Peste 65 de milioane de euro reținuți din salariile polițiștilor de penitenciare în trei ani și jumătate, dintr-o fracțiune a sistemului. Restul unităților încă tac, iar Administrația Națională a Penitenciarelor refuză să spună de la câți oameni s-au strâns banii — invocând secretul de serviciu.
Ce am cerut
La 18 iulie 2026, Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul” a înregistrat la Administrația Națională a Penitenciarelor petiția nr. 268, întemeiată pe Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public.
Am cerut trei lucruri simple, pe care orice ordonator de credite le are la îndemână în propria contabilitate:
- suma totală reținută de la personalul propriu cu titlu de contribuție individuală la bugetul de stat — cea prevăzută de art. 31 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, reținută în cotă de 25% din salariul brut — și virată efectiv la buget, defalcată pe anii 2023, 2024, 2025 și pe perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2026;
- numărul de persoane de la care s-a reținut această contribuție, pe aceleași perioade;
- contul de trezorerie și codul de clasificație bugetară la care banii au fost virați.
Administrația Națională a Penitenciarelor a răspuns prin adresa nr. 500211/SC/29.07.2026 și, în același timp, a redirecționat solicitarea către unitățile subordonate, invocând faptul că fiecare director de unitate este ordonator terțiar de credite și singurul competent să certifice datele.
Între 29 iulie și 5 august 2026 au ajuns la noi răspunsuri de la 13 entități. Zece au comunicat cifrele. Trei au cerut prelungirea termenului. Sistemul penitenciar are peste patruzeci de unități cu personalitate juridică.
Cifrele
Iată ce au vărsat la bugetul de stat, din salariile propriilor angajați, cele zece unități care au răspuns pe fond:
| Unitatea | Total 2023 – 30.06.2026 (lei) | Echivalent (euro) |
|---|---|---|
| A.N.P. – aparat central | 53.970.589 | 10.280.700 |
| Penitenciarul Craiova | 51.124.194 | 9.738.498 |
| Penitenciarul Aiud | 47.517.276 | 9.051.427 |
| Penitenciarul Iași | 41.199.061 | 7.847.889 |
| Penitenciarul Tulcea | 31.319.517 | 5.965.963 |
| Penitenciarul Oradea | 30.483.981 | 5.806.804 |
| Centrul de Detenție Craiova | 27.268.914 | 5.194.376 |
| Penitenciarul-Spital Târgu Ocna | 22.595.767 | 4.304.202 |
| Penitenciarul Târgu Mureș | 22.365.034 | 4.260.250 |
| Centrul Educativ Buziaș | 13.769.185 | 2.622.852 |
| TOTAL | 341.613.518 | 65.072.960 |
Defalcat pe perioade, tendința este limpede:
| Perioada | Lei | Euro |
|---|---|---|
| 2023 | 76.708.143 | 14.611.910 |
| 2024 | 98.578.084 | 18.777.851 |
| 2025 | 110.822.393 | 21.110.234 |
| 01.01 – 30.06.2026 | 55.504.898 | 10.572.966 |
| Total | 341.613.518 | 65.072.960 |
Conversia s-a făcut la cursul B.N.R. de 5,2497 lei/euro, comunicat pentru 4–5 august 2026. Raportat la cursurile medii anuale ale fiecărui an în parte, echivalentul depășește 68 de milioane de euro — leul era mai puternic atunci decât astăzi.
Suma reținută anual a crescut cu peste 44% între 2023 și 2025. În doar primele șase luni ale anului 2026, cele zece unități au vărsat deja jumătate din totalul anului 2025.
Iar acestea sunt zece unități. Nu sistemul.
Un răspuns care se contrazice singur
La punctul 1, Administrația Națională a Penitenciarelor comunică sumele fără nicio rezervă. La punctul 3, indică deschis contul de trezorerie.
La punctul 2 — numărul de oameni de la care s-au reținut banii — refuză.
Temeiul invocat: art. 15 lit. e) și art. 17 alin. (1) din Legea nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate, coroborate cu art. 12 alin. (1) lit. a) și b) din Legea nr. 544/2001 — adică excepția privind apărarea națională, siguranța și ordinea publică.
