Monitorizarea electronică salvează vieți, dar funcționează pe avarie. Polițiștii trag semnalul de alarmă

               Într-o Românie unde cazurile de violență domestică cresc alarmant de la an la an, monitorizarea electronică a agresorilor prin Sistemul Informatic de Monitorizare Electronică (SIME) reprezintă unul dintre cele mai importante instrumente de protecție reală a victimelor. De la lansarea sistemului în regim pilot în 2022, acest mecanism a oferit o șansă la siguranță și viață pentru mii de persoane abuzate.

               Datele oficiale arată că în niciun caz în care agresorii au fost monitorizați electronic nu s-au înregistrat vătămări grave sau decese în rândul victimelor. Eficiența sistemului este, deci, incontestabilă. Cu toate acestea, în spatele succesului aparent, realitatea din teren este îngrijorătoare: în 18 județe din România, monitorizarea electronică funcționează în regim de avarie, fără ca Ministerul Afacerilor Interne să fi alocat personalul necesar prevăzut prin lege.

               Ce spune legea?

               Hotărârea de Guvern nr. 1025/2022, care reglementează implementarea SIME, prevede clar că fiecare etapă de extindere trebuie însoțită de suplimentarea numărului de funcții în cadrul Poliției Române. Etapa a treia – care a început la 1 octombrie 2024 și vizează 18 județe – ar fi trebuit să aducă o creștere a efectivelor cu 2.792 de funcții noi, din care 245 de ofițeri și 2.547 de agenți.

               În mod explicit, art. 7 alin. (3) din HG 1025/2022 stabilește că implementarea fiecărei etape este condiționată de alocarea acestor posturi.

               Ce se întâmplă în județele vizate?

               Deși etapa a treia a început încă de la 01.10.2024, cele 2.792 de funcții nu au fost alocate nici până la data de 10 august 2025, iar în cele 18 județe implicate, activitatea se desfășoară prin delegarea unor polițiști de pe alte funcții, fără posturi dedicate.

               Această măsură de avarie afectează grav funcționarea Poliției Române:

• Atribuții fundamentale, precum intervențiile operative, ordine publică, siguranța rutieră sau activitatea judiciară, sunt neglijate sau distribuite forțat între colegi deja suprasolicitați;
• Se creează un dezechilibru intern care afectează eficiența și coeziunea echipelor;
• Monitorizarea agresorilor nu se face întotdeauna cu personal specializat, selecţionat, pregătit şi instruit pentru executarea atribuţiilor de supraveghere, tehnice, respectiv de intervenţie în situaţia generării unei alerte în cadrul SIME, ceea ce poate compromite intervenția în caz de alertă.

                În mediul rural, în județele unde funcțiile nu au fost alocate, nu există compartimente specializate pentru Siguranță Publică și Patrulare (SIME). Patrulele sunt constituite temporar, prin redistribuirea agenților de la posturile de poliție sau din structura secțiilor, ceea ce duce la neglijarea atribuțiilor specifice ale acestora și la afectarea directă a nevoilor comunităților locale.

               Pe scurt, polițiștii fac tot ce pot cu resursele pe care legea promite că le vor avea, dar nu le oferă.

               Un proiect vital, lăsat pe umerii celor din linia întâi

               Violența domestică este un fenomen grav, constant în creștere, iar intervenția promptă a autorităților face diferența între viață și moarte. De aceea, SIME este un proiect de importanță strategică pentru siguranța cetățeanului. Însă lipsa personalului specializat riscă să transforme un sistem funcțional într-unul vulnerabil.

               Implementarea unui proiect de o asemenea anvergură fără personal dedicat înseamnă risc, oboseală profesională și vulnerabilitate sistemică.

               Concluzie – nu poți proteja victimele fără să sprijini polițiștii

               Monitorizarea electronică a agresorilor a demonstrat că salvează vieți. Însă eficiența ei depinde de cei care o aplică.

          Situația actuală evidențiază o discrepanță majoră între discursul public al conducerii Ministerului Afacerilor Interne și al Inspectoratului General al Poliției Române – care au declarat în mod repetat că lupta împotriva violenței domestice este o prioritate – și realitatea din teren, unde alocarea funcțiilor necesare pentru implementarea SIME este amânată de peste zece luni.

               Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul” atrage atenția că, fără suplimentarea funcțiilor prevăzute de H.G. nr. 1025/2022, activitatea în cele 18 județe este dezechilibrată, iar sarcinile suplimentare nu mai pot fi absorbite de același personal.

               Mai mult, recent, prin Dispoziția I.G.P.R. nr. 109/2025, conducerea Poliției Române a aprobat o nouă Metodologie privind supravegherea respectării măsurilor dispuse prin ordinele de protecție și gestionarea stărilor conflictuale asociate violenței domestice.

               Această Metodologie a introdus activități și responsabilități suplimentare pentru polițiștii implicați în astfel de cazuri, ceea ce duce la o încărcare disproporționată a personalului, în condițiile în care conducerile MAI și IGPR nu au acordat încă funcțiile suplimentare necesare pentru a asigura o implementare eficientă și legală a noilor cerințe. Funcționarea sistemului de monitorizare SIME nu se mai poate face cu funcții „împrumutate” de la alte structuri!

               Cerem Ministerului Afacerilor Interne și Inspectoratului General al Poliției Române să trateze cu responsabilitate această situație și să respecte cadrul legal prin alocarea urgentă a celor 2.792 de funcții pentru județele incluse în etapa a treia.

               Tehnologia poate salva vieți, dar doar atunci când este sprijinită de oameni, resurse și voință instituțională!

Prim-vicepreședinte al Sindicatului Polițiștilor din România DIAMANTUL

ANDREI Marius