sunt un angajat al Poliției Române. Colegii mei sunt angajați ai Poliției Române și privim spre această instituție cu respect și ne dorim, până la urmă, ca arma Poliției Române, ca armata, până la urmă, ca tot ce e ce înseamnă sistemul militar și tot ce e ce înseamnă funcționarii statului care poartă uniformă, să fie bine și corect reprezentat și, până la urmă, să aibă parte și de satisfacțiile muncii lor. Pentru că, odată satisfăcuți în ceea ce îi privește, vor asigura și satisfacții societății, legat de serviciul pe care îl prestează.
Un serviciu important. A fost, de exemplu, recent, pe 25 martie, am fost invitat la ziua Poliției Române, de conducerea Inspectoratul General a Poliției Române și acolo, probabil ați văzut și la televizor, au fost multe discursuri pompoase, seropoase, printre ele și un aghiotant de a domnului prim-ministru, care s-a trezit vorbind la un moment dat că așează întotdeauna polițistul alături de medic, din perspectiva importanței sociale a serviciilor pe care aceștia le asigură. Eu atunci am stat și m-am gândit, bun, în regulă, dacă noi suntem pe același picior de egalitate cu medicii, de ce nu văd lucrul asta la salarizare? De ce nu văd același lucru la tratamentul de care avem parte din partea clasei politice? Pentru că problema noastră, cea mare acum a poliției, este desconsiderarea pe care o avem din partea politicului.
Toate, practic, cam din tot ce înseamnă eșicherul politic actual, suntem înconjurați cu dragostea infractorului. Eu asta am zis-o nu de o singură dată și am vrut cumva…
R: Adică nu vă mai vor, sau cât mai slabi?
VJ: Ne vor cât mai slabi dacă se poate, tocmai pentru a putea arăta o anumită fragilizare a sistemului și prin urmare să aibă și ei posibilitatea să se desfășoare cumva mai multă libertate. O poliție puternică întotdeauna va însemna o infracționalitate slăbită în partea cealaltă.
Din potrivă, o poliție slăbită va însemna după aceea o creștere a infracționalității. Lucrurile sunt destul de clare cumva din perspectiva asta. Și atunci, știți cum e, observând tratamentul de care am avut parte în această perioadă și primele gesturi, ca să zic așa, au fost încă din vremea când domnul Câțu și cu liberalii, cu useriștii, cu udemeriștii și toți indivizii ăștia au preluat puterea, au ajuns la guvern, primul lucru pe care l-au făcut au fost să înghețe aplicarea legii salarezării. Asta ca mulțumire electoratului pentru că au fost votați. Noi am și ieșit în stradă.
Noi, cumva, polițiștii am fost primii care am ieșit în stradă. Militarii nu au putut să protesteze. Și noi am făcut-o, cumva, a existat un anumit handicap, dacă vreți, din cauza condițiilor de pandemie.
Nici nu puteam să ieșim foarte mulți. A fost un număr restrâns. Ori politicienii noștri nu au exercițiul democratic.
Nu au cultura aceea democratică să poată rezona, cumva sau să reacționeze într-un timp potrivit atunci când societatea își arată nemulțumirile. Din moment ce au câștigat alegerile pentru următorii patru ani, poți face 20 de greve. Ați văzut, de exemplu, ce s-a întâmplat cu greva profesorilor.
R: Nu îi mai interesează așa e.
VJ: Sau ce s-a întâmplat, sau ce se întâmplă în sistemul medical. S-a uitat chiar acum, recent, cu acel manifest destul de serios al fermierilor din iarna. Și puteți observa cât timp le-a luat politicienilor să ofere un răspuns corespunzător pentru a debloca țara.
Pentru că, în definitiv, țara, economia a fost blocată pentru o perioadă destul de lungă și economia a avut de suferit. Și nu doar economia, noi toți. Dar aici cred că sunt două chestiuni.
R: Uitați că nu am analizat niciodată chestiunea asta privind cel puțin protestul fermierilor. Acolo, cred că ai noștrii guvernanții decidenții au avut două probleme. Zic eu.
Unu, ori nu au fost, nu au găsit soluții pe care să le prezinte public, să-i convingă pe oamenii ăia să-și revină, să-i convingă să se retragă în garaje, cum ar veni, fie nu s-au priceput. Eu cred că, câte puțin din angleză au, că prea mult spus sfidare, deși a fost și o sfidare acolo. Pentru că eu îl văd pe politicianul român ca primul, principal, a lui calitate, să zicem așa, este sfidarea.
Și sfidarea a cui? Sfidarea alegătorului. Deci ăla care a ieșit și te-a votat, de fapt pe ăla îl sfidezi, îți bași jur de el și nu-l asculti, nu-l inviți. Apropo și de dumneavoastră.
De câte ori ați fost invitați că, apropo și de sindicate și importanța sindicatului, pe angajatorul află de problemele din sistem, de la sindicatul, de unde poate să afle, de la domnul jos, anul care știe, el ia legătura cu ai lui colegi, știe care sunt problemele, nemulțumirile, ce trebuie făcut. De ce să nu îi apreciez și să-i chem la masă, să discut, să căutăm împreună soluții? Este simplu. Pentru că, probabil, unii dintre ei cred niște dumnezei, ei le știu pe toate, că de aia am ajuns unde am ajuns.
Alte motive, bai să le știe.
VJ: Cam asta este problema. Dacă puteți observa sau dacă nu vă spun eu că am fost cumva în mijlocul evenimentelor, pe perioada cât a existat, cât am protestat, noi, chiar dacă uneori am mers la poarta partidilor politice, au existat sindicate care au ajuns acolo, nici măcar nu au fost chemați în interior.
R: Da, dar e o chestie de bun simț.
VJ: Pentru discuții. Noi am ieșit în stradă, efectiv nu i-a interesat.
De ce? Pentru că ei mai aveau doi ani de guvernare în față. Și-au obținut mandatele, erau foarte liberi, degajați, liniștiți, n-au avut niciun fel de problemă. Am început deja să fim chemați mai des la sediul Ministerilor Afacelor Interne, discuții cu politicienii, știți, din ianuarie, când au început deja să se anunță alegerile.
Și atunci au început deja să toarne cu promisiuni. Haideți că noi o să facem, că noi o să dregem. Adică aceeași placă.
Știți că noi vom face, că noi vom nu știu ce. Bine, atunci inițial au fost chemate cumva sindicatele reprezentative. Și aici e o chestie unei… Evident că și noi suntem un sindicat reprezentativ, pentru că reprezentăm un segment din domeniul ăsta.
Reprezentăm oamenii noștri. Adică, practic, noi acum cu 3500 de oameni, 4000 de oameni acuș în sindicatul Diamantul și toți care sunt lucrători la noi în sindicatul nostru sunt lucrători operativi. Nu chestiuni din astea light.
Și ca să vă spun, da, nu știu, eu, așa, dacă îmi dați voie, pot să vă zic că ne mândrim cu membrii pe care ii avem. Pentru că parcă cumva îl sunt oameni reprezentativi.
R: Dar așa de adevărație poate, fără a ieși nici cu ceilalți.
VJ: Deși sunt discuții care tot au fost… Oamenii ai noștri nu sunt reprezentați, pentru că nu acceptă Ministerul Afașelor Interne și, practic, se duc străini și discută în numele nostru. În fin, au fost atunci la întâlnire cu domnul ministru Ciolacu și domnul Ciolacu le-a zis că, da, bun, într-adevăr, uite, pleacă lumea pe capete din sistem, trebuie, musai, să facem ceva, să știți că o să vă dăm și noi ceva. Și au rulat, la un moment dat, niște promisiuni, de exemplu, pe din astea care au mers într-o ediție, și din astea samizdat că ministerul, guvernul, de regulă face chestiunile astea.
Adică trimite câte o șopârlă din astea în teritoriu ca să vadă reacțiile oamenilor. Că după aceea s-ajustează și spune că nu, au fost doar bârfe, au fost doar la nivel de zvon. Mă rog, asta este tehnica.
Și au făcut niște promisiuni acolo. Și ne trezeam că, în fiecare zi, oamenii întrebau. Mai dă ceva? Să mai dă ceva? Dar și dă ceva guvernul? Dar se întâmplă ceva? (…)În sistemul medical s-a anunțat din nou protestii, protestii dreve.
În sistemul public, administrația publică la un moment dat iarăși anunța că noi din moment ce am ajuns la grila de salarezare din 2022 sau 2021, de atunci nu am mai primit nici o majorare și știți cum i-a venit inflația și avem dreptul să ne mai dea ceva la salariu. Bine, oamenii au avut dreptate, numai că noi ne-am uitat în ograda noastră și am zis că bun, ok, voi ați atins grila de salarizare din 2021, dar noi încă n-am atins-o, adică vouă vă dă continuare, că guvernul așa a ieșit, da, trebuie să le dăm, că gata, facem. Noi încă eram sub, cu tot cu inflația asta și cumva, știți cum, eram tot uitați, tot împinși la calendele grecești.
