Când un inspectorat scoate un post la concurs, anunțul de pe portalul M.A.I. arată cu ce număr apare postul în statul de organizare, ce funcție are și ce grad se cere. Când sindicatul cere chiar acest stat de organizare, același inspectorat răspunde că documentul e secret. Am cerut Inspectoratului General al Poliției Române și Ministerului Afacerilor Interne să ridice secretul.
Ce este statul de organizare
Statul de organizare este lista tuturor posturilor dintr-o unitate de poliție. Fiecare post are un număr de ordine, numit poziție, și pe același rând scrie ce funcție este (șef post, agent, ofițer specialist, șef birou), ce grad profesional cere, ce studii cere, în ce clasă de salarizare intră și ce coeficient de ierarhizare are. Coeficientul este cifra pe care se sprijină calculul salariului de funcție. Rubricile sunt cele prevăzute de art. 14 alin. (1) din Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 105/2013.
Statul de organizare este, așadar, documentul care spune pe ce post ești, ce grad trebuie să ai pentru el și din ce coeficient îți iese salariul. Când un polițist vrea să verifice dacă e încadrat și plătit corect, sau dacă postul pe care l-a ocupat la concurs era cel anunțat, acolo trebuie să se uite. Regulamentul de organizare și funcționare al unității, care descrie compartimentele și atribuțiile lor, nu este clasificat și, la inspectoratele județene, e publicat pe site. Statul de organizare, care pune numele funcțiilor și cifrele pe fiecare post, este ținut secret.
Ce ne-au răspuns unitățile
Pe 9 octombrie 2026 am trimis cererea nr. 176/EP la 39 de inspectorate județene și la Direcția Generală de Poliție a Municipiului București (D.G.P.M.B.), în temeiul Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public. Am cerut statul de organizare și regulamentul fiecărei unități, am întrebat dacă sunt clasificate și de cine și am contestat clasificarea. Pentru cazul în care unitatea nu e cea care a pus secretul, am cerut să transmită contestația autorității care l-a pus. Până azi, 12 noiembrie, ne-au răspuns 28 dintre cele 40 de unități.
Răspunsurile spun același lucru. Statul de organizare al inspectoratelor județene a fost emis de Inspectoratul General al Poliției Române (I.G.P.R.) și a intrat în vigoare la 6 iulie 2011, potrivit Dispoziției I.G.P.R. nr. 038317 din 30.06.2011. Toate îl declară document clasificat.
Două inspectorate au spus și mai mult. I.P.J. Gorj ne-a scris, prin adresa nr. 104891 din 22.10.2026, că „Inițial, Statul de Organizare a avut nivelul de secretizare «Secret», iar ulterior a trecut în clasa Secretelor de serviciu în conformitate cu H.G. nr. S/1530 din 27.11.2024”. O hotărâre de Guvern cu acest număr nu apare pe portalul legislatie.just.ro. I.P.J. Suceava a dat și motivul, prin adresa nr. 128.709 din 28.10.2026: statul a fost trecut la secret de serviciu „întrucât conține date referitoare la salarizare și coeficientul de ierarhizare al funcțiilor”.
„Secret de serviciu” înseamnă, potrivit art. 8 din Standardele naționale de protecție a informațiilor clasificate (H.G. nr. 585/2002), o informație care „nu trebuie cunoscută decât de persoanele cărora le sunt necesare pentru îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, divulgarea lor putând prejudicia interesul unității”. Ar însemna că funcția, gradul și coeficientul postului pe care stă un polițist sunt informații a căror divulgare poate face rău inspectoratului.
Secret în stat, public la concurs
Aceleași date pe care inspectoratele le declară secrete le publică ele însele, pe Portalul de servicii al M.A.I. (hub.mai.gov.ro), la secțiunea „Carieră M.A.I.”. Orice anunț de concurs pentru un post vacant spune poziția din statul de organizare, funcția și gradul cerut. Pe 7 și 8 octombrie 2026 au fost publicate, de pildă, „poz. 1137 – Șef post I prevăzut cu gradul de Agent șef principal de poliție” la Secția 3 Poliție Rurală Biharia (I.P.J. Bihor) și „poz. 66 – șef birou prevăzut cu gradul de Comisar șef de poliție” la I.P.J. Cluj. Un singur anunț al I.P.J. Buzău enumeră trei poziții, „poz. 0667”, „poz. 0738” și „poz. 0817”, toate de șef post I cu grad de agent șef principal.
