Recenta Decizie ÎCCJ nr. 73/2025 a venit să confirme ceea ce era deja evident: aparatul central al Ministerului Afacerilor Interne, prin ministrul ” de facto” Bogdan Despescu, prin Razvan Grecu, seful Directiei Generale Financiare si prin complicii din Directia Generala Juridica, manifestă o gravă și persistentă rea-credință în interpretarea și aplicarea legislației privind drepturile salariale ale polițiștilor ( cum s-a observat in trecut si la calculul ” excelentei”, si la criteriile abuzive si restrictive de acordare pentru majorarea Bayraktar, si la principiul salarizarii la nivel maxim din perioada 2016-2020).
Simularea ignoranței juridice – o strategie deliberată
Direcțiile juridice și financiare ale MAI, conduse de persoane cu pregătire avansată, simulează că nu cunosc interpretarea corectă a legii în privința includerii sporului pentru condiții grele de muncă (cunoscut informal ca “spor de antenă”) în indemnizația de concediu a polițiștilor. Această simulare este imposibil de atribuit neștiinței sau incompetenței, având în vedere:
- Existența Deciziei RIL nr. 23/2021 a ÎCCJ care a statuat clar acest principiu pentru polițiștii de penitenciare
- Jurisprudența consistentă creată de acțiunile Sindicatului DIAMANTUL în dosare precum:
- Nr. 681/91/2022 (Vrancea)
- Nr. 1501/121/2022 (Galați)
- Nr. 1497/121/2022 (Galați)
- Nr. 328/113/2023 (Brăila)
- Nr. 2161/103/2023 (Neamț)
- Nr. 454/103/2024 (Suceava)
- Recenta confirmare prin Decizia nr. 73/2025 a ÎCCJ
Dublu standard și interpretări contradictorii
Cu cinism, aceiași funcționari care contestă drepturile polițiștilor prin interpretări restrictive ale legii, nu ezită să aplice principiul analogiei și interpretarea extensivă atunci când este vorba despre propriile drepturi salariale. Această dualitate în interpretarea normelor juridice dezvăluie adevăratele intenții ale aparatului central al MAI.
Costul real: prejudicii pentru polițiști, profit pentru stat
Consecințele acestei strategii sunt evidente:
- Pentru polițiști: pierderi salariale semnificative, stres și costuri generate de necesitatea acționării în instanță
- Pentru MAI: “economii” temporare la buget prin neacordarea unor drepturi legale
- Pentru stat: profit pe termen scurt din neachitarea drepturilor, compensat ulterior de plata cheltuielilor de judecată și a dobânzilor legale
Sfidarea principiilor fundamentale
Este revoltător cum direcțiile juridice și de financiar ale MAI sfidează, constant, fara sanctiune, principii fundamentale ale Legii-cadru nr. 153/2017:
- Nediscriminarea este ignorată prin tratamentul diferențiat față de polițiștii de penitenciare
- Egalitatea este abandonată prin interpretări aleatorii ale acelorași texte de lege
- Transparența este înlocuită cu practici obscure de interpretare
Întrebarea care trebuie pusă
Ce urmăresc de fapt Despescu, Grecu și conducătorii Direcției Generale Juridice când simulează că nu înțeleg cum trebuie interpretată legea? Este vorba doar despre un mecanism de economisire a fondurilor prin neplata drepturilor legale sau există și alte interese?
Această orbire selectivă produce pagube reale polițiștilor și familiilor lor, în timp ce statul, prin reprezentanții săi din MAI, obține profit prin tergiversare și interpretări restrictive. Cine are de câștigat din această situație și care sunt adevăratele motivații care stau în spatele acestor practici?
A sosit momentul ca polițiștii și organizațiile sindicale să solicite explicații oficiale pentru această atitudine sistematică de nerespectare a interpretării corecte a legii, confirmată acum inclusiv prin Decizia ÎCCJ nr. 73/2025. De ce trebuie sa continuam sa ne judecam, in nestire, chiar si dupa ce apare o jurisprudenta incontestabila care clarifica sensul in care trebuie interpretata legea? Cine este tras la raspundere penala, disciplinara, materiala din Aparatul Central? De ce nu raspunde nimeni, niciodata, din Aparatul Central?
Vitalie Josanu
Presedinte SPR Diamantul
(001)