Și atunci am intrat și noi în horă, deja eram decis pe data 25 martie să ieșim la protest, ne-am întâlnit de data asta cumva în dorință, în inițiativă cu Europol și Federația Publisind, ei deja luaseră autorizații în fața Ministerului Afașelor Interne, zic, bun, ok, ați luat voi autorizații, nu-i nicio problemă, ieșim cupreună. Și atunci ministerul, observând că deja există o anumită efervescență și mai mult decât atât, noi deja porneseram discuțiile și erau mulți polițiști hotărâți să iasă în stradă, și acum fiind un soi de precampanie, dacă vreți, niciunui partid politic nu-i place să iasă șifonat din cauza unor proteste pe domeniu.
R: Și încearcă să le închidă gura.
Exact, și atunci au reacționat, au zis că bun, gata, vă chemăm pe toate sindicatele la discuții ca să vă arătăm ce am făcut noi guvernul. A mers la respectiva întrunirii la Ministerul Fașilor Interne. Bine, au încercat ei acolo niște chestiuni nu prea onorabile, adică au chemat întâi mai de dimineață cu o jumătate de oră înainte, astea sindicatele agreate cumva din minister, hai că să vedem cumva s-o dam la pace.
Eu îi spun sindicatul Elefant, că sunt mulți și practic doar cu asta au meritul.
R: Sunt reprezentativi?
VJ: Da, mă rog, reprezentăm că sunt mulți, vorba de Lăpușneanu, știți? Și atunci ei veniseră cumva mai devreme. Noi am ajuns în fața ministerului pe la ora, deci noi ajunsesem cumva la ora fixă și am zis că, era vorba de zece jumătate, noi la ora zece eram deja acolo și atunci am zis că bun, până procedura de autori, de legitimare, de toate celelalte, până intrăm, intrăm și ok, la ora zece jumătate intrăm în ședință.
Și așa am aflat că anul, dar știți cum ai venit, că deja au început discuțiile. Păi stați fraților, n-am vorbit la ora zece jumătate, noi suntem punctuali. Și atunci deja am intrat și cumva lucrurile astea au trebuit să fie discutate cu toată lumea.
Bine, aici a existat un unison, toate sindicatele n-au fost mulțumite doar de majorarea salarilor de grad, pentru că până la urmă este vorba de o restanță, pe care guvernul trebuia să ne-o dea, adică nu este niciun fel de favoare făcută polițiștilor. Dar avem încă restanță destul de mare la norma actualizarea normei de hrană, avem probleme destul de serioase în ceea ce privește, de exemplu, atingerea grilei de salarizare din 2021, așa cum este prevăzută de legea salarizării. Ori deja în toamnă, guvernanții noștri se gândesc la schimbarea legii salarizării.
Adică tu n-ai aplicat-o pe aia veche, întâi cu noi, și o schimbi acum, și noi unde rămânem? Iarăși în așteptare, adică de ce este vorba? Și, bineînțeles că, cumva, în momentul ăsta, suntem în așteptare și noi am cerut, imperativ cu toții, ca aplicarea salarilor de grad majorat să facă cu data din 1 martie. Mă rog, au luat-o ca o solicitare, dar n-au ținut cont de ea, până la urmă să vă aplica de la calculat, de la dată intrării în migoarea ordenului. Asta înseamnă câteva zile, adică undeva 27-28 martie din luna martie, adică câteva zile acum.
R: Ar fi făcut un efort financiar în plus dacă era de la 1 martie. Ce înseamnă această majorare? Ce are semnat pentru un subofițer? Ce are semnat pentru un ofițer, unul cu funcție, unul fără funcție, ca să-ți dai seama, te respectează cam despre ce sumă este vorba?
VJ: Păi suma nu este totuși de neglijat, este în jur de, ca să vă spun așa, la un minim de 1.000 de lei. Nu este o sumă de neglijat și o sumă pe care trebuia de mult să o aplice, dar, iarăși vă spun, nu rezolvă în totalitate problemele polițișilor.
Adică rămânem în continuare cu un polițist, de exemplu, în București, în Cluj, care trebuie să plătească o chirie de 300 de euro și el primește dreptul de chirie de la Ministerul Afașelor Interne în 500 de lei. Adică restul trebuie să-i pune din buzunar. Un polițist care trebuie să meargă la sală și își plătește din buzunarul lui pregătirea la sală, știți că nu i-o dă nimeni.
Și multe alte asemenea situații. Dar, ca să vă zic așa, gestul ăsta al guvernului nu vine neapărat, dacă vreți, strict numai ca urmare a unei presiuni din partea sindicatelor. Este adevărat că noi cumva am grăbit aplicarea acestor restanțe.
Dar la bază se află o situație foarte critică a sistemului. A sistemului de poliție, a sistemului de apărare, a ordinii publică per general. Adică vorbim și de militari aici.
Și eu am rămas… Eu încă în data de 28 decembrie am făcut o adresă la Ministerul Afacerilor Interne și la Inspectoratul General de Poliție Române. Să ne comunice cifrele lor legat de numărul pensionărilor din anul 2023, după aceea din anul 2022, 2021, 2020. Totuși am vrut să văd în ce constă acest fenomen.
Eu mai aveam răspunsuri pentru că și anul trecut am făcut niște demersuri și am obținut date că undeva pensionările polițiștilor, dar și a jandarmilor și în situația pompierilor, chiar și în armată, mișcau undeva în jurul la 2000 de oameni. Plus minus. Cam în fiecare an.
Adică asta era cumva un fel de mișcare naturală.
R: Da, da, da.
VJ: Răspunsul pe care l-am primit de la Inspectoratul General și de la MEAI este adevărat că cifrele nu au coincis cu exactitatea asta ca să vedeți că nici măcar la acest nivel nu sunt în stare să aibă același limbaj.
Știți, adică informația…
R: Serios nu e aceeași?
VJ: Nu, nu, nu sunt aceleași cifre. Nu bat cifrele una cu alta. Dar până la urmă, mă rog, fiecare cu degringolada lui.
Și atunci am căutat, am cerut la fiecare inspectorat de polițiie din țară să-mi comunice cifrele pe care le are. Așa s-a făcut. E adevărat că a fost un pic de efort aici.
A fost de muncă, da. Și, mă rog, nu mulți s-au înghițit de mersul ăsta pentru că noi bombardăm cu solicitări pentru că iarăși vrem să avem analize clare și vrem să venim cu un argument bazat pe cifre. Și am putut constata de data asta, luând de la fiecare inspectorat datele, că, de fapt, în anul 2020 a fost cel mai mare… a fost un vârf al pensionărilor.
Chiar mai mare vârf decât în anul 2023.
R: În 2020, spuneți, da?
VJ: Da, în anul 2020. Nu înseamnă că are pregătit… Dacă vă uitați… Nu, eu am să vă spun așa ceva. Să vă uitați pe graficul de la București. Pentru că graficul de la București este cumva relevant și pentru situația din întreaga țară. Acolo o să vedeți că în anul 2020 s-au pensionat în jur de 500 de polițiști.
În anul respectiv, da? Nu știu dacă…
R: Da, da, da.
VJ: Îl vedeți acolo sus, da?
R: Da, da.
VJ: În jur de 500.
După aceea, în anul următor, 2021, avem o ușoară scădere, dar totuși… Da. Trebuie de scător, da. 2022, lumea încă a așteptat, poate mai iese ceva, poate să mai face ceva.
Și din nou, 2023, vedeți că linia urcă. Cam așa ceva s-a întâmplat, să știți, la nivelul întregii țări. Dar am avut, de exemplu, județe, dacă o să vă uitați pe harta judeților la pensionări, județe precum Dolju, unde au fost numai puțin de 136 de pensionări.
Iar anul trecut, în 2023, au fost 105 sau 106, ceva de genul ăsta. Adică un număr foarte mare de polițiști.
R: Dar văd că nu v-au răspuns toate inspectoratele, că nu m-a văzut niciodată de la Argeș.
Dacă nu mă știu eu ce văd pe aici. Argeșul Hunedoara, nu? Iașiul Vasluiu?
VJ: Există două explicații, ca să zic așa. Una ține de seriozitatea și responsabilitatea lucrătorilor de la inspectoratul respectiv, care, mă rog, tratează dreptul de petiție la diverse sau ca printre altele.
Mă rog, asta am și anunțat, că am solicit niște demersuri pentru declanșarea cercetărilor disciplinare în cazurile respective.
R: Au refuzat să vă pună la dispoziție.
VJ: Este posibil, deși, ca să vă spun pe partea cealaltă, este verificat și avem confirmările de primire, ca anumite adrese să nu fie cumva, pentru că vedeți, nu toate inspectoratele poliției vin, încep cu cabinet, arond indicativul de județ și după aceea.
E posibil să fie avut cumva adrese diferite de corespondență. Deși lucrul ăsta luăm cumva la undeva la un nivel de 2%, 5% din cazuri. Mă rog, până la urmă e vorba de 5 sau 6 județe lipsă în toată analiza asta.
