Deficitul de Personal în Poliția Română și Poliția de Frontieră: O Criză Ignorată?
Un aspect fundamental care explică abuzurile legate de permanența fortata si neplatita de la domiciliu este deficitul masiv de personal în cadrul structurilor de poliție. Datele oficiale furnizate de IGPR, DGPMB, inspectoratele județene de politie, Inspectoratul General al Poliției de Frontieră, ca răspuns la solicitările Sindicatului Polițiștilor „Diamantul”, arată o situație alarmantă: unele unități funcționează cu un sfert dintre posturi neocupate, iar în anumite județe deficitul depășește 28%.
1. Situația funcțiilor vacante la nivel național (Februarie 2025)
| Structura de Poliție | Procent funcții vacante |
|---|---|
| IPJ Teleorman | 28,93% |
| Inspectoratul General al Poliției de Frontieră | 25% |
| IPJ Constanța | 25,99% |
| IPJ Sălaj | 25,21% |
| IPJ Satu Mare | 24,76% |
| București (DGPMB) | 22% |
| IPJ Ialomița | 21,56% |
| IPJ Mehedinți | 21,09% |
| IPJ Brăila | 20,45% |
| IPJ Buzău | 18,03% |
| IPJ Arad | 18,47% |
| IPJ Ilfov | 15,3% |
| IPJ Olt | 13,28% |
2. Impactul lipsei de personal asupra funcționării Poliției Române și Poliției de Frontieră
Situația este deosebit de gravă în județe precum Teleorman (28,93%) și Constanța (25,99%), unde aproape o treime din posturile de poliție sunt vacante, afectând grav capacitatea operativă a structurilor MAI.
Această lipsă de personal are consecințe majore:
🔴 Suprasolicitarea polițiștilor activi – Deficitul duce la o încărcare excesivă a celor aflați în serviciu, care sunt nevoiți să lucreze mult peste limita legală.
🔴 Folosirea abuzivă a permanenței la domiciliu – În loc să angajeze mai mulți polițiști, conducerea MAI impune structurilor operative să acopere lipsurile prin permanență forțată, fără compensații financiare.
🔴 Riscuri operaționale crescute – În județele cu lipsuri mari de personal, timpul de reacție la evenimente este mai mare, iar polițiștii sunt obligați să gestioneze situații complexe cu efective reduse.
🔴 Probleme în marile orașe și la frontieră – Bucureștiul funcționează cu un deficit de 22%, în timp ce județe de frontieră precum Constanța, Mehedinți și Arad au între 18% și 26% posturi neocupate, ceea ce afectează combaterea criminalității transfrontaliere.
3. De ce nu se fac angajări?
Deși problema deficitului de personal este bine cunoscută, Guvernul și conducerea MAI evită să actioneze decisiv pentru angajarea de noi polițiști. Motivele sunt evidente:
✅ Reducerea cheltuielilor – Salariile polițiștilor reprezintă un cost important, iar guvernanții preferă să impună măsuri de austeritate.
✅ Politică de tăiere a posturilor vacante – În loc să creeze predictibilitate, conditii motivante de munca si de salarizare, in loc sa angajeze, Guvernul si MAI preferă, de ani de zile, să mențină posturi neocupate pentru a reduce presiunea bugetară.
4. O ipoteză greu de crezut, dar care merită analizată
Există și o ipoteză care, deși pare lipsită de rațiune, merita expusa pentru ca are o baza factuala chiar in ordinul de ministru pentru acordarea majorarii Bayraktar. Se poate ca Guvernul să încerce să ofere stimulente de salarizare pentru polițiști, însă aparatul central al MAI, condus de Cătălin Predoiu și Bogdan Despescu, să limiteze accesul la aceste beneficii, cu un scop ascuns personalului MAI?
Un exemplu concret este majorarea salarială de până la 30% prevăzută de art. VIII din OUG 26/2024 (“Bayraktar”). Deși această ordonanță a fost adoptată pentru a crește veniturile polițiștilor și a compensa condițiile grele de muncă, conducerea MAI pare să fi restrâns sfera de aplicare a dreptului în mod abuziv, astfel încât doar o minoritate din personal să beneficieze de această creștere salarială.
