Ce au in comun sistemul spitalicesc, sistemul judecatoresc si sistemul public de politie?
Cele trei sisteme sunt angrenaje fundamentale in buna functionare a statului de drept, democratic.
Avem la nivel national, un sistem al salariatilor bugetari unanim acceptat ca fiind suprapopulat, excesiv. Unii considera ca lejer pot fi dati afara cel putin 30% din functionarii la stat care nu sunt decat lipitori inutile, consumatori de bani ai statului.
Circa 22 din 100 de salariati români muncesc la stat.
Potrivit datelor de pe site-ul Ministerului de Finanțe, în luna mai 2024,numărul posturilor ocupate în instituţiile şi autorităţile publice din România a fost de 1.294.311.
Cu toate acestea, desi in ansamblu, sistemul slujbasilor la stat este suprapopulat, sistemul spitalicesc, sistemul judecatoresc si sistemul public de politie sufera cronic din cauza lipsei de resurse umane iar consecintele sunt grave, uneori ucigatoare. Avem prea putini medici in spitale, prea putini judecatori, prea putini politisti in structurile operative.
Zilele acestea a explodat in presa cazul tragic al unui adolescent de 16 ani care a murit cu zile intr-un spital din Targu Jiu, pentru ca in spital nu existau chirurgi de specialitate pediatrica.
Un judecator solutioneaza peste 1000 de dosare/an ceea ce atrage inevitabil o tendinta de a apela la celebrul si defectuosul “copy-paste” din alte hotarari judecatoresti, ca tehnica de supravietuire a individului care ocupa functia de judecator. Cand judele ingropat in dosare ( ca si el este tot om, e facut tot din carne si oase) este in pericol sa isi piarda slujba din cauza ca nu are randament, ca nu solutioneaza destule dosare, o da dracu’ de calitate a actului de justitie si trece la “copy-paste’ ca solutie de avarie, ca instrument de supravietuire.
La politisti exista structuri efectiv depopulate, cu gauri in numarul necesar de personal si de peste 40%.
Ce fac decidentiii statului ca sa rezolve problemele astea cronice care afecteaza in cel mai inalt grad, sanatatea si siguranta populatiei? Nimic. Doar retorica gaunoasa, manipulativa, utilizata atunci cand explodeaza un rahat in spatiul public, sperand ca va interveni repede uitarea populara.
Retorica politicienilor pentru penuria din spitale este, de 30 de ani, ” vom face spitale noi” desi problema grava nr.1 este lipsa personalului de specialitate, nu numarul de cladiri spitalicesti. Presupunand prin absurd ca se construieste un spital nou, undeva in tara, ce naiba sa faci cu un spital nou, dar gol?
La judecatori ( cateva mii) nimeni nu vrea sa le mareasca numarul. Deci cineva are interes ca sa avem o justitie vulnerabila, facuta sub stres, pe repede inainte si de proasta calitate.
La politistii din MAI, profesia a devenit in mod accelerat neatractiva ( inclusiv din cauza atacurilor unor formatiuni politice asupra salariilor si pensiilor militare, sub forma de inghetari si taieri repetate de drepturi) si scade in fiecare an calitatea filtrelor de intrare in sistem. Se glumeste ca ne apropiem vertiginos de momentul cand candidatii vor fi acceptati in profesie daca pot face dovada ca parintii lor si-au luat bacul.
Lipsa fortei de munca este acoperita in toate cele trei sisteme ( spitalicesc, judecatoresc, serviciul de politie) prin supraincarcarea cu munca a celor existenti. Asta insa este decizia cea mai tâmpă, cea mai primitiva, cea mai neprofesionista pentru ca ea poate fi o solutie viabila doar pe termen scurt, pana cand gasesti masurile strategice adecvate pe termen lung si mediu.
Apropo, sunt sigur ca nu stiti o chestie foarte tare, asa ca va spun eu. Daca pentru doctori exista sistemul legal de plata a garzii de la domiciliu ( ca instrument legal de acoperire a gaurilor de personal), magistratii si politistii sunt fortati sa faca permanenta de la domiciliu neplatita, in afara legii ( pentru ca nu exista cadru legal care sa recunoasca aceasta forma de extindere a raportului de munca).
Va vine sa credeti? De politisti, stiati. De magistrati, nu.
OK, politistii sunt mai prosticei, mai usor de santajat, dar magistratii? Astia, atat de infometati si de energici incat sa jupoaie si ultimul leu de la stat daca ei considera ca li se cuvine ( si e perfect corect!), cum de se lasa pacaliti sa faca permanenta ilegala si neremunerata de la domiciliu? Mister!
O importanta ( si ignorata) intrebare adresata Inaltei Curti in anul 2024 (in baza OUG 62/2024) este aici, in dosarul numarul 39 in tabelul sesizarilor introduse in anul 2024:
“Dacă activitatea prestată de judecători în condiţiile unei scheme de personal incomplete constituie muncă suplimentară în condiţiile art. 120 alin. (1) Codul muncii, iar dacă răspunsul este favorabil, în ce condiţii această muncă poate fi remunerată sau poate fi compensată prin alte beneficii de tipul ore libere plătite.“
Dosarul este inregistrat la ICCJ sub nr 1955/1/2024 si are termen de solutionare 18.11.2024 ( aceeasi zi cu sesizarea pe “excelenta” pornita de la Tribunulul Bucuresti).
Emil Păscuț
PS: Ma uit eu ca prostu’, pe cine sa votez. Ma intreaba prietenii “Tu pe cine votezi?”. Ridic din umeri. Suntem suprasaturati de sondaje si reclame electorale cu ” alege-ne pe noi ca facem si dregem”, avem “la oferta” ostasi-eroi necunoscuti, ciolaci, putinisti, domni, doamne, fosti nomenclaturisti, pro-UE, anti-UE, suveranisti, dar uite trei probleme babane, enorme care afecteaza cronic atat statul cat si societatea si nu vad pe nimeni din “oferta” ca ar fi preocupat real sa le atinga. Vorbesc si eu ca nepriceputu’, fara pretentii de mare specialist.