Nu are cum să afecteze cumva deja concluziile la care se poate ajunge pe această analiză. Și este interesant, ce puteți să vedeți pe harta respectivă, este că un număr foarte mare al pensionărilor se remarcă mai ales în județele bogate ale țării. Pleacă pe capete în București, pleacă pe capete în Cluj, în Timiș, Brașov.
Dar am avut de exemplu și situații cum ar fi Botoșaniul, unde iarăși este un număr destul de mare de pensionări. Demisile și ele reprezintă, dacă vreți, un capitol interesant aici din analiză, pentru că noi am cerut și demisile.
R: Care e motivul? Cel mai des întâlnim motiv apropo de demisii.
VJ: Noi am întrebat, am vrut să avem un răspuns din partea Ministerului Afașelor Interne și din partea Inspectoratului General a Poliției Române legat de acest motiv. Să ne spună ei cu cuvintele lor, să vedem dacă până la urmă avem, la nivelul acestor instituții, avem analiști, avem oameni care cumva sunt preocupați să găsească niște răspunsuri, care urmăresc cumva mobilitatea resursiei umane în sistem și până la urmă să influențeze anumite strategii interne. Surprinderea mea a fost că de la Ministerul Afașelor Interne am primit un răspuns de genul că eu i-am întrebat dacă știu motivele pentru care s-au pensionat atâția.
De ce avem un val de pensionari că în 2023 suntem undeva la 3000 și ceva de pensionări. Ministerul Afașelor Interne au trecut direct la măsurile pe care le vizează și la măsurile pe care le vizează, alea clasice. O să școlarizăm și angajări din sursă externă, care cumva e și nu prea e o soluție.
Soluția angajărilor din sursă externă presupune o deprofesionalizare a Poliției pentru că trec peste etapa de școlarizare să fac undeva trei luni de pregătire și până când ajungi ca omul luat din stradă și imediat îmbrăcat în polițist să aibă deja reflexele formate, să aibă deja o anumită pregătire responsabilă de a face față provocărilor în stradă avem cred că de așteptat multe incidente în stradă de care se rădă toată societatea de noi.
R: Ați văzut că sunt oameni care nu știu cum să gestioneze un incident.
VJ: Exact și avem destui care exploatează exact acest neajuns care într-o câtva este cauzat tot de politic.
Pe partea cealaltă școlile nu reușesc acum să țină pas.
R: Nu școlarizăm suficiență?
VJ: Nu, pentru că eu am să vă zic așa. Undeva din anul 2018-2017 la nivelul poliției române deja se vorbea despre o criză de personal de 20%.
Noi atunci aveam criza asta și ieșirea din sistem acum au sporit acest procent, acest deficit de personal și școlile nu au capacitatea să școlarizeze o dată pentru a reveni la nivelul de 20% ca să nu mai vorbim după aceea de a putea să-l mai reducem. Este deja prea târziu. Adică au rulat problema asta din guvernare în guvernare.
Undeva lasă că vedem, lasă că merge și așa. Sau pe principiu încă nu s-a întâmplat nimic grav. Sau dacă am avut deja incidente din astea care au zguduit o țară întreagă am mers pe principiu acum ne agităm, acum dăm mesaj public că gata, noi facem, dregem, ne mobilizăm cu toți, o să facem.
Și într-un definitiv vântul trece și totul se calmează, se ajunge cumva într-o stare din asta. Sperăm să nu se întâmple nimic mai departe. A, mai mutăm un șef de școlă, mai eventual trebuie la Constanța.
R: Hai să mai desumflăm pe acolo.
VJ: Ca și la Constanța, dar ca să vă spun acum. Reformarea Poliției Române este lăsată pe mâna inspectorul șef de la Constanța.
Care inspectorul șef de la Constanța este un individ venit de la IPJ Mureș, care a lăsat urma lui multe probleme și sechele și fac cruci oamenii cu două mâini că au scăpat de el. Un individ care a fost prins de proprii lui subalterni, că circula în stare de ebrietate sau fără permis, mi se pare că fără permis în cazul respectiv și el și-a dat în judecată propriul inspectorat pentru a, deci vă dați seama ce om reformează Poliția Română și care la un moment dat va ajunge să ne ofere un model de reformare după viziunea proprie pentru întreaga țară.
R: Dar mai era unul pe la direcția controlului, dacă nu mă înșelă s-a operat de ghia, care la fel a fost prins de colegii polițiști sub influență.
Ce trebuie sub influență?
VJ: Se spune fiecare pădure cu fauna ei.
R: Aveam țelava, domnul, discutăm așa. Dar nu numai la șef, domnule, dacă te-am prins băut, tu polițist, chiar în afara serviciului. E o chestie de bun simt și de respect față de ceilalți, respect față de tine. Păi tu nu trebuie să fii ca polițist un exemplu și în societate în afara programului de lege trebuie să o faci. Cred că nu greșesc.
Nu înseamnă că aici ți-ai terminat serviciu, te-ai duce acasă și ți-ai nevasta la palme că tu nu mai ești polițist. E un răspuns pentru lucrurile astea.
VJ: Același lucru îl așteptăm și la domnul primar, același lucru îl așteptăm și la domnul doctor, același lucru îl așteptăm și la domnul politician, nu? Adică toți principii, valori cerem de la toată lumea și pretențiile cumva să poată fi îndreptățite.
Exact, fără discuții. Și acuma, răspunsul de la Inspectoratul General a Poliției Române m-a dat pe spate, ca să vă spun la drept. Adică ei au spus așa: Pensionările, volumul, creșterea volumului de pensionări în sistem, nu țin, adică țin de motive personale. Fiecare polițist cumva decide în dreptul lui când și cum să iasă la pensie. Acuma, după ce am primit răspunsurile de la Inspectoratul, pentru că eu în adresa mea am solicitat la un moment dat să-mi comunice și numărul de demisii și pensionări pe fiecare lună din anul 2023.
Lucrul acesta mi-a permis să construiesc un grafic al anului 2023 și să urmăresc după aceea ca efecte. Nu toate inspectoratele au înțeles ceea ce cer. Probabil că mai sunt și unii care mai suferă de analfabetism funcțional, din ceea ce ține de comunicatorii publici, dar cei care mi-au răspuns mi-au permis la un moment dat să constitui un grafic extraordinar de relevant și care dezminte totalmente, desfințează total ceea ce vorbește ceea ce ne comunică nouă Inspectoratul General. Anume că pensionările din anul 2023 au mai puțin legătură cu o decizie personală și foarte mult sunt influențate de decizia clasei politice. Adică în anul 2023, dacă o să vă uitați, avem aceste grafici făcute pentru Inspectoratul de Poliție a Județului Botoșani, județul Brașov și județul Gorj.
Toate, absolut toate ne prezintă o situație identică.
R: Ce-i pe albastru avem pensionările,
VJ: cei pe albastru sunt pensionările, cei pe portocaliu sunt demisiune. Din ianuarie, lăsați-o pe asta că este destul de interesant.
În ianuarie avem un volum 4-5 pensionări, în februarie 0, undeva în martie iarăși un 6 pensionări, după aceea undeva pe aprilie, mai, iunie, mai ales perioada de vară, mai ales în perioada concediilor, ritmul pensionărilor este spre 0, maxim 1-2, adică dacă ne așezăm pe o medie, toate lunile anului ne duc undeva la un 3 pensionări pe lună. În perioada de vară se constată, adică iulie-august, când au fost și perioadele de concediu, se constată chiar indicator de 0. Avem foarte puțini pensionări, adică ce s-a întâmplat atunci în iulie-august? În luna iunie domnul Ciolacu a început să ne promită că din septembrie nu vom mai vorbi de restanță la legea 153/2017 și gata, rezolvăm, dar vedeți că individul ăsta uită de la o zi la alta, de la o vorbă la alta ceea ce spune, este deja emblematic în sensul ăsta, așa a și uitat probabil din secunda doi și cu noi cu polițiștii. Oamenii s-au încrezut cumva în cuvintele lui și au așteptat până în septembrie să vadă această majorare.
N-a venit. De aici promisiunea s-a rulat de lună în lună. Bun, n-au reușit în septembrie, probabil o vor face în octombrie.
A, n-au reușit în octombrie, hai că probabil o s-o fac în noiembrie. N-au reușit în noiembrie, dar vedem până la urmă. Dacă nu a plecat în decembrie, plecăm în masă.
Și asta s-a întâmplat. Pentru că ia uitați-vă pe acest grafic și după aceea puteți să le rulați consecutiv pe fiecare dintre ele și o să vedeți că e stat în decembrie avem un boom. Toată lumea în decembrie practic atunci s-au pus faroși la Botoșani și la Brașoși la Gorj.
Asta ce înseamnă? Asta înseamnă că în mod evident politica guvernului este cauza acestor goliri din sistem. Exact. Promisiuni neonorate.
