Răspunsul oferit de Ministerul Afacerilor Interne (MAI) la solicitarea nr. 209 a Sindicatului Profesional Diamantul reprezintă un exemplu clasic de falsitate intelectuală și denaturare juridică, evidențiind o interpretare abuzivă a cadrului legislativ.
Textul exact al temeiului legal ignorat parțial
Pentru claritatea analizei, iată textul integral al Art. VIII din OUG 26/2024:
Art. VIII. – (1) Personalul din instituţiile publice de apărare, ordine publică şi securitate naţională, care participă la realizarea şi menţinerea capacităţii operaţionale a structurilor/unităţilor, pentru îndeplinirea misiunilor specifice, beneficiază de o majorare salarială în cuantum de până la 30% din solda de funcţie/salariul de funcţie/salariul de bază.
(2) Structurile/Unităţile se stabilesc prin hotărâre a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.
(3) Perioada, categoriile de personal şi mărimea majorării salariale se stabilesc prin ordin al conducătorului instituţiei.
Adăugarea unor condiții extralege prin ordin clasificat
Deși MAI afirmă explicit că “nu există condiții adăugate la lege”, realitatea juridică este complet diferită. Ordinul ministrului afacerilor interne nr. S/7 din 31.01.2018, modificat prin O.m.a.i. nr. S/84/2024, introduce criterii suplimentare care nu se regăsesc în textul OUG 26/2024, precum:
- Condiționarea acordării majorării salariale de calificativul profesional
- Retragerea majorării în cazul aplicării unei sancțiuni disciplinare
- Diferențieri nejustificate în favoarea unor structuri de suport, în detrimentul structurilor operative
- Creșterea procentului pentru structuri de suport pentru a egaliza veniturile cu cele din poliția judiciară, ignorând riscurile suplimentare la care se expun cei din urmă
- Stabilirea unor criterii selective care nu sunt prevăzute în actul normativ superior
Aceste condiții nu doar că excedează prevederilor OUG 26/2024, dar contravin flagrant art. VIII din ordonanță, care stipulează clar și limitativ condițiile acordării majorării. Prin favorizarea structurilor de suport în detrimentul celor operative, ordinul subminează însăși rațiunea majorării prevăzute de lege – aceea de a recompensa personalul “care participă la realizarea şi menţinerea capacităţii operaţionale a structurilor/unităţilor”.
Inversarea logicii compensării riscurilor
Potrivit informatiilor venite din randul cititorilor nostri, Ordinul MAI inversează complet logica compensării riscurilor profesionale, acordând procente mai mari structurilor de suport pentru a “egaliza veniturile” cu personalul din poliția judiciară. Această abordare contravine principiului fundamental din administrația publică potrivit căruia compensațiile salariale trebuie să reflecte nivelul de risc, responsabilitate și expunere la pericole. Astfel, structurile care își desfășoară activitatea predominant în birouri sunt favorizate nejustificat față de personalul operativ expus unor riscuri reale.
Omisiunea deliberată a rolului CSAT
Răspunsul MAI eludează complet alin. (2) al art. VIII din OUG 26/2024, care prevede explicit că “Structurile/Unitățile se stabilesc prin hotărâre a Consiliului Suprem de Apărare a Țării.” Această omisiune nu este accidentală, ci strategică, întrucât permite ministerului să-și aroge competențe exclusive în definirea beneficiarilor majorării, contrar ierarhiei normative stabilite de legiuitor.
Clasificarea abuzivă a criteriilor de acordare
Invocarea art. 12 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 544/2001 pentru a clasifica criteriile de acordare a majorării salariale este profund problematică din perspectiva dreptului administrativ:
- Criteriile de acordare a unui drept salarial sunt, prin natura lor, informații de interes public
- Clasificarea acestor informații reprezintă o barieră artificială împotriva controlului public si sindicalist
- Utilizarea clasificării pentru a ascunde condiții care depășesc cadrul legal reprezintă o deturnare a scopului legislației privind informațiile clasificate
Contradicția între afirmație și realitatea juridică
Afirmația “nu există condiții adăugate la lege” este contrazisă chiar în cadrul aceluiași răspuns prin referirea la ordinele clasificate care stabilesc “criteriile și condițiile de acordare”. Această contradicție logică evidențiază caracterul fals intelectual al răspunsului. Deja s-a auzit cum este reglementata acordarea majorarii la MAPN SI MINISTERUL JUSTITIEI.
Concluzie
Răspunsul MAI constituie o încercare de a legitima o practică administrativă care contravine principiilor fundamentale ale statului de drept:
- Principiul legalității (prin adăugarea unor condiții extralege)
- Principiul transparenței administrative (prin clasificarea nejustificată)
- Principiul ierarhiei normative (prin ignorarea rolului CSAT)
- Principiul echității în remunerare (prin inversarea logicii compensării riscurilor)
Clasificarea criteriilor de acordare a majorării și introducerea de diferențieri nejustificate între structuri, în absența unui temei legal, reprezintă nu doar o falsitate intelectuală, ci și o depășire abuzivă a limitelor puterii executive în raport cu cadrul normativ stabilit de legiuitor.
La PICCJ este inregistrata sesizarea noastra penala impotriva celor care au clocit criteriile abuzive si extra-legem privind acordarea majorarii, inclusiv privind clasificarea abuziva, in contra principiului transparentei a metodologiei de salarizare, reglementat in legea 153 din 2017.
Vitalie Josanu
Presedinte SPR Diamantul