Inspectoratele o știu și o recunosc în scris. I.P.J. Gorj ne-a confirmat că în anunțurile sale „au fost menționate poziția postului vacant din statul de organizare al unității, funcția prevăzută în statul de organizare al unității și gradul profesional prevăzut în statul de organizare al unității” și ne-a dat cinci exemple. I.P.J. Tulcea a mers mai departe, prin adresa nr. 7354 din 09.11.2026: anunțurile precizează „în mod transparent atât poziția din statul de organizare, funcția prevăzută, cât și gradul profesional al postului”, iar „toate datele structurale menționate în corpul principal al anunțului au caracter nesecret”.
Astfel, același rând din statul de organizare este nesecret când e afișat pe internet pentru candidați și devine secret de serviciu când îl cere sindicatul polițistului care ocupă postul. În anunțurile citate nu apar clasa de salarizare și coeficientul, adică exact ce a invocat I.P.J. Suceava. Ce rămâne păzit cu atâta grijă este, la urma urmei, cifra din care se calculează salariul polițistului, mai degrabă decât organizarea poliției.
Răspunsuri scrise la indigo
Când am pus răspunsurile unul lângă altul, am constatat că nu fuseseră scrise de 25 de oameni diferiți. Din primele 25 de răspunsuri, 23 au aceeași frază la întrebarea despre anunțurile de concurs: „Referitor la anunțurile privind ocuparea unor posturi vacante, facem precizarea că acestea se regăsesc pe pagina de internet hub.mai.gov.ro, la secțiunea Carieră, astfel cum au fost publicate, putând fi accesate de către orice persoană interesată”. Am întrebat dacă anunțurile conțin poziția, funcția și gradul din statul de organizare, iar răspunsul ne-a trimis să căutăm singuri pe site. Douăzeci de unități au scris, la contestația împotriva clasificării, că documentul „a fost înaintat structurii de securitate în vederea analizării”, iar 23 de răspunsuri sunt datate între 6 și 11 noiembrie, adică în ultimele zile ale termenului de 30 de zile. De la vreo „structură de securitate” nu ne-a venit nimic.
Răspunsul I.P.J. Neamț, nr. 56.710 din 11.11.2026, e un exemplu tipic. Statul de organizare a fost „trecut în clasa secretelor de serviciu conform H.G. nr. S/1530 din data de 27.11.2024” (1), urmează fraza-tip despre clasificare (2), regulamentul de organizare și funcționare e declarat nesecret și publicat pe site (3), iar la întrebarea despre anunțurile de concurs vine fraza-tip care ne trimite pe hub.mai.gov.ro (4). Despre contestația noastră împotriva clasificării, adresa nu spune niciun cuvânt.
Nici întârzierea nu e întâmplătoare. Când o informație e refuzată pentru că e clasificată, refuzul se motivează și se comunică „în termen de 5 zile de la primirea petițiilor”, potrivit art. 7 alin. (2) din Legea nr. 544/2001. Multe unități au cerut în schimb prelungirea termenului, invocând „complexitatea” cererii, și au trimis același refuz abia după aproape o lună. În tot acest timp, niciuna nu ne-a anunțat că a trimis contestația la I.G.P.R., singura autoritate care o putea soluționa, deși toate scriau, în propriile răspunsuri, că statul de organizare e emis de I.G.P.R. Atâtea unități nu „uită” toate același lucru, cu aceleași cuvinte și în aceeași săptămână. Pentru noi, aceste potriviri arată că răspunsurile au fost coordonate chiar de funcționari din I.G.P.R., cu scopul de a bloca cererea sindicatului: unitățile au tergiversat, iar contestația n-a ajuns niciodată la cei care o puteau soluționa.