Și atunci oamenii bineînțeles că reacționează că își văd destul de bine interesul. Acum problema este și mai mare dacă ați văzut dumneavoastră în situația armatei. Eu am rămas surprins să văd într-un articol de presă la un moment dat au întrebat dânsii și situația asta ritmul demisiilor din Poliția română.
Și au constatat oamenii că în anul 2020 am avut 500 de demisii. Nu pensionări, demisii din armată. După aceea în anul 2021 au ajuns la 1000 de demisii.
În anul 2022 au ajuns la 2700 demisii. Deja pentru anul 2023 dacă ar fi întrebat cu siguranță ne duceam măcar la o cifră asemănătoare. Și acum de aici raportat la asta faceți legătura cu acel memorandum pentru angajarea din sursă externă a 5000 de militari.
Și avem tot un memorandum și pentru poliție și nu vine nimeni. Să ducă ai noștrii colegi pe la târguri deja, vă dați seama, la târguri ale forțelor din muncă, ceea ce n-am mai auzit așa ceva de multe vreme. S-au dus ca să recruteze personal pentru poliție și armată și nu vine lumea.
R: De ce?
VJ: Păi răspunsul este simplu. Te angajezi, acolo unii îți convine. Înseamnă că oferta de piață din momentul ăsta, atât al Ministerului Afașelor Interne cât și al Ministerului Apărării, este una nefezabilă.
Nu convine, adică știți cum e, eu deja mi-am făcut alegere, eu sunt în poliție. Noi vorbim despre civilii care privesc spre poliție și pe care-i invităm să vină în poliție și îi spun simplu și dacă am banii ăștia nu vin fratele meu. Plus la asta mai e un lucru pe care clasa politică l-a scăpat din vedere și care dacă vreți cumva a produs multă frustrare, nemulțumire în rândul a polițiștilor dar și a militarilor și anume faptul că noi am fost împinși cu vârsta de pensionare până la 65 de ani de rând cu toată lumea.
Numai că noi, nu la fel ca toată lumea, suntem în continuare restricționați în drepturi civile și libertăți. Adică polițistul, militarul este obligat să trăiască doar din salariu. Adică un polițist nu își poate permite să zicem să facă niște amărâte de meditație ca să își cumpere și el măcar șase case cum are domnul președinte a României.
Soția este altă situație dar știți cum mai până la urmă asta este. Facem căsnicii dar fiecare contribuie. Și noi suntem interesați să putem aduce un plus în familia noastră.
Min. 36:10: Polițistul nu are dreptul să exprime opinii politice. Adică ceea ce vă spun eu acum în acest moment și sunt date bazate pe o statistică. Pe mine nu mă interesează acum să fac parti–priuri politice.
Nu găsesc în momentul ăsta motive de atașament neapărat față de vreo anumită structură politică și nici măcar nu am intenția asta să o fac. Dar vedeți dumneavoastră eu ca sindicalist sunt practic singurul care vă poate spune asemenea lucruri fără să suporte anumite consecințe. Polițistul de rând nu vă va spune niciodată pentru că el în secunda a doua trebuie să zboare din serviciu.
Este cercetat disciplinar. N-are nici măcar voie să exprime o opinie politică. Așa este.
Dintr-un statutul polițistului. Nu are voie să fie votat, să candideze. După aceea noi nu avem dreptul la grevă.
Și după cum ați văzut în societatea noastră cu asta cumva am și început emisiunea singura care este în măsură să găsească niște satisfacții din pretențiile pe care le ai din punct de vedere social este greva. Noi cu proteste n-am reușit niciodată să determinăm guvernul să devină cumva mai maleabil să discute cu noi.
R: Cred că mai degrabă i-ați speriat cu votul pe care îl puteți da într-o parte sau în altă în apropiere alegeri. Așa e când au dat niște legi la fel extrem de ciudate. În perioada când era domnul Oprah de la UNEPR a dat el o lege care era cu dedicație și a făcut niște calcule. Avem nu știu câte mii de polițiști ori patru familie atâtea voturi și câștigăm.
Nu mai țin nimic de pe ce dar au dat-o cu intenție. Și acum cred eu că oamenii politici care sunt la guvernare se uită acum la marea masă de polițiști. Nu trebuie să îi supărăm acum în prag de alegeri.
Trebuie să le facem ceva pentru că le pierdem voturile. Totorit oamenii. Vorbim de zeci de mii de polițiști la nivel național.
VJ: Ei se gândesc la voturi. Eu am să vă spun că nimeni nu s-a gândit că poliția și armata și militarii per general numără un bazin electoral de undeva un milion de alegători. Adică noi suntem în jur de 500.000 numărați numai că noi avem și noi soții.
R: Armata plus polițiști.
VJ: Avem soții polițiști, pompieri, jandarmi. Noi avem și noi familii care votează și care cumva au oarecare sensibilitate și viz-a-vi de doleanțele noastre.
Ori în cazul ăsta știți cum îi vedem eu am pus la un moment dat inclusiv pe site am făcut un soi de analiză a modului cum au votat actualii sau cum s-au manifestat actualii candidați la euro parlamentare pro sau contra intereselor militarilor și polițiștilor. Adică am arătat practic o ofertă atâta vreme cât ei se prezintă în fața noastră și vedeți că noi nu avem acum în momentul ăsta o dezbatere electorală și nici n-o să o avem pentru că nu avem candidați predispuși spre a intra și nici măcar nivelul de inteligență a clasii politice nu este atât de ridicat cât să pretinzi la un moment dat o dezbatere civilizată politică; de asta și refuză pentru că n-au inteligența necesară și atunci neavând o ofertă clară politică eu am solicitat fiecărui partid politic ce va intra în cursa electorală să ne comunice strict pentru noi polițiști și militari în ce constă această ofertă. Ce anume au să ne prezinte nouă.
R: Ce au de gând să facă?
VJ: Am zis de doleanță adică aplicarea legii 153 pe 2003 aplicarea restanților pe care le avem actualizarea sporurilor dar ne interesează de exemplu și alte aspecte. Care sunt persoanele ce vor ocupa fotoliu de ministru al afacerilor interne? Pentru că lucrul ăsta pe noi ne interesează de exemplu ne afectează până la urmă… că vedeți cum așa ne trezim cu electricieni cu sudori cu tot felul de terchea-berchea care ocupă funcția ca ministru al afacerilor interne și până se dumerește el cu domeniul ăsta trebuie schimbat că vine altul știți și iarăși o luăm de la capăt adică vrem până la urmă să vedem ce ne oferă partidul respectiv. Am avut și o serie de doleanțe ce țin de interesul comun al societății și anume care este viziunea partidului legat de aplicarea acelui referendum cu 300 de parlamentari adică până la urmă este pro ajungem la un moment dat ca acest verdict dat de popor să fie pus în aplicare sau nu, după aceea care este viziunea partidului vizavi de finanțarea partidelor politice din bugetul public pentru că asta este dând și ocupul funcției iau salarii până la urmă este clar pentru ce să zbad de ce ar trebui să mai plătim noi cetățenii din buzunar pentru ca dânșii și la rândul lor să plătească o campanie întreagă de manipulare publică prin massmedia fidelă am pus aceste întrebări deocamdată ca să vă spun așa partidul stat PSD PNL nu a binevoit să ne răspundă atunci noi am cerut am văzut cumva pentru că s-au și grăbit imediat să anunță care sunt viitoarele noștrii europarlamentari sau mă rog propozabil în frunte bineînțeles cu domnul domnul ăsta de la tv domnul Bogdan Rares Bogdan cu tot felul de tot felul de oameni pretabili pentru circ decât pentru așa administrarea țării și atunci am luat în dreptul fiecărui candidat să văd în ce fel s-a manifestat sau a prestat în în favoarea sau în defavoarea la breasla noastră și atunci am prezentat pentru fiecare candidat și asemenea situații până la urmă plus ca să nu mai spun pe partea cealaltă că acum nu știu colegii polițiștii militare vor decide fiecare în dreptul lor cum vor vota dacă vor fi mulțumiți de faptul că de exemplu PSD și PNL au fost partidele care au votat aproape în unanimitate creșterea vârstei de pensionare a polițiștilor la 65 de ani și v-am spus că lucrul ăsta ne afectează ne afectează foarte mult
R: Dar dacă acum vă bătaie pe termen lung când o să se ajungă la pensiunea a polițișilor la 65 de ani?
VJ: Din 2030, numai că problema problema noastră cea mare
R: Nu mai schimbă legea de minturi?
