HG 0610/2017 – Eroarea etichetării ca „act militar”: Implicații asupra transparenței și statului de drept
Guvernul susține că HG 0610/2017 are un caracter de „act militar” și pentru acest motiv a fost secretizata si nu a fost publicată în Monitorul Oficial. Această poziție este grav eronată, având în vedere că hotărârea a fost emisă în temeiul Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice și se înscrie în sfera normelor de salarizare, nu în cea a actelor cu caracter militar.
I. Contextul normativ al HG 0610/2017
HG 0610/2017 a fost adoptată pe baza Legii 153/2017, lege ce reglementează sistemul de salarizare pentru personalul din sectorul public. Scopul principal al acestei hotărâri este de a organiza și stabili normele salariale pentru personalul plătit din fonduri publice – inclusiv pentru personalul militar –, în conformitate cu principiile de legalitate și transparență. În acest context, invocarea caracterului „militar” pentru a exclude publicarea actului devine neîntemeiată.
Potrivit art 5 (3) din anexa VI la legea 153 din 2017 :(3) Soldele de funcție/Salariile de funcție și nivelul studiilor pentru funcțiile de comandă, respectiv de execuție ale personalului militar pe grade militare, respectiv ale polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, pe grade profesionale, se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, în limitele prevăzute în prezenta anexă la cap. I, în raport cu eșalonul la care se desfășoară activitatea.
II. Definirea actelor militare
Potrivit Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, un „act de comandament cu caracter militar” este acel act administrativ emis de autoritățile militare pentru a da ordine cu privire la conducerea trupelor sau la activitățile operaționale specifice de timp de pace sau de război. HG 0610/2017, însă, nu vizează aspecte operaționale sau de comandă militară, ci reglementează aspecte salariale. Prin urmare, clasificarea sa ca „act militar” reprezintă o interpretare greșită a normelor juridice.
III. Principiul transparenței în sistemul de salarizare – Legea 153/2017
Legea-cadru nr. 153/2017 stabilește, în Secțiunea a 2-a a principiilor sistemului de salarizare, elemente esențiale care trebuie respectate în procesul de stabilire a drepturilor salariale:
- Principiul legalității: Drepturile salariale se stabilesc prin norme de forță a legii, asigurându-se cadrul legal minim și maxim prevăzut pentru fiecare categorie.
- Principiul transparenței mecanismului de stabilire a drepturilor salariale: Acesta garantează predictibilitatea și claritatea modului de stabilire a salariilor pentru personalul din sectorul bugetar.
- Principiul publicității: Prevede că informațiile privind veniturile salariale și alte drepturi aferente trebuie să fie publice, astfel încât actele normative care le reglementează să fie accesibile tuturor.
Aceste principii au fost adoptate pentru a asigura un control democratic și pentru a proteja drepturile personalului plătit din fonduri publice. În acest cadru, orice act normativ ce reglementează salarizarea – inclusiv HG 0610/2017 – trebuie să fie publicat, pentru a permite controlul cetățenilor și instituțiilor de specialitate.
IV. Obligația publicării actelor normative – Legea 24/2000
Legea 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, prin Art. 11, impune ca:
- Toate legile, hotărârile, ordonanțele și alte acte normative adoptate de autoritățile publice centrale să fie publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, pentru a intra în vigoare.
- Excepțiile de publicare se referă exclusiv la actele clasificate, conform prevederilor legale.
În cazul de față, invocarea caracterului „militar” pentru a exclude HG 0610/2017 din procesul de publicare nu se justifică, deoarece actul nu intră în categoria excepțiilor prevăzute de lege. Publicarea actelor normative este esențială pentru asigurarea transparenței și a controlului democratic asupra activității autorităților publice.
V. Implicațiile juridice și pentru statul de drept
Clasificarea incorectă a HG 0610/2017 ca „act militar” (in contra definitiei legale furnizate de legea contenciosului) are consecințe grave:
- Erodarea principiului transparenței: Nepublicarea actului împiedică accesul cetățenilor la informații esențiale privind drepturile salariale și modul de stabilire a acestora.
- Încălcarea normelor tehnice de elaborare a actelor normative: Conform Legii 24/2000, toate actele normative trebuie publicate, iar excluderea nejustificată a unui act normativ contravine acestei obligații.
- Eroziunea încrederii în statul de drept: O astfel de abordare afectează controlul democratic și siguranța juridică, generând incertitudini în aplicarea normelor de salarizare.
Concluzie
HG 0610/2017 este un act normativ ce reglementează sistemul de salarizare al personalului plătit din fonduri publice, conform cadrului stabilit de Legea 153/2017. Invocarea caracterului „militar” pentru a exclude publicarea acestui act contravine atât principiului transparenței și publicității enunțat în Legea 153/2017, cât și normelor tehnice de elaborare a actelor normative prevăzute de Legea 24/2000. Această interpretare eronată afectează dreptul cetățenilor la informare și subminează controlul democratic, esențial pentru un stat de drept autentic.
Prin urmare, este imperativ ca HG 0610/2017 să fie publicată în Monitorul Oficial, conform prevederilor legale, pentru a asigura respectarea principiilor de transparență, legalitate și responsabilitate guvernamentală.