Azi-dimineață, 12 noiembrie, am trimis reclamații administrative, în temeiul art. 21 din Legea nr. 544/2001, celor 23 de unități care au răspuns cu fraza-tip. Celor 15 unități care nu dăduseră încă un răspuns final le-am trimis reclamații disciplinare, prin care cerem cercetarea angajatului desemnat să aplice Legea nr. 544/2001. Trei dintre ele, I.P.J. Hunedoara, I.P.J. Covasna și I.P.J. Brăila, ne-au trimis răspunsul în aceeași dimineață, între 8:05 și 8:39, pe acte datate 10 și 11 noiembrie. Prin reclamația nr. 383/EP, trimisă tot azi Ministerului Afacerilor Interne și I.G.P.R., am cerut cercetarea disciplinară a funcționarilor din structurile de suport care au primit cererea noastră de declasificare și nu au trimis-o la I.G.P.R., autoritatea competentă să o soluționeze, deși art. 6¹ din O.G. nr. 27/2002 îi obliga să o facă în 5 zile, precum și cercetarea funcționarilor din I.G.P.R. posibil implicați în coordonarea răspunsurilor. Fraza că documentul „a fost înaintat structurii de securitate” nu ține locul acestei trimiteri, pentru că structura de securitate a unui inspectorat județean nu poate declasifica un act emis de I.G.P.R.
Cine poate ridica secretul și ce am cerut
Un secret de serviciu nu are nevoie de Guvern ca să fie ridicat. Potrivit art. 31 alin. (1) din Legea nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate, secretele de serviciu „se stabilesc de conducătorul persoanei juridice”, iar potrivit art. 24 din Standardele naționale, ele „se declasifică de conducătorii unităților care le-au emis, prin scoaterea de pe listele” de secrete ale unității. Șeful care a pus ștampila o poate, deci, și ridica. Pentru statele inspectoratelor județene, emitentul este I.G.P.R., iar statul D.G.P.M.B. poartă și semnătura ministrului.
De aceea, tot azi, 12 noiembrie, am trimis I.G.P.R. și Ministerului Afacerilor Interne cererea nr. 384/EP. Cerem declasificarea statelor de organizare ale celor 41 de inspectorate județene și ale D.G.P.M.B. și comunicarea lor. Dacă cele două autorități consideră că unele rubrici trebuie să rămână secrete, cerem măcar un extras care să arate, pentru fiecare post, structura, poziția, funcția, gradul, studiile, clasa de salarizare și coeficientul, precum și motivarea, rubrică cu rubrică, a prejudiciului pe care l-ar produce dezvăluirea.
Cererea nu e o simplă petiție. Art. 20 din Legea nr. 182/2002 dă oricărei persoane fizice sau juridice dreptul să conteste clasificarea „la autoritățile care au clasificat informația respectivă”, iar contestația se soluționează în condițiile legii contenciosului administrativ, adică ajunge, la nevoie, în fața judecătorului.
La muncă egală, salariu egal
Statul de organizare e singurul document din care un polițist poate afla dacă e plătit la fel ca un coleg care face aceeași muncă. Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice pune la temelia salarizării, la art. 6, „principiul egalității, prin asigurarea de salarii de bază egale pentru muncă cu valoare egală” (lit. c) și un „tratament egal cu privire la personalul din sectorul bugetar care prestează aceeași activitate și are aceeași vechime în muncă și în funcție” (lit. b).
Un șef de post de la Biharia și unul dintr-un post din Buzău au aceeași funcție și același grad cerut, așa cum arată chiar anunțurile de concurs citate mai sus. Ca să afle dacă au și același coeficient, ar trebui să pună alături cele două rânduri din statele de organizare ale inspectoratelor lor. Fără ele, fiecare vede pe fluturaș o sumă și trebuie să creadă pe cuvânt că e cea corectă. Nici sindicatul nu poate verifica dacă principiul scris la art. 6 este respectat în unitățile de poliție sau doar trecut în lege.
I.G.P.R. și Ministerul Afacerilor Interne au cel mult 30 de zile să răspundă la cererea nr. 384/EP. Dacă refuză sau nu răspund, contestația ajunge în contencios administrativ, așa cum prevede chiar art. 20 din Legea nr. 182/2002. Polițiștii care vor să știe cum le-a fost stabilită încadrarea ne pot scrie la sprdiamantul@sprd.ro.
S.P.R. „Diamantul”