VJ: Nu știu dacă o să o schimbi pentru că știți cum e noi vorbim până la urmă și de modul de calcul de raportare de calculare a pensii raportat la venitul ultimelor luni deja nu se mai calculează la 6 luni o să calculeze la 7, o să calculeze la 1 an o să calculeze după aceea la 24 de luni și tot așa până în 2030 adică noi oricum ieșim cumva în pierdere Acum știți cum e noi avem polițiștii grupa din muncă și nu toți polițiștii, au polițiștii operativi care grupă din muncă cumva să scade din 65 de ani să scade maxim 13 ani de asta cumva ne-au dus să zicem de asta era discuția ce a dat 50 cam în zona respectivă noi și așa ieșăm cam în jur de 52 de ani nu plecau polițiștii mai… rar, polițiști care-s pensionați pe la 48 mai au din ăștia cu hiernii de disc care mă rog nu se puteau ridica de la serviciul și nu numai sunt distui care s-au făcut și exagerat numai că sistemul nu a fost în stare sau mai degrabă poate probabil nu a vrut să rezolve acele probleme și le-a acoperit dacă vă aduceți aminte și cu ore suplimentare pusă cu furca nerezolvate, rămase cumva într-o coadă de pești deși acolo lucrurile sunt destul de aproape de penal ca să nu zic chiar penal atâta vrea conducerea asta vorbim de sporul de merit de 6 ani și tot așa o țin s-a schimbat ceva? da, sporul de excelență s-a schimbat și s-a schimbat, aici pot să-mi arog meritele astea ale noastre, ale sindicatului Diamantul că noi am ieșit în public cu ele și acum dacă vreți asta grație colaborării nu știți că vă
R: important e că se mai întâmplă niște lucruri bune
VJ: noi am tras un semnal public atunci în acel moment și vreau să vă spun ca urmare lucrurile au devenit mult mai serioase, se tratează cu mult mai mare atenție tot ce ține de notele de fundamentare sindicatele sunt chemate la aceste întruniri, discutăm clar dacă există eventual obiecțiuni orice lider de sindicat se poate ridica și la rândul lui se întrebi de ce totuși îi dai lui ăsta și îl tai pe ăsta în de pe listă adică s-au reglat niște lucruri pe ascuns după cortină bine, propunerea vine cumva dinspre șef, dinspre conducere
R: dar poți să analizezi?
VJ: noi discutăm în ședință de exemplu despre ce-i propus, noi nu știm de exemplu în interiorul structurii dacă cineva a fost propus, șeful a refuzat asta este una la mână pe partea cealaltă noi avem discuția cu membrii noștri de sindicat ori membrii noștri de sindicat înainte de a ajunge la o asemenea ședință, eu întreb colegii unde există probleme, vreau să știu în privat, comunicați-mi unde există obiecțiuni unde nu s-a făcut cum trebuie ca să știu la rândul meu, având informația de la ei, să pot ridica probleme și să îi apăr. Mă rog..
R: mai funcționează relația de cumetrie?
VJ: Știți cum e? Vine foarte greu să vă dau un răspuns categoric dar deocamdată…
R: Nu erau alea erau niște propuneri de râsu-plânsul până la urmă, cred că și cu dumneavoastră le-am discutat dacă nu cumva dumneavoastră le-ați obținut în instanță cu propunerea de premiere a unui polițist de la economic și scrie acolo în expunerea de motive că a terminat academia, este un polițist bun e cuminte acasă și nu face probleme o chestie de genul ăsta.Bun întrebarea ar fi dați ca știi vă dacă trebuie să fie un polițist ca să nu fie un polițist bun.
VJ: Apropo de asta, dacă vă aduceți aminte prima noastră emisiune când am venit ca reprezentant sindical că eu am mai venit și ca ofițer de patrimoniu să-ți da și alte discuții am mai purtat și alte discuții dacă vă aduceți aminte întrebarea dumneavoastră una dintre primele întrebări pe care mi-a spus-o și care mai este problema în poliție? Mai aveți tot așa lipsă de hârtii, de pixuri și nu știu ce… Când m-ați întrebat asta mi-am dat seama cât de jos se afla discursul sindical la acel moment adică înspre presă s-au ridicat probleme extraordinar de mărunte și atunci v-am și spus mi-aș fi dorit ca problema pixului și hârtei să fie ultima problemă cu care se confruntă un polițist și atunci am deschis discuția despre sporul de excelență, am deschis discuția și multe alte probleme, inclusiv despre modul cum se ocupă funcțiile de conducere în inspectorat
R: probleme grave multe nerezolvate
VJ: dar să știți că în principiu au avut și și sunt lucruri mișcate, sunt lucruri mișcate în bine am avut și meciuri corespunzătoare cu tot ce înseamnă partea de ierarhie de conducere dar iacătă până la urmă ajungem și într-o variantă în care putem comunica destul de bine cu conducerea inspectoratului putem găsi soluții la probleme putem până la urmă știți cum e și fără a scoate cumva pojarul în afara casei, să găsim soluții, bineînțeles fără un șoc fără un stres. Vedeți că și discuțiile pe care le purtăm discuția pe care o am cu dumneavoastră vă spun în mod special despre o problematică la nivel național, nu neapărat o chestiune ce a stat la…
R: sunteți președinte la nivel național și normal că știți foarte bine și analizați ce se întâmplă la nivel național sunt mai multe chestiuni bine, digitalizare dar este alt aspect știi ce voiam să vă întreb? și am mai spus chestia asta și cu siguranță și te respectăm și noastră vedeți vedem filme la televizor americane, inglezești francezi realizate în Franța, așa mai departe multe puține ori și documentare am văzut documentare pe Discovery și posturi de genul ăsta foarte multe documentare cu subiecte poliținești, bineînțeles cu oameni din sistem care aveau o vârstă destul de înaintată… bine, erau oameni cu funcții, erau șefi de serviciu dar am văzut oameni implicați de exemplu, cred că era unul avea 59 de ani, altul 60 de ani 61 de ani. Acum vreau să vă întreb că dumneavoastră cunoașteți bine sistemul ăsta de ce ei noștri și-ar dori să plece cât mai repede din sistem? Că ați văzut că mulți dintre ei nu sunt obosiți deloc că după ce au plecat din poliție, îi vezi cocoțați ba, consilieri pe la prefectură ba, consilieri pe la cabinetul președinte, consiliul județean ele erau obosi nu mai spun de aia care au plecat din sistem că sunt bolnavi că s-au îmbolnăvit, deci din motive medicale și s-au cocoțat după aceea prin funcții nu mai erau bolnavi, tot în același minister, la MEAE.
Dar ce se întâmplă cu ale noștri din România? De ce vor ei să plece atât de repede? Nu cumva e ceva ce nu le convine în sistem? Că eu nu cred că obosește. La 50 de ani, asta este părerea mea la 50 de ani, cred că și 55 de ani 45 de ani, 47 de ani, eu cred că ești cel mai bine pregătit și cop la minte ca și la instanțe. Să știți că eu în instanțe aș vedea judecătorii obligatoriu să judece anumite spețe, să aibă peste o anumită vârstă și un număr de ani de experiență.
Nu poți să judeci niște spețe.
VJ: Așa a fost până când le-a făcut cu ochiul sistemul militar și au vrut cumva să se identifice cu noi. Noi eram în prima linii cu infracționalitatea, de ce dacă își dăm și cumva i-i văd de la prezidiu?
R: Știți că vorba aia că cine nu are bătrâni să-și cumpere este foarte adevărată.
Eu nu cred că poliția poate să funcționeze foarte bine fără oameni cu experiență și îi fug. Ajung la o vârstă și au fugit. Și acasă știți că e mai greu.
După ieși la 45, la la PSD, ce doamne iar te mai aștepți la viață. Te prindi un an, doi, trei, patru ani.
VJ: La 45 iese doar în situații de boli.
Chiar și așa ieșau ca până la 48. Hai spune-mi 50. Încep să adună deja tot felul de boli profesionale, șochernii de disc la un moment dat nu îți mai poate permite să alegi după o hoță.
Dar vorbim despre operativii. Dar cine îți deprinde rolul? Trecem, eu am să vă spun altceva. Lumea își dorește să plece pe capete din cauza căprării din sistem și în altă ordine de idei din cauza restricțiilor.
Să știți că nu doar în România sistemul de poliții, sistemul militar, are un anumit termen minim de executare. Cam asta dacă o să verificați cumva la nivelul întregii Europe cam lucrul ăsta există. Acolo unde polițistul poate să… sau militarul să stea mai mult în sistem, acolo au o relaxare a libertăților personale.
Adică există structuri, există țări unde polițiștii au dreptul de… de a avea activități politice. De exemplu. Sau există state unde polițiștii au dreptul la grevă.
Ori la noi lucrurile astea nu sunt. Adică nu poți să rămâi o viață întreagă privat de drepturi și libertăți. Lucrul ăsta știți cum e. Pentru o persoană… adică cel sătul nu îl crede pe cel flămând. O persoană cumva care are toată libertatea este liber ca pasarea cerului să facă orice își dorește. Mă rog, legal vorbind, nu va înțelege de ce polițiștii pun atât de mult accent pe dreptul la grebă. Eu v-am explicat.
Și ați văzut până la urmă ce forță reprezintă în sistemul de învățământ atunci când profesorii au blocat bacalaureatul, au blocat anul școlar. Ați văzut? Imediat gata, guvernul o să face preșul în fața lor. Ce facem noi cu protestul? Nimic.
Vedeți? După aceea noi… cumva polițistul se dedică în totalitate meseriei lui. Adică el nu mai are dreptul să presteze activități economice. Nu mai poți să o faci.
