O PATOLOGIE INSTITUȚIONALĂ
La vârful Poliției Române și al Ministerului Afacerilor Interne (MAI) s-a cronicizat o boală sistemică, o patologie a dublului standard care macină din interior încrederea publică și profesionalismul. Pe de o parte, funcționează un scut impenetrabil pentru o castă de ofițeri de rang înalt, protejați de consecințele unor abateri grave, de la abuz de putere la fapte de natură penală. Pe de altă parte, se activează cu o eficiență necruțătoare un mecanism de anihilare profesională împotriva celor care îndrăznesc să expună public aceste disfuncționalități, în special împotriva liderilor de sindicat. Această analiză, bazată exclusiv pe fapte documentate din surse publice și oficiale, nu descrie incidente izolate, ci un tipar comportamental coerent, care relevă cum loialitatea oarbă este recompensată, iar integritatea și spiritul critic sunt pedepsite capital.
INTANGIBILII – STUDII DE CAZ ÎN ARTA SUPRAVIEȚUIRII SISTEMICE
Cazurile următoare nu sunt simple abateri, ci lecții despre cum funcționează mecanismele de protecție în MAI. Ele demonstrează că, pentru anumiți ofițeri, legea este flexibilă, iar responsabilitatea, o simplă formalitate.
PREMIUL DE LA MEHEDINȚI: IEȘIREA ÎN GLORIE A COMISARULUI-ȘEF MARIAN CÂRCEI
Numirea comisarului-șef Marian Cârcei la șefia IPJ Mehedinți, deși în inspectorat existau peste 100 de ofițeri capabili să ocupe funcția, a fost de la bun început un aranjament clientelar, un „dar de final de carieră”. Totul a culminat cu organizarea unui concurs cu un singur candidat: el însuși. Acest plan a fost dejucat de un scandal public: prins de un echipaj rutier depășind viteza legală, Cârcei a încercat să scape de suspendarea permisului invocând o falsă „misiune”, acoperită ulterior cu un ordin de serviciu fabricat retroactiv. Deși fapta, cu potențial penal (abuz în serviciu și fals), era cunoscută la vârful IGPR încă din februarie, timp de șapte luni nu s-a luat nicio măsură. Doar după expunerea cazului în presă, IGPR a emis un comunicat de control (18 septembrie 2025) (https://politiaromana.ro/ro/stiri-si-media/comunicate). Soluția finală a sistemului? Cârcei nu a fost destituit. La o zi după izbucnirea scandalului, s-a pensionat, anulând concursul și orice posibilitate de sancționare disciplinară. A fost activat „scutul pensionării”, o metodă clasică prin care sistemul își salvează oamenii, asigurându-le o ieșire onorabilă și cu toate beneficiile financiare intacte (https://www.romania-actualitati.ro/stiri/romania/seful-ipj-mehedinti-a-fost-schimbat-din-functie-id216657.html).
PARADOXUL CONTROLULUI: COMISARUL-ȘEF IULIAN IONICĂ, PAZNICUL INTEGRITĂȚII
Puține cazuri ilustrează mai bine falimentul moral al sistemului decât cel al comisarului-șef Iulian Ionică. Prins conducând sub influența băuturilor alcoolice, Ionică nu era un polițist oarecare, ci chiar Directorul Direcției Control Intern din IGPR – structura menită să vegheze la integritatea întregului corp polițienesc (https://www.youtube.com/watch?v=vLr6EMATBrg). În ciuda gravității faptei, care anihilează orice autoritate morală a funcției, consecințele au fost zero. Comisarul-șef a rămas în funcție, fapt confirmat de organigrama oficială a Poliției Române (https://politiaromana.ro/ro/structura-politiei-romane/unitati-centrale/directia-control-intern/echipa-manageriala) și de protestele sindicale, care au cerut în zadar o anchetă corectă (https://www.youtube.com/watch?v=I8WrD2LOuOQ). Când șeful organismului de control este imun la lege, mesajul transmis în sistem este devastator: regulile sunt doar pentru subordonați.