Cu alte cuvinte: câți bani s-au luat se poate spune. De la câți oameni s-au luat este secret de stat.
Ambele informații provin din aceeași aplicație de salarizare. Ambele sunt gestionate de aceiași ordonatori terțiari. Zece unități au comunicat sumele fără să invoce vreo clasificare — două au mers considerabil mai departe decât li s-a cerut: Centrul de Detenție Craiova a transmis defalcarea lună de lună pe 42 de luni consecutive, iar Penitenciarul-Spital Târgu Ocna a comunicat, pe lângă contribuția individuală, și contribuția de asigurări sociale de sănătate și impozitul virat.
Practica administrativă a instituției își desființează singură propriul argument juridic.
Mai mult, A.N.P. adaugă o observație care se întoarce împotriva sa: contribuția se declară lunar prin formularul 100, iar secțiunea B a formularului cuprinde exclusiv denumirea creanței fiscale și sumele, „fără vreo rubrică privind numărul de persoane”. Aceasta nu este o justificare a clasificării. Este recunoașterea că informația nu se află într-un anumit formular — ceea ce este cu totul altceva decât să fie secretă.
Ordinul care nu poate fi citit
Există în răspunsul A.N.P. un pasaj care merită citit de două ori.
Evidențele privind efectivele de personal pentru care se calculează contribuția sunt ținute, ni se spune, de organul fiscal propriu, înființat prin Ordinul ministrului justiției nr. 1763/C/2018 — act pe care instituția îl califică expres drept „clasificat secret de serviciu”.
Un act normativ care înființează o structură fiscală, produce efecte juridice asupra a zeci de mii de salariați și este invocat ca temei într-un răspuns oficial — dar pe care destinatarii lui nu îl pot citi.
Tot acolo aflăm că bazele de date de salarizare din sistemul penitenciar sunt gestionate „pe sisteme de prelucrare automată a datelor clasificate «secret de serviciu» și neconectate la rețele de internet sau intranet”.
Este exact tiparul pe care organizația noastră îl contestă de ani buni în Ministerul Afacerilor Interne, unde metodologia de calcul al drepturilor salariale este ascunsă în ordine nepublicate. Constatăm acum că nu este o particularitate a unui minister, ci o practică de sistem: salariul se calculează după reguli pe care cel plătit nu are dreptul să le vadă.
Cine încă nu a răspuns
Trei unități — Penitenciarul Bacău, Penitenciarul Vaslui și Penitenciarul București-Rahova — au comunicat prelungirea termenului la 30 de zile. Penitenciarul București-Rahova invocă „indisponibilitatea temporară a infrastructurii informatice”, motiv pentru care documentarea se face pe hârtie.
Restul unităților subordonate — legal sesizate, potrivit propriei adrese a A.N.P. — nu au comunicat nimic.
Termenul de 10 zile lucrătoare prevăzut de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 544/2001 se împlinește în jurul datei de 13 august 2026. Prelungirile expiră la sfârșitul lunii august.
Vom urmări fiecare termen. Pentru unitățile care rămân în tăcere administrativă vom formula reclamații și, unde este cazul, vom sesiza instanța de contencios administrativ. Iar refuzul de a comunica numărul de persoane va fi contestat separat, pe fond: nu există niciun interes de apărare națională care să justifice ascunderea numărului de polițiști de penitenciare din care statul reține 25% lunar.
De ce contează
De fiecare dată când se discută public despre pensiile militare, revine ideea că acest personal nu ar contribui la propria pensie.
Zece unități din sistemul penitenciar — nici măcar un sfert din rețea — au vărsat la bugetul de stat 341,6 milioane de lei în trei ani și jumătate. Peste 65 de milioane de euro. Bani reținuți lunar, din salariu, înainte ca omul să îi vadă.
Când vor răspunde toate unitățile, vom publica cifra completă.
Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul”
Aveti mai jos fisier pdf cu raspunsurile primite pana la acest moment.