La un moment dat, adică activitatea de operativ presupune, la un moment dat, sâmbete, duminici pierdute, zile libere pe care le prestezi în favoarea societății. Nu ieși cu familia la plimbare, nu te duci cu copiii la sanie. Ești antrenat mult în activitatea de serviciu.
R: Și când ai intrat în sistem, ai știut de ce ai intrat. Știai la ce riscuri te expui.
VJ: Numai că vedeți dar regulile jocului s-au schimbat.
Aici este problema că eu atunci când m-am angajat în 2006 m-am uitat alături la lege. Să văd legea 360 ce spune. Și am văzut acolo.
Care sunt obligațiile mele? Multe. Cam apăsătoare. Cam nu prea îmi plac că eu veneam din civilie.
Dar mă uit așa. Care sunt avantajele? Păi avantajul este, o dată, că ai posibilitatea să ieși mai devreme la pensie. Adică armata asta nu va dura toată viața.
Și, mă rog, ai anumite compensații inclusiv salariale. Dacă până la urmă nu poți să trăiești decât din salariu, atunci înseamnă că și nivelul tău de salarizare este ceva mai mare. Sau, de exemplu, uitați-vă, noi facem parte din sistemul judiciar cumva. Uitați-vă că și sistemul judiciar este lipsit cumva de drepturi și libertățile astea. Numai că, uitați-vă, la veniturile pe care le au procurorii, pe care le au judecătorii și diferența de venit pe care o are un polițist. Și am pornit cu toții în anul 2000, polițistul și procurorul, polițistul chiar lua la un moment dat salariul mai mare. Vedeți cum s-a schimbat balanța asta a valorilor și cum la un moment dat a decăzut foarte tare poliția? Îmi spunea la un moment dat o colegă, acum ca urmare a recruterilor din sursă externă s-a anunțat undeva un post de poliție funcție de ofițer.
Cineva care trebuia să vină biolog, expert specialist, nu știu ce. Prindea și o funcție bună și când a aflat cât este venitul în poliție a zis că nu, eu plec mai degrabă în învățământ. Eu în învățământ iau salarii mai mari ca acolo și nu-mi trebuie.
Și n-am stresul ăsta, mai fac două, trei meditații și m-am dus destul de bine în cazalare. Nefiscalizate, bineînțeles. Mă rog, fiscalizate, nefiscalizate.
Eu nu pot s-acuz pe toată lumea, dar cert este că alegerea… Cel mai probabil, ca să fie corect, nefiscalizate. Cert este că de o cam dată în acest moment încă alegerea nu este în favoarea poliției ca armă. Și vrei, nu vrei, atunci când pui jugul în capul unui om trebuie să-i faci cumva să-i placă jugul respectiv sau cel puțin dacă nu-i place măcar să-l accepte.
Și pentru o perioadă determinată. Că asta e, nu m-am obișnuit toată viața.
R: Apropo de dreptul, cred că sunteți la curent cu ultima bombă.
Eu îi spun bombă. Sunt la televizor și ne monitorizează cine au marțin să spun ceea ce gândesc cu acele cuvinte pe care aș dori să le folosesc. Nu, încă nu sunt chiar așa grobian.
Însă ieri a apărut informația că, nu știu, purtătoria de cuvânt de la Nalta Curte de Casase Justiție a câștigat un proces cu ICCJ-ul ca să-i se deconteze ochelari. Nu-i ieri? Nu-i, dar e un proces mai vechi, și am înțeles că au venit cei de la ICCJ și au zis, da, da, decontăm, decontăm, până în suma de 3.000 lei. Eu acum vă întreb pe dumneavoastră în calitate de sindicalist.
Vrei să cereți și decontarea ochelarii la polițiști?
VJ: Vreau să vă zic că există asemenea demersuri și la poliții, pentru că legea este comună pentru toți bugetarii, toți funcționari. Există instituții în țară care, din moment ce a fost aplicată legea, ori de la minister a venit o directivă cu proceduri, ori, dacă nu, instituțiile ele însă, văzând că încă nu s-au emis proceduri, dar legea există, au dat dispoziții interne și, prin urmare, există funcționari în țara noastră care beneficiază de decontarea de ochelari. Acum, nu știu în ce măsură s-a ajuns tocmai la fabuloasa sumă de 3.000 lei, că 3.000 lei probabil că au și rama, cumva, aurită sau placată.
Nu știu, nu pot să comentez lucrul ăsta. Iarăși, nu știu în ce măsură am putea să mai comentăm mai degrabă de moralitatea unui asemenea de mers, cât în vreme ieși cumva în gârful piramidei sociale și cumva întotdeauna în dreptul tău se scutură sacul și pentru ceilalți sunt atât de multe procese, atât de multe procese câștigate cu drepturi salariale. Nu întotdeauna Ceea ce este legal este și moral.
R: Și mi se pare, din respectul pentru telespectatori, o să rămân să vorbim în continuare, dar eu cred că ca și măsură de protest, ți-ar fi și jenă să apari cu această discuție în fața oamenilor care nu au ce pune pe masă. Când auzi că cineva are dreptul la o sumă de 3.000 lei, sunt două salarii minime pe economie, aproape, ca să îți cumpere ochelari, mie mi se pare ceva, gurmeam cu cineva, mâine poimâine o să vedem că au drepturi și la nu știu ce. Dom’le, sunt niște salarii exorbitante acolo.
Eu lucrez cu calculatorul poate mai mult decât mulți.
VJ: Am să vă spun totuși, hai să zicem, teoretic, bugetarul, și numai bugetarul, cel care lucrează cu aparaturi electronic, cu calculatorul, își strică ochii din cauza că prestează o muncă în interesul angajatorului. Și atunci, cât în vreme, eu îmi stric, îmi afectez sănătatea prestând munca aceea în folosul tău, cum este ala din mina de uraniu, sau cum este, ca să zic așa, variantele mai strong.
Sau, chiar și atunci când eu mă duc și-o prestez undeva pe teren, tu, angajatorul, trebuie să-mi pui la dispoziție echipamentele necesare ca să pot să-ți desfășură activitatea. Adică nu vin eu cu turnăcopul de acasă sau cu nu știu ce. Cam tot aici se duce și partea asta cu decontarea ochelarilor.
Dumneavoastră lucrați la privat. În schimb, pe partea cealaltă, este alegerea dumneavoastră dacă acceptați să lucrați în condițiile astea sau dacă îi dați un telefonul șefu și îi spuneți, șefu, fără supărare, dă și mâna tale ceva acolo.
R: Domn, Josanu, bun, și suma mi se pare una discutabilă, în sensul că, dacă spuneai, sunt ochelari foarte buni la 500 de lei că m-am interesat și eu.
Și poți să spui, băi, îți compensăm, venim cu o compensare de ței.
VJ: Aici rămâne să discutăm raportat la sume. Dar știți cum e în țara noastră.
Întotdeauna pentru judecători ce-i mai bun. Și ce-i mai mult, dacă se poate. Și primii la dânșii, restul mai așteaptă.
R: Într-o țară unde datoria publică a ajuns la peste 100 miliarde de euro, să vii cu astfel de măsuri, cu astfel de decizii, mi se pare o sfidare la adresa populației acestei țări plătitoare de taxe și impoții, dar este o altă discuție. Mă uitam că mi-a trimis, astăzi a fost o discuție, probabil când m-a străștit, s-a supărat domnul Ciolacu și a spus domnul Ciolacu că dacă nu o să se rezolve problema cu pensiile pensionarilor, poșta, știți că e greu la poștă, îl da afară pe director, doamne. Vă vine să credeți?
VJ: Da, bun, cel mai ușor, știți cum îi îi doare un dinte, scoate-l.
Varianta asta, știți cum îi taie în carne vie, asta creează doar satisfacții în dreapta și în stânga pentru mulți, mai ales acum în perioada campaniei electorale. Uite, domnule, ce bine dă.
R: Nu lasă lucrurile așa.
VJ: Da, și atunci mulțimea însetată de sânge se adună în fața lui Vodă și Vodă spune și vreți voi oameni buni? Vreți capului Moțoc? Da, gata, pe Moțoc. A, păi luați-l pe Moțoc. Gata, și a rezolvat problema.
Eu, întrebarea mea este alta. Se va rezolva problema acolo? Dar bine, știți cum e, nu vreau să alunec neapărat pe discuții colaterale că avem destui sindicaliști care se prezintă la televizor pe tot felul de subiecte și concurează cu doamna Monica Tatoiu deja la universalitatea subiectelor și avem destule pe partea asta de poliție să le discutăm celelalte le mai lăsăm, poate cumva altădată la o variantă.
Dar iarăși ați, ca să zic așa, dumneavoastră, ați văzut raportat la ieșirile astea la pensie a polițiștilor, ați văzut cât de tare acum s-a adâncit criza de sistem. Adică eu am rămas frapat dacă vreți atunci când am văzut procentajul crizei de resursă umană. Adică noi vorbim acum în momentul ăsta în țară de inspectorate de poliție care marchează o criză de 34%, 31%.
