După cum majoritatea poliţiştilor cunosc deja, începând cu anul 2011, poliţia de ordine publică a trecut prin numeroase modificări atât la nivelul la nivelul organizării structurale cât şi la nivelul atribuţiilor.
Astfel, după desfiinţarea sectoriştilor şi înlocuirea acestora cu lucrătorii de proximitate în mediul urban, au fost înfiinţate Secţiile rurale de poliţie, după care, în 2012 acestea au fost reorganizate doar pentru ca, în 2017 să fie reînfiinţate compartimentele de patrulare.
În prezent, majoritatea funcţiilor nou create au fost alocate doar către aceste compartimente de patrulare, însă, din păcate, creşterea numărului de funcţii nu a fost urmată şi de creşterea bugetului alocat salarizării, prin urmare, capacitatea de angajare a fost net inferioară infuziei masive de funcţii, pe fondul lărgirii sferei activităţilor în competenţă dar şi a creşterii numărului intervenţiilor.
Până aici am putea spune că totul este normal, însă, din păcate, toate aceste modificări structurale pe mediul rural s-au făcut doar “din pix”, din dorinţa de a avea un cadru dispoziţional adecvat necesităţilor instituţiei, fără a se ţine cont de situaţia faptică, respectiv de lipsa acută de personal din structurile operative(existând secţii rurale cu peste 50% deficit de personal). Astfel s-a ajuns în situaţia în care, majoritatea secţiilor rurale au funcţiile dedicate compartimentului de patrulare complet neocupate.
În ceea ce priveşte mediul urban, principalele modificări au survenit în urma trecerii forţate de la programul de 12 ore la program de 8 ore, impusă în ultimii ani tuturor inspectoratelor.
Din nou, am saluta această intrare în normalitate dacă s-ar fi realizat cu suplimentare de funcţii şi personal, fiind de natura evidentului că pentru a asigura programul de 8 ore, cu respectarea timpilor minimi de refacere a capacităţii de muncă, este nevoie de mult mai mulţi lucrători decât în turele de 12 ore.
Cu toate acestea, funcţiile alocate compartimentelor de ordine şi siguranţă publică din mediul urban nu a mai fost actualizate de peste 15 ani în unele cazuri, astfel ajungându-se ca dispozitivele de ordine şi siguranţă publică (DOSP) să se realizeze în mod cotidian cu poliţişti de la alte structuri (rutieră, criminalişti, proximişti etc).
În aceeaşi situaţie sunt şi lucrătorii din mediul rural care, deşi ocupă funcţii la posturile comunale, având alte atribuţii decât cele de patrulare, sunt desemnaţi exclusiv în DOSP secţiilor de poliţie, astfel celelalte sarcini stabilite prin fişele posturilor (cercetare penală, cunoaştere a populaţiei şi supraveghere legală a unor categorii de persoane, stări conflictuale, activităţi de prevenire în şcoli etc) sunt neglijate efectiv, cu concursul factorilor decizionali ai unităţilor de poliţie.
Asigurarea ordinii şi liniştii publice este reglementată de Ordinul MAI nr. 60/2016 privind organizarea şi executarea activităţilor de menţinere a ordinii şi siguranţei publice , iar la art. 10ind. 2 se prevede că:
„Efectivele Ministerului Afacerilor Interne repartizate în dispozitivul de menţinere a ordinii şi siguranţei publice desfăşoară activităţi de patrulare pe itinerare stabilite înainte de intrarea în serviciu, având următoarele atribuţii principale:
a) acţionează în zona de patrulare pentru prevenirea şi combaterea faptelor antisociale;
b) intervin la evenimentele semnalate;
c) participă la prinderea şi identificarea persoanelor suspecte de comiterea unor infracţiuni;
d) execută activităţile stabilite prin planurile de acţiune;
e) relaţionează cu cetăţenii în vederea asigurării unui climat corespunzător de ordine şi siguranţă publică;
f) acţionează pentru depistarea persoanelor şi bunurilor urmărite în temeiul legii;
g) participă la executarea măsurilor stabilite în situaţii de urgenţă;
h) întocmesc acte de constatare a infracţiunilor în condiţiile art. 61, respectiv art. 293 alin. (3) din Codul de procedură penală;
i) execută primele activităţi prevăzute de reglementările în vigoare, premergătoare cercetării la faţa locului.”
Astfel, potrivit normei precitată, lucrătorii din cadrul altor structuri desemnaţi în D.O.S.P. NU mai îndeplinesc atribuţiile specifice structurii din care care fac parte ci desfăşoară activităţi de patrulare, menţinere a ordinii publice şi intervenţii la eveniment.
Această prevedere are aplicabilitate şi în cazul poliţiştilor din mediul rural ce ocupă funcţii de ajutor şef post ori şef post, pe perioada cât sunt desemnaţi în DOSP, astfel că, pe timpul patrulării lucrătorii din mediul rural NU ar trebui să efectueze activităţi de cercetare penală(CFL, audieri etc) sau alte activităţi specifice funcţiilor ocupate la posturi!