ȘEFUL CARE ÎȘI DĂ ÎN JUDECATĂ SUBALTERNI: CHESTORUL DUMITRU BÎLTAG
Cariera chestorului Dumitru Bîltag este un studiu de caz despre aroganță și recompensarea loialității. În 2020, în timp ce era inspector-șef la IPJ Mureș, a fost oprit în trafic și sancționat de propriii subalterni pentru viteză excesivă. Reacția sa a fost emblematică pentru mentalitatea de castă: a dat în judecată chiar inspectoratul pe care îl conducea pentru a anula procesul-verbal (https://observatornews.ro/eveniment/cine-este-dumitru-biltag-noul-sef-ipj-constanta-in-2020-a-dat-in-judecata-ipj-mures-unde-era-sef-dupa-ce-subalternii-iau-luat-permisul-pentru-viteza-549122.html). Un astfel de gest, care subminează autoritatea și intimidează orice polițist care ar îndrăzni să aplice legea superiorilor, nu i-a afectat cariera. Dimpotrivă, Bîltag a devenit „jokerul” sistemului, un personaj plimbat prin funcții de conducere pentru a stinge crize mediatice. A fost numit șef la IPJ Ilfov imediat după scandalul „azilelor groazei”, doar pentru a fi mutat câteva luni mai târziu la IPJ Constanța, un alt punct fierbinte (https://www.g4media.ro/ministrul-de-interne-l-a-numit-pe-dumitru-biltag-noul-sef-al-ipj-ilfov-dupa-demisia-fostei-conduceri-in-urma-scandalului-azilelor-groazei-cine-sunt-adjunctii.html). Acest carusel de funcții nu demonstrează competență, ci utilitatea unui om de încredere, folosit pentru a mima reforma, în timp ce structurile de putere rămân intacte.
PROMOVAT DUPĂ MINCIUNĂ: CAZUL COMISARULUI-ȘEF GABRIEL COMAN
Numirea comisarului-șef Gabriel Coman la șefia IPJ Neamț, un ofițer „parașutat” de la DGA Iași și necunoscut în structurile locale, ilustrează perfect disprețul sistemului față de orice urmă de integritate. Înainte de această promovare, pe când conducea DGA Iași, Coman a fost protagonistul unui scandal care ar fi trebuit să-i încheie cariera. Într-o tentativă de a fabrica un dosar penal împotriva unui alt comisar-șef, Mihai Pintilei, Coman a fost supus testului poligraf. Rezultatul a indicat un „comportament simulat”, forțându-l pe Coman să recunoască în scris că a mințit într-o notă informativă trimisă procurorilor DNA, iar informațiile incriminatoare erau rodul imaginației sale. Deși a fost deschis un dosar penal pentru aceste fapte, acesta a fost clasat ulterior de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iași. În loc să fie sancționat, ofițerul prins cu minciuna a fost considerat potrivit pentru a conduce un inspectorat județean (https://www.7iasi.ro/document-fostul-sef-al-dga-testat-la-poligraf-si-prins-cu-minciuna-postul-de-comandant-al-ipj-iasi-pregatit-pentru-coman/). Odată instalat, a continuat în același stil abuziv, patronând dispoziții prin care subalterni erau determinați să se spioneze reciproc pe rețelele de socializare.
PLAGIATUL ȘI ALTE METODE DE SUPRAVIEȚUIRE
Acestor cazuri li se adaugă o listă lungă de „intangibili” care demonstrează că nicio abatere nu este prea gravă dacă ești omul potrivit. De la secretarul de stat Bogdan Despescu, acuzat că a plagiat masiv în teza de doctorat fără nicio consecință asupra carierei sale fulminante (https://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/press-one-bogdan-despescu-numarul-2-in-mai-ar-fi-plagiat-teza-sa-de-doctorat.html), la Cătălin Ioniță, fost șef DGA, care a rămas fără titlul de doctor pentru plagiat, dar nu înainte de a folosi tactica „îmbolnăvirii subite” pentru a trage de timp (http://www.mai-dga.ro/wp-content/uploads/revista_presei/MARTIE.2019.pdf), sau la Alin Petecel, șeful IPJ Timiș, care, după ce a folosit mașina de serviciu în scop personal și a falsificat foi de parcurs, a scăpat fără nicio sancțiune disciplinară, achitând doar „benevol” contravaloarea combustibilului (https://snoop.ro/cercetarea-unui-sef-de-politie-cat-trebuie-sa-plateasca-un-comandant-dupa-ce-foloseste-masina-institutiei-ca-sa-mearga-la-casa-de-vacanta/).
VÂNĂTOAREA DE VRĂJITOARE – EXECUȚIA VOCILOR CRITICE
În contrast flagrant cu clemența arătată „intangibililor”, sistemul își arată colții atunci când este confruntat cu critici din interior. Același aparat disciplinar, altfel inert și protector, devine o armă de o eficiență brutală. Dovada incontestabilă este o circulară oficială a IGPR care solicita explicit identificarea, monitorizarea și cercetarea polițiștilor „vocali”, cu un accent deosebit pe liderii de sindicat. Această directivă, demnă de fosta Miliție, a fost pusă în aplicare punctual. Liderii de sindicat Vitalie Josanu și Ion Cănărău au fost destituiți pentru activitatea lor sindicală și pentru opiniile critice exprimate public, într-o sfidare a Legii Dialogului Social care le protejează mandatul.
