Autor: Vasile Raven
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a condamnat România în 2022, obligând statul să-i plătească lui Corneliu Corneschi despăgubiri de 8.700 de euro pentru încălcarea art. 6 din Convenție – dreptul la un proces echitabil. Statul a fost găsit vinovat pentru lipsa de transparență și pentru imposibilitatea reală de apărare în fața deciziilor arbitrare bazate pe informații clasificate.
I. Ancheta și măsurile administrative
Corneliu Corneschi, ofițer SRI din 1994, a fost vizat din august 2011 de o anchetă penală pentru acuzații de contrabandă și complicitate la grup infracțional organizat – acuzații ce vizau, în realitate, activitatea unor membri ai familiei sale. Dosarul privind sprijinirea grupului infracțional s-a clasat rapid. În decembrie 2015, după patru ani de cercetări, și acuzația de contrabandă a fost închisă definitiv din lipsă de probe.
În noiembrie 2011, pe acest fond, Corneschi a rămas fără autorizația de securitate, măsură nemotivată oficial, urmată imediat de trecerea sa în rezervă și concedierea din SRI. Niciodată nu i s-au prezentat motive concrete sau probe, deși toate cauzele penale s-au finalizat fără acuzații.
II. Procesele în instanțele naționale
În 2012, Corneschi a contestat decizia SRI în instanță și a solicitat declasificarea documentelor relevante pentru apărarea sa. Instanțele i-au respins cererea, invocând faptul că dosarul era „strict secret”. Judecătorii au considerat suficiente materialele din dosar, deși Corneschi nu a avut acces la nimic din ce îl privea direct.
Înalta Curte de Casație și Justiție a dispus rejudecarea, constatând lipsa suportului probator real fără acces la documentele clasificate. Totuși, instanța de recurs a respins definitiv acțiunea, pe aceleași motive formale: fără acces la probe, fără justificare individualizată, fără apărare reală.
III. Plângerea și victoria la CEDO
După epuizarea tuturor căilor interne, Corneschi a sesizat Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Plângerea a fost înregistrată la Strasbourg la data de 11 aprilie 2016 (cererea nr. 21609/16), vizând încălcarea dreptului la un proces echitabil (art. 6 din Convenție) și a accesului efectiv la justiție în litigiile cu informații clasificate.
CEDO i-a dat dreptate lui Corneschi. Prin hotărârea pronunțată la 11 ianuarie 2022, Curtea a condamnat România, a constatat încălcarea art. 6 CEDO și a obligat statul să plătească reclamantului suma totală de 8.700 euro (6.000 euro daune morale, 2.700 euro cheltuieli de judecată).
IV. Ce este Anexa 15 și la ce normă e atașată?
Un detaliu procedural cheie folosit împotriva lui Corneschi a fost Anexa nr. 15, atașată la regulamentul de securitate intern al SRI privind accesul la informații clasificate.
Acest document – Anexa nr. 15 la Regulamentul de securitate privind protecția informațiilor clasificate în SRI – are ca bază legală Legea nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate și HG nr. 585/2002 privind standardele naționale de protecție a informațiilor clasificate.
Textul exact al Anexei 15 (conform dosarului și paragrafului 14/16/96 din hotărârea CEDO):
„Sunt de acord ca neacordarea avizului de securitate să nu-mi fie motivată.”
Regulamentul intern de securitate al SRI stabilește procedurile concrete de autorizare și acces la informații clasificate, iar Anexa 15 este unul dintre formularele semnate de personalul SRI la angajare sau la evaluarea accesului la astfel de informații. Acest regulament are caracter administrativ intern și nu este publicat integral în Monitorul Oficial, fiind emis în aplicarea cadrului legislativ național menționat.
[1] Anexa 15 este parte integrantă din Regulamentul de securitate privind protecția informațiilor clasificate al SRI, adoptat în temeiul Legii nr. 182/2002 și al Hotărârii Guvernului nr. 585/2002. Această anexă are caracter intern, nefiind reglementare publică în sensul strict al legii.
V. Justiția românească – sau arta verdictului pe nevăzute
Corneschi dă statul în judecată. Ce primește la schimb? Un proces în care toate probele „serioase” sunt clasificate și, culmea, nici măcar judecătorul nu are acces la tot ce decide SRI să trimită. Mai mult, i se spune că, dacă voia, putea să-și ia un avocat cu certificat ORNISS (un soi de unicorn procedural, rar și total inutil, câtă vreme nici acel avocat nu poate spune nimic concret clientului despre ce-a citit la dosar).