Atât de mult? Păi uitați-vă pe hartă. Este una aia colorată. Și uitați-vă, de exemplu, la uitați-vă la Constanța. Ia uitați-vă la Constanța. O să vedeți jos. Are undeva… cât are? 32%? 32%.
Nu 34%, 32%, mă rog, tot pe acolo. Ia uitați-vă la uitați-vă la Covasna. Uitați-vă la noi, la județul Neamț, 27% crize de persoană. Păi nu e loc să avem grijă de ce se întâmplă acolo în Harcov. Ce facem? 24, 25 văd Harghita Covasna. Și acum gândiți-vă că și Bucureștiul i-a fost imposibil cumva să-l marchezi pe hartă, dar București tot marchează undeva un 27%. Noi avem patru inspectorate din țară care au peste 30%, au trecut de pragul de 30% criză de personal.
Noi avem 11 inspectorate de poliție în țară care au trecut de pragul de 25% crize de personal. Și când spun criză de personal, mă raportez la toți polițiștii. Operativ și neoperativ.
Total. Dacă mă duc în zona operativă, dumneavoastră adăugați la procentul ăsta măcar un 5-10%.
R: Deci vorbim de…
VJ: În Județul Neamț, operativul este într-o criză de peste 30%, 32-33%.
Și atunci, noi cu un sfert lipsă, ce facem? Adică ce așteptări poate avea societatea sau cât de mult se simte cetățeanul în siguranță atunci când mașina poliției funcționează eminamente pe două roți și-o jumătate?
R: Da, este o mare problemă și mă gândeam acum, știți foarte bine că a fost mediatizat cazul polițistului Mihalache, cel care s-a sinucis. Mă gândeam la ceea ce spuneți dumneavoastră, era într-o structură operativă. Era la rutieră, își depusese mai multe cereri, voia să plece de acolo tocmai din cauza că nu mai făcea față.
Era extrem de solicitant ceea ce făcea, din câte am înțeles. Deci am putea spune că și problemele din sistem cumva au contribuit la această nenorocire. Pentru că atâta vreme cât tu vrei să pleci și ți se spune sau ți se dă de înțeles că știi ceva, că uite ar fi o problemă pe aia și dacă începe o cercetare disciplinară îți este stopată orice șansă de detașare și știi că rămâi acolo și tu ai o groază de probleme, presiuni din partea procurorului, băi ai dosare, nu sunt finalizate, audiază, fă, dregi.
Să știți că m-am gândit de multe ori că e posibil să clachezi. E posibil să clachezi. Vin presiuni și de la șefi, vin presiuni de la procurori, vin presiuni… tu acasă nu mai ajunge, a ajuns foarte târziu, accidente, că am văzut, e de muncă, nu e simplu.
Când e de muncă, e de muncă. Ce să discutăm? Că ori mai fie unii care sunt mai norocoși și altă treabă.
VJ: Este foarte dificil să mă exprim legat de asemenea situații.
E groaznic, e o dramă a familiei înainte de toate, e o dramă personală, mă rog, o soluție nefericită. Eu am să spun pe partea cealaltă că întrucâtva problema este a întregului sistem, adică practic întreaga breaslă se confruntă cu asemenea presiuni. Pentru că ați văzut acum raportat la criza de personal, este evident că deja volumul de muncă, care totuși este cumva în creștere, că s-a mai adăugat și infracționalitatea informatică. Volumul de muncă, infracționalitatea crește. Și atunci apasă cu presiuni și mai mari asupra celor care încă mai există în sistem. Adică nu mai muncești în dreptul tău strict pentru norma ta de muncă.
Adică de foarte multe ori polițieștii lucrează pentru 2 sau pentru 3 colegi lipsă. Presiunea asta există. Dar e o presiune cumva generală a sistemului.
Nu aș putea să o arunc în spatele unia sau alteia dintre persoane, nominal. Că e șeful cutare. Iarăși am să vă zic, nu este deloc confortabil în asemenea situații să fii șef în Poliția Română.
Și vă spun de ce. Chiar vorbisem cu cineva dintre foști șefi la Inspectoratul de Poliție și mi-au zis domnule știi ce bine mă simt acum că am plecat, pentru că am scăpat să mă mai sune orice fel de dobitoc de pe la București care să mă preseze la cap de ce s-a întâmplat un eveniment în nu știu ce județ. Că până la urmă oricât facem și suntem într-o funcție de conducere nu putem să răspundem, până la urmă, de orice situație.
Ei am să vă zic că există o presiune extraordinar de mare a Bucureștiului a Inspectoratului General, a Ministerului care cumva raportează ceea ce își dorește factorul politic să transmită în țară. Gata am venit o poliție puternică o să facem o să ridicăm tot de acum gata declarăm război infracționalității, câți asemenea ministrii ne-au fost și ne-au făcut-o?
R: De la Dejeu până când ușor-ușor s-au mai stins
VJ: dar până la urmă ei au transmis Ministerului a transmis Inspectoratul General asemenea impulsuri din astea permanente trebuie să facem trebuie să trecem afară pe stradă.
Cei care primesc impulsurile primii sunt șefii care apar în videoconferență. Am fost la asemenea videoconferență și am văzut cum se poate discuția adică ceva genul dacă vă aduceți aminte ședințele vechi alea de partid cu șeful de partid care bate cu pumnul la masă și îți spui că de acum înainte și el a muștruluit sau îl vede pe cineva dintre șefi care întâmplător o lăsa capul în jos sau poate chiar să uite sub telefon când plec de zici și el discurs… ăla de acolo se pare că nu te interesează domeniul subiectului. Stai așa că să vedem cum te cheamă, îmi dai raport mâine cu ce ai făcut pe aia.
Chestii de genul știți? Presiunea asta pusă asupra șefilor este imensă și ei cumva sunt puși în situația ori faci, ori pleci. Adică nu există calea din mijloc în care el să spună da eu am înțeles dumneavoastră vreți asta numai că ceea ce îmi cereți dumneavoastră trebuie să fac cu 5 polițiști în momentul ăsta eu la serviciu am 2 polițiști, unul are și o anumită problemă de spate nu îl pot solicita într-o zonă… o situație un exemplu. Dacă s-a dacă a îndrăznit cineva să se ridice acolo sau să ridice două degete știți șeful vreau eu să spun ceva dacă îmi permite să nu știu ce ăla în secunda a doua nu mai este a doua zi nu mai este în funcție a zburat. Simplu cercetare disciplinară după aceea găsesc o variantă un control intern făcut o variantă din asta deși nu ai dreptul să foarte frumos deci gândiți-vă că nici măcar inspectorul șef nu ar avea tupeul să ridice vocea să spună problemele pe care le are în interiorul inspectoratului, să spună unul ministru secretar de stat din ministerul afacerilor interne sau doamne ferește să îndrăznească să ridice două degete în fața ministrului. Și atunci ei vin cumva încărcați emoțional încărcați deja cu presiunea venită de la centru și ei cumva trebuie să o descarce în colectiv problema este știți cum e bun îl crezi pe om pentru că cu el lucrezi în permanență ești cot la cot cu el își stii problemele dar practic îi spui simplu oameni buni nu avem ce face asta este dispoziția de la centru trebuie să o facem și atunci vrei trebuie să bagi maximum ca să faci bine asta înseamnă supra solicitarea a colectivului asta înseamnă la un moment dat chiar să ajung și la blocaje funcționale pentru că oamenii adună ore suplimentare destul de multe și atunci a trebuit să își le mai ia liber. Și când ajung la următoare alte dispoziții care ard fierbinți să nu mai ai cu cinești de rând ajungem cu situații de plecări cu oamenii vor să plece într-o parte în alta pentru că problema sistemul este gripat și acum ca să discutăm despre cazul ăsta a plecării că a vrut omul să plece foarte mult am să vă spun o viziune generală la nivelul Poliției române și anume aceea că nu este agreată ideea mutării polițiștilor într-o parte în alta. Nici un inspector de poliție din țară nici un inspector de poliție din țară nu își permite luxul de a renunța ușor la un polițist la unul nu vorbim de 5 nu vorbim de 10 unul singur și am multe situații cu polițiști care de exemplu au dat examen pentru ofițier TCO și au ajuns în alt județ și acum se cer înapoi în județ în Neamț și nu pot oamenii să se mute de acolo pentru că nu le sunt permite de acolo adică singura variantă de transfer este acceptată în condițiile schimburilor de indicatori. Adică ce înseamnă chestia asta pleacă om de la mine la tine la Neamț tu de la Neamț îmi trimiți un om de acolo sau da o variantă de schimb. Sau trebuie să-mi vină din promoție de ofițier sau de agent trebuie să-mi vină patru locuri și atunci tu mi îmi dai un om pe care îl vreau eu de la tine și unul dintre locurile care-mi vin să-l dau ție. Deci numai pe varianta asta de schimb troc într-adevăr omul a trăit o dramă personală, probabil că a vrut să schimbi în altă structură dar problemele se întâmplă și la nivel județean. De multe ori este foarte greu să faci schimbul între structuri tocmai din cauza acestei crize extraordinare de personal și bineînțeles că ajungem și la asemenea situație pe care repet nu le poți pune în mod obiectiv în spatele unei persoane anume de la acest nivel de jos. Problema este iarăși să duce tocmai în vârf la clasa politică ceea care a cauzat această criză masivă, criză mare de personal și care iată nu motivează nici într-un caz și se pare că nu va fi rezolvată în viitorul apropiat, nu motivează să aducă oameni noi și să umplem, să aducem din nou în poliție ca să putem asigura un serviciu polițienesc de calitate. Chiar așa în condițiile astea, ca să zic în condițiile astea de lucru situația din țară este totuși sub control și asta arată că în Poliția română sunt profesioniști sunt oameni care își fac treaba adică unul muncește pentru doi pentru trei. Și dincolo de ce aici s-a discutat și s-a anunțat în spațiu public, stimulat cumva de factorul politic intrat în conflict cu noi totuși poliția merită respectul corespunzătorilor din partea societății.
