Am depus sesizare penala impotriva ministrului Predoiu si impotriva “ajutoarelor” lui, privind reglementarea defectuoasa si discriminatorie a majorarii “Bayraktar”

DENUNȚ PENAL   
Împotriva Ministrului Afacerilor Interne Cătălin Predoiu și a Funcționarilor publici necunoscuți din Aparatul Central al MAI care au contribuit la clasificarea abuzivă și introducerea nelegală de condiții restrictive în Ordinul de Ministru privind aplicarea Art. VIII din OUG nr. 26/2024

---

Către:

PRESEDINTELE ROMANIEI

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE

Subscrisa:

Sindicatul Polițiștilor din România “Diamantul”, persoană juridică cu personalitate juridică dobândită conform Sentinței civile nr. 22(PJ)/23.11.2006, pronunțată în Dosarul nr. 15033/302/2006 al Judecătoriei Sectorului 5, cu sediul social în București, Str. Corbita nr. 39, Sector 5, CIF 19544011, cont bancar RO96 CECEB31231 RON1692764, deschis la CEC – Sucursala Lipscani, București, reprezentată legal de Președinte Vitalie Josanu, având sediul ales pentru comunicarea actelor de procedură în București, Str. Ienăchiță Văcărescu nr. 17A, Sector 4, Parter, Ap. 1, tel/fax 021.315.28.26, e-mail petitii.sprdiamantul@yahoo.com.

Formulam prin prezenta,

DENUNT PENAL

Prin care denunțăm următoarele fapte penale comise de:

1. Cătălin Predoiu, Ministrul Afacerilor Interne, în calitate de ordonator principal de credite și emitent al ordinului de aplicare a Art. VIII din OUG nr. 26/2024.
2. Funcționari publici necunoscuți din aparatul central al MAI, care au elaborat, avizat și contribuit la clasificarea abuzivă a acestui ordin la nivelul „Secret de Serviciu” și la introducerea unor condiții nelegale de acordare a majorării salariale.

---

I. Faptele sesizate

Prin OMAI S/84/2024 modificat de OMAI S/16/2025, emis în aplicarea Art. VIII din OUG nr. 26/2024, persoanele mai sus menționate au adoptat un act administrativ cu caracter normativ, care:

1. A fost clasificat abuziv la nivelul „Secret de Serviciu”, deși reglementează un drept salarial al personalului din instituțiile publice de apărare, ordine publică și securitate națională. Această clasificare încalcă principiul transparenței salarizării, prevăzut de Art. 6 din Legea nr. 153/2017, art 15 si art 33 din legea 182/2002 privind protectia informatiilor clasificate precum și Directiva (UE) 2023/970 privind transparența salarială.
2. Introduce condiții suplimentare de acordare, restrângere și încetare a majorării salariale, care nu sunt prevăzute de lege si contrare scopului legii, ceea ce încalcă principiul legalității. Astfel, în ordinul de ministru s-au introdus criterii nelegale și restrictive, precum:
   • Neacordarea dreptului în cazul neparticipării la:
     • Ședințele de trageri planificate.
     • Pregătirea și evaluarea fizică.
     • Evaluarea medicală anuală.
     • Evaluarea psihologică.
   • Excluderea de la drepturi pentru personalul care:
     • Este sub efectul unei sancțiuni disciplinare, indiferent de gravitate sau de caracterul definitiv al acesteia.
     • Este cercetat penal pentru infracțiuni comise cu intenție, chiar dacă nu există o hotărâre judecătorească definitivă.
   • Reducerea majorării în funcție de calificativul profesional, după cum urmează:
     • Pentru calificativ „Bine” – se acordă doar 80% din valoarea dreptului.
     • Pentru calificativ „Satisfăcător” – nu se acordă nimic.

3) Procentajele de acordare pe structuri au fost arbitrar, discriminatoriu, fiind favorizate structuri centrale si de suport, urmarindu-se printre altele a se obtine o “egalizare’ a veniturilor personalului unor structuri, cu veniturilor celor care, prin natura muncii, au program in ture inclusiv in zilele de sambata, duminica si de sarbatori legale si care obtineau astfel venituri suplimentare celorlalte structuri.

De exemplu, structurile operative de ordine publica si de politie rutiera – structuri operative care asigura functiile principale ale politiei – au procente mai mici de acordare decat structurile (de suport) de evidenta operativa.

In alte ipoteze reglementate, procentajele au fost stabilite diferentiat, subiectiv, inclusiv in cadrul unor structuri cu aceeasi specialitate.