Instanțele, pe linie, adoptă tactica motivării vagi: „pericol la adresa instituției”, „lipsă de loialitate”, „fapte grave” – fără să se precizeze vreodată ce anume a făcut omul. Pe scurt, ești vinovat pentru că așa s-a stabilit, iar motivele… rămân secrete.
VI. Motivarea CEDO :
- Privind lipsa motivării deciziei:
„Pentru Curte, o simplă enumerare a numerelor de dispoziții legale nu poate fi considerată, nici măcar a minima, ca fiind o informare adecvată cu privire la motivele deciziilor respective.” (par. 102) - Privind lipsa oricărei informații despre comportament:
„Curtea constată că reclamantul nu a primit niciun element de informație, nici măcar un rezumat, cu privire la comportamentul reținut în sarcina sa…” (par. 103) - Privind Anexa 15 și renunțarea la drepturi:
„Anexa nr. 15 nu poate fi considerată drept o renunțare neechivocă la dreptul de a cunoaște motivele deciziei de retragere a autorizației de securitate.” (par. 96) - Privind reprezentarea prin avocat ORNISS:
„Prezența unui avocat, chiar și cu certificat ORNISS, nu poate asigura o apărare efectivă în absența posibilității acestuia de a comunica în mod real cu reclamantul despre elementele esențiale ale cauzei.” (par. 108) - Privind rolul instanțelor și lipsa controlului efectiv:
„Curtea constată că instanțele naționale nu au exercitat în mod efectiv și adecvat atribuțiile care le revin în astfel de cauze, având în vedere lipsa de explicații coerente privind revizuirea acuzațiilor.” (par. 112) - Concluzia Curții privind încălcarea art. 6:
„Limitările impuse asupra dreptului la procedură contradictorie și la egalitatea armelor nu au fost contrabalansate în cadrul procedurilor interne astfel încât să fie păstrată însăși esența dreptului la un proces echitabil.” (par. 113)
VII. Precedente CEDO relevante – fundamentul condamnării României
Hotărârea CEDO în cazul Corneschi nu a venit din neant: ea e clădită pe decizii-cheie care au modelat standardul european privind echilibrul între securitatea națională și drepturile procedurale. Curtea amintește, printre altele:
- Regner c. Republicii Cehe (2017, Marea Cameră):
„Protecția informațiilor clasificate nu justifică, prin ea însăși, excluderea totală a drepturilor la apărare dacă nu există garanții efective.” (hotărârea Regner, para. 148) - Muhammad și Muhammad c. României (2020, Marea Cameră):
„Numărul foarte redus de avocați cu certificat și imposibilitatea comunicării cu clientul fac ca această garanție să fie iluzorie, deci nu poate compensa restricțiile.” (hotărârea Muhammad & Muhammad, para. 140, 147) - Tinnelly & Sons Ltd și alții c. Regatul Unit (1998):
„O simplă enumerare a numerelor de articole legale nu satisface cerința de motivare adecvată.” (hotărârea Tinnelly, para. 77) - Al-Nashif c. Bulgaria (2002):
„Dreptul la un proces echitabil este afectat grav când reclamanții nu au niciun indiciu despre motivele concrete ale măsurilor luate împotriva lor.” (hotărârea Al-Nashif, para. 123-124) - A. și alții c. Regatului Unit (2009):
„Doar compensații procedurale reale pot echilibra restricțiile – altfel, art. 6 este încălcat.” (hotărârea A. și alții, para. 220-224)
VIII. Consecințe: despăgubiri și obligația de reformă
Curtea nu doar că a obligat România la plata unor daune morale (6.000 euro) și cheltuieli (2.700 euro), dar a transmis că cea mai potrivită reparație e redeschiderea procedurii și reevaluarea cazului cu respectarea standardelor unui proces echitabil.
IX.
Justiția nu poate fi făcută cu ușile încuiate și cu ochii legați. Iar drepturile omului nu sunt opționale – nici măcar la SRI.
Orice politist sau cadru militar are o destituire fabricata pe „informații clasificate” să știe: drumul spre Strasbourg e liber si batatorit de Corneschi ! Pacat ca la final plătește tot contribuabilul, nu sistemul care produce abuzul.
[1] Anexa 15 este parte integrantă din Regulamentul de securitate privind protecția informațiilor clasificate al SRI, adoptat în temeiul Legii nr. 182/2002 și al Hotărârii Guvernului nr. 585/2002. Această anexă are caracter intern, nefiind reglementare publică în sensul strict al legii.
Autor: Vasile Raven
Ale surse aici: https://www.bihorjust.ro/cedo-despagubiri-de-8700-de-euro-pentru-un-fost-ofiter-sri/
