Istoria ne arată cum marile revoluții nu distrug definitiv structurile de putere, ci mai degrabă le reconfigurează.
Lipsa unor alternative instituționale solide face ca elita nou instalată să se bazeze tot pe mecanismele vechi de control și distribuție a resurselor. În esență, noile puteri folosesc, sub alte nume, aceleași instrumente de control si dominare.
Nu ne ducem in zona politica, ci ne rezumam la terenul MAI.
Cat de valabile sunt observatiile mele, raportate la MAI? Cat este substanta MAI, filon real democratic si cat naravuri comuniste cosmetizate?
Sa vedem!
Institutia creeaza doar norme care tind sa conserve puterea in mana elitei.
In toate reglementarile ( si unde aparatul central a putut sa participe la redactare) care stabilesc relatia politistului de rand cu cu elita, acestea sunt redactate in favoarea elitei.
Salarizarea este redactata in favoarea elitei ( repet, acolo unde structurile centrale au putut sa participe la redactare, fara sa fie cenzurate).
Secretizarea diverselor norme de organizare si functionare interne, serveste elitei. Masa de politisti ignoranta si tinuta in incertitudine este mai usor de condus. Secretizarea blocheaza si curiozitatea societatii civile.
Cercetarea disciplinara este reglementata astfel incat sa serveasca elitei conducatoare ( v-am explicat comparativ, cum comisiile de disciplina ale functionarilor publici si politistilor de penitenciare au in compunere cel putin un prezentant sindical).
O chestiune extrem de importanta pe care extrem de putini au observat-o: toate structurile de control extern MAI au fost integrate abil in MAI. De exemplu, functiunile de control si sanctionare ale ITM-urilor si ale directiilor sanitar-veterinare, au fost preluate de structuri interne MAI. Doar Curtea de conturi nu au putut sa o internalizeze.
Elita isi construieste de sus in jos, elite subordonate, pe criteriul ” increderii” iar practica imputernicirilor serveste la aceasta organizare pe verticala, in scopul conservarii puterii elitei centrale.
Gandirea critica este descurajata.
Elita controlează discursul critic public individual al politistilor si unde il depisteaza, il pedepseste disciplinar pentru ca aduce atinge imaginii institutiei ( in fapt aduce imagine puterii elitei).
Aparatele de propagandă ale elitei perpetueaza mitul meritocrației.
Probabil ca pot sa mai adaug lejer, alte zece simptome ale dorintei elitei de control si dominare, dar ma opresc ca ma prinde dimineata la birou. Reflectati daca am sau dreptate!
Emil Pascut
PS: Altii au scris carti intregi incercand sa explice ceva ce romanul a rezumat genial in cateva cuvinte: “La vremuri noi, tot noi! “