UN SISTEM CU DOUĂ VITEZE
Juxtapunerea acestor cazuri relevă o realitate de necontestat: în Poliția Română funcționează un sistem de justiție internă cu două viteze. Pentru cei loiali puterii, abaterile grave, de la fals și abuz în serviciu la plagiat și fapte de natură penală, sunt gestionate prin mușamalizări birocratice, inacțiune calculată sau „ieșiri de urgență” strategice, precum pensionarea. Pentru cei care critică sistemul, se activează un aparat represiv menit să-i elimine.
| Caz | Funcția Deținută | Natura Faptei / Acțiunii | Gravitatea Faptei | Răspunsul Instituțional Inițial | Rolul Presiunii Externe | Rezultatul Final |
| Cms. șef Marian Cârcei | Șef împuternicit, IPJ Mehedinți | Abuz de putere, fals în înscrisuri pentru a evita suspendarea permisului. | Ridicat: Potențiale infracțiuni penale. | Inacțiune timp de peste 7 luni. Menținere în funcție. | Decisiv: Măsuri luate doar după expunerea în presă. | „Scutul Pensiunii”: I s-a permis pensionarea cu toate beneficiile, evitând sancțiunea disciplinară. |
| Cms. șef Iulian Ionică | Director, Direcția Control Intern, IGPR | Conducere sub influența alcoolului. | Ridicat: contravenție; încălcare etică descalificantă pentru funcția deținută. | Inacțiune totală. | Ridicat: A generat proteste sindicale, dar nicio măsură instituțională. | Imunitate Totală: Rămâne în funcția cheie de conducere. |
| Cms. șef Alin Petecel | Șef, IPJ Timiș | Utilizare repetată a mașinii de serviciu în scop personal; fals în acte; inducere în eroare a publicului. | Mediu-Ridicat: Încălcări administrative și etice grave; recidivă. | Mușamalizare: Raportul inițial acuzator a fost anulat de un superior. | Decisiv: Ancheta a fost declanșată de expunerea mediatică. | Absolvire Birocratică: Fără sancțiune disciplinară; a achitat „benevol” contravaloarea combustibilului. |
| Chestor Bogdan Despescu | Secretar de Stat, MAI | Acuzație publică de plagiat masiv în teza de doctorat. | Ridicat: Încălcare gravă a eticii academice și profesionale. | Inacțiune totală. | Ridicat: A generat scandal mediatic, dar nicio măsură instituțională. | Imunitate Totală: Rămâne în funcția de top, fără o investigație transparentă a plagiatului. |
| Chestor Dumitru Bîltag | Șef IPJ Mureș, Ilfov, Constanța, etc. | A dat în judecată propriul inspectorat (IPJ Mureș) pentru a anula o amendă de viteză primită de la subalterni. Mutări succesive pentru a gestiona crize de imagine. | Ridicat: Abuz de putere, conflict de interese, intimidarea subalternilor. | Recompensare: Numit în funcții cheie ca răspuns la eșecurile altora. | Decisiv: Numirile sale sunt direct legate de scandaluri mediatice. | Promovare Continuă: Un carusel de funcții de conducere, fără a fi tras la răspundere pentru abateri grave. |
| Cms. șef Gabriel Coman | Șef, IPJ Neamț (fost șef DGA Iași) | gesturi lipsite de deontologie profesională față de colegi; Numire netransparentă; acuzații de leadership abuziv (ordin de spionaj reciproc). | Sistemic/Ridicat: Numire netransparentă, tactici de intimidare, erodarea încrederii prin lipsa de claritate privind integritatea. | Opacitate. Nicio clarificare publică privind suspiciunile. | Ridicat: Cazul a fost expus de presă și sindicatul Diamantul, care au cerut clarificări. | Menținere în funcție. Suspiciunile rămân neadresate, consolidând percepția de protecție. |
| Lider Sindical Vitalie Josanu | Președinte, Sindicatul Diamantul | Critică publică la adresa conducerii IGPR/MAI; activism sindical. | Nul: Exercitarea unor drepturi protejate legal (libertatea de exprimare, activitatea sindicală). | Țintire Proactivă: Circulara IGPR a ordonat identificarea criticilor „vocali”. | N/A: Acțiune pur instituțională, internă. | „Execuție”: Destituit din Poliția Română. |
Această patologie instituțională, care selectează și promovează lideri pe baza loialității și a unui sentiment de impunitate, nu doar că erodează încrederea cetățenilor, dar distruge moralul și profesionalismul miilor de polițiști corecți. Fără o reformă structurală reală, care să includă un control extern, independent, și criterii de promovare bazate strict pe meritocrație și integritate, Poliția Română riscă să rămână o instituție captivă unui grup de interese care se protejează pe sine, în detrimentul siguranței publice.
Vitalie Josanu