R: Da, încă mai funcționează, dar nu știu cât o să mai funcționeze în stilul ăsta, pentru că într-adevăr…
VJ: De asta tragem semnalele de alarmă și spunem că e o problemă și ajungem într-o stație.
R: Pe de altă parte sunt și polițiști care nu muncesc și știm foarte bine treaba asta și care sunt tolerați, dar asta este o altă poveste. Cred că de vreme nu o să se termine problemele astea și voiam să închei cu o întrebare inspirată dintr-un articol unde am văzut că aveți și noastră o declarație aici, un articol publicat de cei de la românia-europalibera.org 580 de dimisiuni într-una la ministerul de interne și am discutat despre asta.
Cum au ajuns o sperietoare carierele în poliție, jandarmerie sau pompieri pentru că soluția la ceea ce am discutat noi aici, lipsa de personal, cam asta ar fi. Oamenii să vină către acest sistem. Tinerii.
VJ: Prima variantă pe care noi o vedem de multe vreme și tot o sugerăm ministerul dar se pare că nu au ajuns, nu reușesc să înțeleagă importanța demersului este ca în primul rând să acoperim operativul. Societatea are nevoie de polițistul care se ocupă de factorul infracțional. Prin urmare, noi vrem mai degrabă mutarea polițiștilor din neoperativ.
Structurile suport în zona operativului pentru că ei deja sunt polițiși formați. Știu cum circulă la un moment dat și hârtiile în natură și dispozițiile inspectorului. Știu și partea de legislație adică până la urmă au o formație de polițiști.
Sunt o resursă utilă, pregătită, în orice caz mai bine pregătită decât tot cei ce ne-ar putea să ne vină din exterior. Acei polițiști din structurile neoperative care au grade pe umăr ar trebui să vină în zona operativă. Mutați cu toții. Structurile neoperative ar trebui externalizate dacă s-o ocupă cu personal civil intră cumva pe drepturile obișnuite ale bugetarului, fără grade, fără sporuri militare, fără restricții, fără la vârsta de 65 de ani și s-a terminat discuția.
Asta este varianta cea mai bună și după aceea putem să discutăm și de extinderea sau variantele de școlarizare plus în funcție de situații aduce din surse externe.
R: Sunt soluții. Ați găsit soluții imediat.
VJ: Sau din potrivă sunt parte dintre servicii. Adică eu nu pot să înțeleg lucrul ăsta. De ce la un inspectorat de poliții trebuie să existe o formație de 4-5 polițiși la poartă? Polițiși care este portabil.
R: Știți ce bătălie e pe postorile alea? Ce bătaie, bătălie.
VJ: Există și funcții.
R: Adică, cum să zic, este o chestie și nu vreau să jignesc pe nimeni. De paznic plătit regește și cu niște condiții ultra bune că știți că oamenii care stau acolo stau în situație ok. Când polițistul respectiv este foarte util cu pregătirea lui de stradă să ocupe orice alte funcții. Despre ce vorbim aici. Dar știți că s-au dat și sporuri de excelență unilor care au stat la poartă. Că ei trebuia să iasă la pensie.
VJ: Da, știu, au mai existat și tendințe de genuș și le-am mai blocat noi ca intervenție.
R: Sunt foarte orihniți cei care stau la poartă și fiind orihniți pot să facă și alte lucruri.
VJ: Acum, cazuri și cazuri, vreau să vă spun că și în situații medicale polițiști care cumva nu își pot desfășura activitatea și atunci chiar împotriva voinței lor au trebuit să ajungă acolo.
R: Eu mă refer la alte cazuri.
VJ: Da, bun. Asta e situația până la urmă, cum să vă spun, situația, tabloul este general și tocmai noi asta spunem. Avem nevoie de resursa asta în operativ ca să rezolvăm problema asta unde frige și interesează cetățeanul.
Cetățeanul este interesat de polițist să se ocupe de factorul infracțional. Nu să facă secretaria, să poartă mafii, să păzească o poartă. Sau să conducă o mașină.
R: Sunt și șoferi care nu fac decât șoferie și au grad, beneficiază de același drepturi ca și noastră. Secretare?
VJ: Uitați-vă, de exemplu, se apreciază foarte mult acum, nu știu dacă ați văzut la sfârșitul anului, purtătorul de cuvânt al Inspectoratul General a Poliției Române, a fost dus la gradul de chestor și el are 12-13 ani vechime în Poliție. Vă dați seama că el a sărit prin grade ca gâsca prin apă.
Chiestor! Deci am ajuns, eram la cocktail la evenimentul ăsta special al Poliție Române și întâmplarea a făcut că mă aflam alături de Inspectorul General al Poliției Române, al Poliției din Republica Moldova. Ne-am văzut, am socializat puțin. Și la un moment dat, ăsta mă îndreabă, face o observație, zice Doamne, mă uit așa, foarte mulți chiestori aici în jurul meu și nu știu ce.
Păi da, noi cu câți chiestori avem, câștigăm orice război. Și da, dumneavoastră, ne-ați observat că la noi ești purtătorul de vorbe e chestor, general! Bine, noi am îndrăznit ca Sindicat să întrebăm Inspectoratul General a Poliției Române, să întrebăm și Ministerul Afașelor Interne, să întrebăm și Președinția României pentru că domnul Iohannes, cât de mult zboară el și nu prea este pe țară, este de fapt ăla care semnează decretul de avansare la gradul de chiestori.
Și primește nota de fundamentare.
R: Dar nu citește, citește consiliere.
VJ: Noi i-am întrebat, am cerut nota de fundamentare, chiar am fi vrut să vedem, chiar am vrut să vedem ce energezant lucru a luat domnul ăsta, de a ajuns așa de repede, foarte efervescent, așa cumva, o avansare fantastică.
R: O sfidare la adresa tuturor poliției în această țară și în activitate și în rezerve.
VJ: Evident. Inspectorul General a Poliției Românei a spus că nu știe care este motivul, că propunerea a fost făcută la nivelul Ministerului Afașelor Interne.
Ministerul Afașelor Interne a zis că nu ne poate comunica pentru că nota de fundamentare la Președinția. Președinția a zis că a primit propunerea de la Minister și, prin urmare, domnul Președinte a semnat după ce i-a venit de la Minister. Adică au pasat-o cumva de la…
R: Ca să nu spună…
VJ: Noi a trebuit să chemăm în judecată Președinția României pentru faptul că nu ne-a răspuns pe legea 544.
R: Și vă judecați acum? Dacă priviți, aflați informația să ne-o funcționați și nu.
VJ: Acum știți cum e lentoarea cu care se mișcă acum istanțele. Ne duce undeva până la un an, doi ani.
Dar, până la urmă, va fi și pentru noi un răspuns. O să vedem acum dacă o să mai fie domnul… Dar am înțeles, domnul Iohannes, oricum nu mai candidează. Acum vedeți cum e. Primul șef al armatei, cel primul primul comandant al țării vrea să ajungă la NATO, deși armata lui a fost făcută praf în urma mandatului său.
R: Pe ei au spus că dau armatei 2,5% din PIB și NATO au constatat că am promis și am prins în buget. În realitate 1,6%. Doar promisiunea nu doare.
Nici la buzunar nu poate. Dar ne reîntâlnim și discutăm și aspectele asta. Mulțumesc foarte mult pentru prezență.
Iată, domnul și domnul, că l-am avut alături de noi în această ediție specială pe domnul comisar șef Vitaliu Josanu este președinte la nivel național al Sindicatului Național al Polițistilorr Diamantul. Am discutat și am reușit să răspundem la multe întrebări. Zic eu, au mai rămas multe pe care nu am mai avut timp să le abordăm, dar cu siguranță o să ne revedem cu domnul Josanu aici la Roman TV și o să atingem toate subiectele posibile.
Vă mulțumesc pentru atenție. La revedere! Numai bine! Nu uitați să vă abonați la canal!