Cateva dovezi ( ele sunt mai multe) care susțin această ipoteză:
🔴 Condiția exagerată privind calificativul “foarte bine” – Pentru ca un polițist să beneficieze de plata integrală a procentului stabilit pentru structura respectivă, trebuie să aibă calificativul „foarte bine”, ceea ce exclude din start o mare parte a personalului. Aceasta este o condiție nejustificată și discriminatorie, menită să limiteze numărul beneficiarilor.
🔴 Dublarea sancțiunii disciplinare prin retragerea dreptului la majorare – Dacă un polițist este sancționat disciplinar, pe lângă pedeapsa stabilită, acesta pierde și dreptul la majorarea salarială prevăzută de art. VIII din OUG 26/2024. Această măsură nu are nicio bază legală, fiind o interpretare abuzivă introdusă de conducerea MAI.
În acest context, se ridică o întrebare indreptatita: de ce Guvernul încearcă să îmbunătățească veniturile polițiștilor, dar conducerea MAI face tot posibilul să le îngrădească drepturile?
5. Concluzie: Deficitul de personal si lipsa de fonduri, cauza reală a abuzurilor
Permanența la domiciliu, impusă ilegal si neplatita, este o soluție disperată la o problemă cronică: lipsa polițiștilor din sistem. În loc să respecte legislația europeană și să asigure condiții decente de muncă, conducerea MAI pasează povara pe umerii polițiștilor, forțându-i să suplinească lipsa colegilor, fără remunerație.
Este imperativ ca Guvernul și MAI să ia măsuri pentru:
- Angajarea unui număr suficient de polițiști pentru a acoperi deficitul,
- Eliminarea abuzului legat de permanența la domiciliu,
- Respectarea timpului de muncă și a drepturilor salariale ale polițiștilor.
Fără o reformă profundă, Poliția Română și Poliția de Frontieră vor continua să funcționeze în regim de avarie, cu efecte grave asupra siguranței cetățenilor și a condițiilor de muncă ale polițiștilor.
Alin Rusu
Lider SPRD-org. STPF Suceava
Până și ChatGPT…
“Neplata sporului de sâmbătă și duminică poate avea efecte semnificative pe termen lung asupra stabilității personalului în sistem, iar consecințele nu sunt deloc neglijabile:
1. **Scăderea motivației și moralului** – Un salariu redus cu 1500-2000 RON înseamnă o pierdere semnificativă, mai ales în condițiile în care munca în zilele de weekend implică sacrificii personale. Personalul va resimți lipsa de apreciere și recunoaștere, ceea ce poate duce la demotivare.
2. **Creșterea plecărilor din sistem** – Polițiștii și militarii vor căuta alternative mai bine plătite, fie în sectorul privat, fie prin migrarea către alte structuri ale statului cu beneficii mai bune. Pe termen lung, acest lucru poate duce la un deficit de personal și la dificultăți în recrutare.
3. **Scăderea calității serviciilor** – Un personal demotivat sau insuficient va duce la o scădere a eficienței și a calității serviciilor de ordine publică și siguranță națională. Oboseala acumulată și lipsa unei motivații financiare vor afecta performanța în teren.
4. **Deteriorarea imaginii profesiei** – Dacă meseria de polițist sau militar devine din ce în ce mai puțin atractivă din punct de vedere financiar, tinerii vor evita să urmeze această carieră, ceea ce va duce la un deficit de cadre bine pregătite în viitor.
5. **Creșterea frustrării și a tensiunilor interne** – În absența unor compensații corecte, este posibil să apară nemulțumiri interne, greve mascate, proteste sau chiar creșterea numărului de concedii medicale ca formă de rezistență pasivă.
În concluzie, tăierea acestui spor nu este doar o problemă salarială, ci poate avea un impact direct asupra funcționării întregului sistem de ordine publică și apărare. O soluție ar fi menținerea sau chiar creșterea acestui spor, pentru a asigura stabilitatea și eficiența personalului pe termen lung.