(Lege 23 din 1971: “Apărarea secretului de stat este o îndatorire patriotică, o obligaţie de onoare a tuturor cetăţenilor Republicii Socialiste România – muncitori, ţărani, intelectuali şi alte categorii de oameni ai muncii – prin care aceştia îşi aduc contribuţia la apărarea cuceririlor revoluţionare ale poporului român, a independenţei, suveranităţii şi integrităţii teritoriale a statului nostru.”)
Insa ai cu cine? Nu ai cu cine! Zona legislatiei de salarizare pentru politisti si militari a fost lasata sa fie reglementata de “securisti” si de “hoti”.
“Securisti” pot fi calificati si cei care nu au lucrat in Securitatea anilor 80, dar care, cand au intrat in sistem, in anii 90, au preluat rapid mentalitatile securistilor din epoca rosie. Guvernul are pentru zona actelor secretizate si cu caracter militar, o directie plina cu specialisti si “consultanti” analfabeti ai dreptului, multi angajati, imediat dupa ce se pensioneaza din aparatele centrale ale SRI, MAPN, MAI. N-au avut treaba cu dreptul cat au stat pe la resurse umane sau financiare, insa cum au iesit la pensie au devenit subit “specialisti” in acte cu caracter militar si in legislatia informatiilor clasificate.
Categoria ” hotilor” este cea in care intra sefii directiilor financiare din aparatele centrale ale MAI si MAPN, cum este la MAI, triumviratul negru, echipa Grecu-Muscalu-Bornagel, iar la MAPN il avem pe celebrul General locotenent dr. Florin JIANU .
“Hotii” nu fura pentru ei, hotii va fura din salarii si solde, in folosul statului. Statul beneficiaza de rezultatul furtului si ii rasplateste pe ei cu beneficii ( grade, excelenta, etc).
“Hotii” cer secretizarea actelor normative salarizare a politistilor si militarilor pentru ca au nevoie de obscuritate ca sa va fure nedescoperiti, iar analfabetii guvernului (multi pensionari militari deveniti in ziua pensionarii, “specialisti’ in definitii ale actului cu caracter militar si informatiilor clasificate) recomanda guvernului, secretizarea!
(Decizia CCR 392/2021: Respectarea legilor este obligatorie, însă nu se poate pretinde unui subiect de drept să respecte o lege care nu este clară, precisă şi previzibilă, întrucât acesta nu îşi poate adapta conduita în funcţie de ipoteza normativă a legii. De aceea, legiuitorul trebuie să manifeste o deosebită atenţie atunci când adoptă un act normativ (Decizia nr. 1 din 10 ianuarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 19 februarie 2014). O dispoziţie legală trebuie să fie precisă, neechivocă, să instituie norme clare, previzibile şi accesibile, a căror aplicare să nu permită arbitrarul sau abuzul (Decizia nr. 637 din 13 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 906 din 8 decembrie 2015).
Vedeti acolo sus, in adresa guvernului, mentiunea super importanta ca se stabilesc, clasa si nivelul de clasificare , de catre “institutiile initiatoare”? Adica de tabara “hotilor” din DGF-urile MAI si MAPN!!!!!!!
Sub “paravanul” ( asta este un cuvant iubit de echipa PH ACID de la IGPR) secretizarii, furaciosii din DGF-MAI v-au pacalit cu excelenta, v-au pacalit cu criteriile abuzive si discriminatorii pentru majorarea Bayraktar ( motiv pentru care sindicatul le-a facut sesizare penala) si v-au pacalit – subiect nou, de care nu stiati– cu Majorarea salarială pentru activitățile desfășurate în cadrul proiectelor cu finanțare externă nerambursabilă!
E vreunul intre voi care crede ca Despescu si Grecu au habar ce este ala un “act de comandament militar”? Poate acu afla si ei, dupa ce citesc articolul meu, desi nu este obligatoriu sa si inteleaga. Pe de alta, parte, masinaria furtului din buzunarele salariatilor politisti si militari trebuie sa functioneze in continuare, deci este absolut necesara, pastrarea in continuare a opacitatii normative. Pana declasifica sindicatul, HG 0610/2017, Grecu mai poate sa va ciupeasca una, alta. Si la ROF-uri a durat aproape doi ani pana cand am obtinut primele hotarari definitive pentru obligarea IGPR sa le declasifice ( Si rezultatul este de groaza maxima ! Maxima! Au structuri care nu exista in ROF-uri, cum sunt structurile de siguranta scolara, politia animalelor! Si mai sunt! Acum le analizam si le inventariem, pentru ca deja avem la sindicat, doua ROF-uri, pt IPJ Neamt si IPJ Ilfov!)
Emil Pascut
(Ca veteran din teatrele de operatii, am obtinut in dosar 26577/3/2019*, obligarea IGPR sa imi comunice faimoasa HG 1086/2004 reglementand diurna in valuta, ascunsa tuturor veteranilor, dupa ce am dovedit instantei ca nu exista pretinsul caracter ” militar” si clasificat al actului normativ in cauza)