II. Încălcarea Directivei (UE) 2023/970 privind transparența salarială

Directiva (UE) 2023/970 stabilește norme clare privind transparența salarială și egalitatea de remunerare, iar aplicarea sa a devenit obligatorie în legislația națională.
Aceasta impune sancțiuni angajatorilor care încalcă regulile de transparență, iar statele membre, inclusiv România, au obligația de a transpune aceste dispoziții în legislația națională până la 7 iunie 2026.

III Critica în raport cu definiția calificativelor din Anexa 8 la OMAI nr. 140/2016

Conform anexei 8 din OMAI nr. 140/2016, calificativul „Bine” și „Satisfăcător” atestă că polițistul își îndeplinește atribuțiile de serviciu într-un mod conform cerințelor postului.

1. Calificativul „Bine” nu reflectă o performanță deficitară, ci una corespunzătoare, ceea ce face ca aplicarea unei reduceri de 20% asupra majorării salariale să fie lipsită de temei legal și logic.
2. Calificativul „Satisfăcător” nu echivalează cu incompetența, ci atestă că polițistul își îndeplinește atribuțiile la un nivel minim acceptabil, conform fișei postului.
3. Ordinul MAI transformă majorarea salarială într-o recompensă pentru „excepționalitate”, deși Art. VIII din OUG nr. 26/2024 nu prevede acest lucru. Majorarea este destinată compensării riscurilor și efortului depus pentru îndeplinirea misiunilor specifice, nu pentru performanță individuală excepțională.

Daca normalitatea intr-o organizatie de stat de zeci de mii de salariati o reprezinta calificativele profesionale  de “bine” si “satisfacator’, este rational sa consideram ca marea majoritate a salariatilor politisti se incadreaza in aceasta zona de performanta. Retinand aceasta premisa, o conditionare de acordare a dreptului prevazut de art VIII, de calificative care deja reprezinta exceptia, fiind acordate unui numar minoritar de salariati, reprezinta un abuz grosolan, o vointa vadita de restrangere excesiva a sferei de aplicare a OUG 26 din 2024. S-a urmarit vadit ca aceasta majorare sa devina inaccesibila celor multi, luand in considerare si restul indradirilor care urmaresc aceeasi finalitate.

Această anomalie, care impune un standard exagerat pentru obținerea unui calificativ, este deosebit de gravă și sub aspectul impactului asupra integrității instituționale. Crearea unui sistem în care funcționarii sunt forțați să negocieze cu superiorii acordarea unui calificativ mai ridicat, nejustificat profesional, pentru a putea beneficia de majorarea „Bayraktar”, generează un climat de corupție instituționalizată. Această practică conferă superiorului ierarhic un control discreționar asupra subalternilor, permițând abuzuri și impunerea unor ordine ilegale, în schimbul unei evaluări favorabile. În esență, acest ordin al MAI transformă majorarea prevăzută de Art. VIII din OUG nr. 26/2024 într-un instrument de manipulare și recompensare a obedienței față de superior, în detrimentul obiectivității și respectării legii de către ambele părți.

Deci se poate afirma fara dubii ca ordinul MAI de acordare a majorarii prevazute de art. VIII din oug 26/2024 a fost creat, diabolic, ca un instrument de recompensare a fidelitatii fata de seful ierarhic – si bineinteles ca vizam fidelitatea in afara legii- in dauna comportamentului obiectiv si de respectare a legii, pe care ambele parti trebuie sa il manifeste. 

IV  Anihilarea dreptului, pentru motivul ca politistul se afla sub o ancheta penala, nu are suport in legea superioara si incalcă prezumția de nevinovăție garantată de Art. 23 din Constituția României și Art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, prin excluderea automată a celor cercetați penal, deși aceștia beneficiază de prezumția de nevinovăție până la o condamnare definitivă.

V Restrangerile aduse prin prin ordin sunt vadit contrare scopului OUG 26/2024 care s-a dat (conform preambului:

 “pentru motivarea, evoluţia în carieră şi retenţia personalului, dar şi atragerea de personal nou în acest context este necesară stabilirea unei majorări salariale pentru personalul din instituţiile publice de apărare, ordine publică şi securitate naţională care participă la realizarea şi menţinerea capacităţii operaţionale a structurilor/unităţilor, precum şi a altor drepturi specifice;

(…)

ţinând seama de faptul că, în prezent, salarizarea personalului militar, respectiv a poliţiştilor şi a poliţiştilor de penitenciare se dovedeşte a fi insuficientă pentru asigurarea rolului de recompensare, fidelizare şi, totodată, de creştere a atractivităţii liniei de muncă,

luând în considerare că nepromovarea actului normativ ar avea consecinţe negative, în sensul că ar determina posibilitatea migrării personalului specializat în alte domenii de activitate,