Pe fondul acestor frământări ale membrilor noştri, recent am solicitat lămuriri de la Direcţia de Ordine Publică atât cu privire la faptul că, în mai multe unităţi din subordinea I.G.P.R., pe fondul lipsei de personal şi a schemelor subdimensionate, DOSP sunt constitutite cu regularitate din lucrători ce nu au ca principale atribuţii ordinea şi siguranţa publică iar executarea ordinii şi siguranţei publice, în unele judeţe se realizează chiar şi în prezent la nivel de avarie, prin normalizarea situaţiilor excepţionale prevăzute de art. 10 ind. 1 (4) şi (5) din Ordinul M.A.I. nr. 60/2010 dar şi cu privire la faptul că, lucrătorii celorlalte structuri decât cele de ordine publică, pe lângă activităţile din DOSP asigură, în acelaşi timp, şi serviciul poliţienesc specializat structurii din care fac parte (poliţie rutieră, proximitate, investigaţii criminale, criminalistică etc), prin abandonarea temporară atribuţiilor dispozitivului de ordine şi siguranţă publică.
Putem spune că am fost plăcut surprinşi de răspunsul primit, potrivit căruia, la nivelul Direcţiei de Ordine Publică sunt cunoscute problemele de personal şi schemele de funcţii subdimensionate de la nivelul “poliţiilor orăşeneşti mici”, cu toate că nu ni s-a spus şi dacă vor face ceva pentru remedierea acestor situaţii.
Mai mult, Direcţia de Ordine Publică a conchis faptul că, într-adevăr activităţile ce trebuie desfăşurate de lucrătorii din cadrul dispozitivelor de ordine şi siguranţă publică trebuie să se circumscrie conceptului general de menţinere a ordinii şi siguranţei publice, ceea ce presupune executarea celor două componente: patrulare şi intervenţie la evenimente (de orice natură, în calitate de prim respondent).
Astfel, potrivit concluziilor I.G.P.R. – D.O.P., patrula din DOSP asigură doar prima intervenţie iar activităţile de cercetare penală în cazul infracţiunilor sesizate în mediul rural nu se efectueză de către aceiaşi lucrători, cu toate că alţii nu sunt în serviciu !
Atragem atenţia membrilor noştri că organizaţia sindicală este sesizată despre cel puţin două cazuri în care au fost dispuse cercetări disciplinare împotriva unor lucrători care, fiind angrenaţi în dispozitive de patrulare au părăsit itinerariul pentru a audia persoane în posturile de poliţie, în cadrul unor dosare penale !!!
Deşi, in opinia noastra, Concepţia de organizare este bine gândită şi considerăm că aceasta este direcţia în care trebuie să se îndrepte Poliţia Română în mediul rural, aplicarea acestei concepţii în momentul de faţă este imposibilă din cauza deficitului de personal, deficit ce este pe alocuri acutizat şi de şefii unor unităţi ce aprobă unele mutări necugetate, din structuri operative ce înregistrează deficite de 25% – 30% către structuri neoperative ce au grad de încadrare aproape de 100%.
Nu negăm necesitatea încadrării complete a structurilor suport şi nici importanţa acestora, însă pentru a le atinge trebuie urmărit doar dacă nu se pune în dificultate buna funcţionare a structurilor operative, pentru că, nu-i aşa, cui oferim suport dacă nu mai rămâne nimeni în operativ?
Subiectul nu este epuizat, urmând să revenim asupra acestei corespondenţe, către IGPR – DOP, cu propuneri de îmbunătăţire a organizării ba chiar cu sesizări concrete despre încălcări ale concepţiei în unele unităţi subordonate, în vederea cristalizării modului de organizare a poliţiei de ordine publică şi, totodată, eliminarea dublei însărcinări cu atribuţii a lucrătorilor!
Prim-vicepreşedinte ANDREI Marius
Sursa foto: https://www.incisivdeprahova.ro/2022/10/16/prin-noua-conceptie-se-doreste-reorganizarea-managementul-structurilor-de-ordine-publica/
Prezentînd scuzele de rigoare vă prezint 2 siruații ce aș dorii să mă lămurească.Menționez că sunt pensionar MAI din 2019 și nu îmi este necunoscută uniforma și pregătirea/doctrina militară a poliției.Vă rog să mă lămuriți cu privința apariției pe mînecile uniformei de ordine publică(respctiv subofițeri ai secției 1 poliție)a ecusonului adeziv INSPECTORATUL GENERAL AL POLIȚIEI ROMÎNE,deoarece poliția de ordine publică nu are nimic de a face cu Direcția de Ordine Publică,care controlaeză/supervizează activitatea ordinii publice în întreaga țară.DGPMB este entitate sub contolul MI,și IGPR.Colegii,care au venit la o solicitare purtau acele ecusoane,nu aveau nici cea mai vagă cunoștință despre prevederile REGULAMENTULUU DIȘCIPLINEI MILITATE(am uitat,armata nu mai este obligatorie,iar ce îi învățați în școală e apă de ploaie),nu s-au prezentat,nu au purtat,măcar la subbrațul mîini stîngî cascheta.Îmi este rușine să mai spun că fac parte din corpul subofițerilor MAI.