în considerarea faptului că acest factor, cumulat cu un acut deficit de personal care, în prezent, nu poate fi suplinit nici prin recrutare din instituţiile de învăţământ proprii, nici prin încadrare din sursă externă, generează o vulnerabilitate a sistemului de apărare, ordine publică şi securitate naţională, astfel încât principala sarcină instituţională legală, respectiv asigurarea unui serviciu public specializat în interesul persoanei, al comunităţii, precum şi în sprijinul instituţiilor statului, exclusiv pe baza şi în executarea legii, riscă să nu poată fi îndeplinită la standarde de performanţă reale,

(…)

luând în considerare necesitatea armonizării dispoziţiilor legale referitoare la modul de acordare al unor drepturi specifice, precum şi necesitatea motivării personalului în vederea îndeplinirii în condiţii optime a atribuţiilor instituţionale,

ţinând cont de faptul că se impune recunoaşterea principiului importanţei sociale a muncii şi principiului stimulării acestor categorii de personal bugetar, astfel încât să fie asigurat necesarul de personal calificat.”

La analiza gravitatii faptelor prezentate, va rugam sa aveti in vedere si ca procentele de acordare si criteriile de restrangere, afecteaza construierea dreptului la pensie militara si deci produc efecte pe timpul vietii politistului devenit pensionar militar.

VI Acest ordin, prin continutul sau abuziv, este o oglinda care reda fidel toate tarele regimului autocratic comunist, pastrate ascunse adanc in MAI:

• Este un ordin ascuns in procedura de elaborare, guvernarii participative, cu implicarea cetatenilor si asociatiilor legal constituite;
• Este ascuns dupa publicare, incalcand principiul transparentei stabilit in directiva UE, in legea 153 din 2017;
• Contine criterii subiective, exaggerate, discriminatorii, nemeritocratice, contrar principiului la munca egala, plata egala;
• Criteriile sunt construite ca sa confere superiorului ierarhic un ascendent in afara cadrului firesc, un control discreționar asupra subalternilor, permițând abuzuri și impunerea unor ordine ilegale;
• Este o manifestare tipica a tendintei unei elite necultivate in spiritul suprematiei legii, de a corecta legea, restrangand campul ei de aplicare, dupa cum considera elita ca “ este corect”
• Ordinul arata si cum elita si-a conferit, pentru ea, procente mai mari decat restul personalului, pentru ca au avut posibilitatea sa participle la elaborare ( chestiune care nu s-ar fi intamplat daca proiectul ordinului era nesecret si supus procedurii de transparenta decizionala)  fiind  elita intr-un conflict vadit de interese, ca redactor al normei si profitor principal al normei.

---

VII. Încadrarea juridică a faptelor

Acțiunile descrise mai sus pot constitui următoarele infracțiuni:

1. Abuz în serviciu – Art. 297 Cod Penal
   • Emiterea unui ordin care restrânge în mod nelegal drepturile personalului, afectând direct beneficiarii majorării salariale.
2. Încălcarea Legii nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială
   • Art. 8 alin. (1) lit. a): împiedicarea exercitării cu bună-credință a drepturilor și libertăților prin mijloace frauduloase.
   • Art. 8 alin. (2) lit. b): emiterea de ordine normative sau instrucțiuni discriminatorii pe criterii sociale, de natură să aducă atingere drepturilor omului.
   • Art. 8 alin. (3): tentativa acestor fapte se pedepsește.

VIII. Solicitări

Având în vedere prevederile Legii nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială, solicităm:

1. Camera Deputaților, Senatul și Președintele României să inițieze procedura de urmărire penală împotriva Ministrului Afacerilor Interne Cătălin Predoiu pentru faptele comise în exercițiul funcției sale.
2. Comisiile permanente sau comisiile speciale de anchetă să întocmească un raport care să fie înscris cu prioritate pe ordinea de zi a Camerelor competente.
3. Adoptarea prin vot secret a hotărârii de începere a urmăririi penale.
4. Sesizarea organelor judiciare competente, respectiv Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sau Direcția Națională Anticorupție, în funcție de natura infracțiunilor constatate.
5. Suspendarea din funcție a Ministrului Afacerilor Interne de către Președintele României în cazul în care se aprobă cererea de urmărire penală.
6. În cazul trimiterii în judecată a ministrului, informarea oficială a Președintelui României pentru dispunerea măsurilor prevăzute de lege.

Solicităm organelor competente să analizeze de urgență aceste aspecte și să ia măsurile necesare conform legii.

Solicităm deschiderea unei anchete penale, identificarea responsabililor și sancționarea persoanelor vinovate conform legislației în vigoare.

Semnat:
Sindicatul Polițiștilor din România “Diamantul”
Reprezentant legal: Președinte Vitalie Josanu