La întrebarea sindicatului despre polițiștii de la prefecturi și de la serviciile de pașapoarte și permise, Ministerul Afacerilor Interne dă cifrele controalelor de vedere, dar spune că nu are nicio situație a sumelor plătite pentru ochelari. Adresa prin care Direcția Medicală le-a explicat unităților procedura rămâne, potrivit ministerului, „corespondență internă”.
Ce am întrebat
Pe 28 octombrie 2026, S.P.R. „Diamantul” a cerut instituțiilor prefectului și serviciilor publice comunitare de pașapoarte și de permise și înmatriculări, prin petiția nr. 281/EP, să spună cum aplică pentru polițiștii lor Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 120/2025. Ordinul stabilește cum își decontează polițistul care lucrează zilnic la calculator ochelarii de care are nevoie pentru monitor, în limita a 500 de lei. Procedura și plafonul le-am explicat pe larg în articolul din 28 octombrie.
Drumul e lung, iar fiecare pas lasă o hârtie. Unitatea scrie în fișa de identificare a factorilor de risc profesional, adică în documentul care descrie riscurile postului, că polițistul lucrează „în mod obișnuit” la un ecran. Pe baza fișei, medicul de medicina muncii dispune un control al vederii, numit screening vizual, pe care îl face medicul de unitate. Dacă apar probleme, urmează oftalmologul, care completează o prescripție-recomandare, confirmată apoi de medicina muncii. Cu prescripția confirmată, polițistul își cumpără ochelarii și depune cererea de decontare, iar o persoană desemnată prin ordin de zi trece cererile într-un centralizator cu numele beneficiarilor și sumele cuvenite, care pleacă lunar la financiar (art. 5–9 și art. 12 din normele aprobate prin ordin). Am vrut să aflăm câte hârtii există la fiecare pas.
Ce a numărat ministerul
Răspunsul a venit pe 9 noiembrie, centralizat, de la Direcția Informare și Relații Publice a M.A.I., prin adresa nr. 1754825. Cele mai multe cifre privesc controalele făcute la cele trei centre medicale de diagnostic și tratament ambulatoriu ale ministerului. La Ploiești, din 14 august 2025 până acum, 132 de polițiști de la instituțiile întrebate au trecut prin screeningul vizual, iar medicii de medicina muncii au vizat 9 prescripții-recomandare. La Oradea, 41 de persoane au făcut screeningul și au fost confirmate 5 prescripții. La Centrul Medical „Dr. Nicolae Kretzulescu” din București au fost emise 212 fișe de aptitudine, toate cu screening vizual, și a fost avizată o singură prescripție, pentru un angajat cu contract de muncă, adică pentru cineva care nu e polițist.
Puse cap la cap, cifrele dau 385 de controale și 15 prescripții, adică o prescripție la aproape 26 de oameni verificați (15 din 385, 3,9%). Diferențele dintre centre sunt însă greu de trecut cu vederea. La Oradea a primit prescripție unul din opt oameni verificați (5 din 41, 12,2%), la Ploiești unul din cincisprezece (9 din 132, 6,8%), iar la București unul din 212 (0,5%), iar acela nu era polițist. Normele sunt aceleași în toată țara, iar vederea polițistului de la pașapoarte din București nu are de ce să fie mai bună decât a colegului de la Oradea. Răspunsul nu explică diferența.
Banii nu apar nicăieri
La partea despre bani, Direcția Generală Financiară a M.A.I. spune că „nu există date/informații/situații” din care să se poată afla câte credite bugetare s-au alocat pentru ochelari, pentru că aceste cheltuieli se plătesc împreună cu altele de același fel, iar normele financiar-contabile nu cer ca ele să fie evidențiate separat. Concluzia ministerului este că „nu există informații/situații centralizatoare cu privire la sumele plătite”.
Explicația ține doar la nivelul ministerului. Ordinul obligă fiecare unitate să întocmească un document centralizator cu persoanele beneficiare și sumele cuvenite, aprobat de șeful care dispune de bugetul unității, adică de ordonatorul de credite, și trimis la financiar până pe 10 ale fiecărei luni (art. 12 alin. 3–4 din norme). Informația există, prin urmare, în actele unităților, chiar dacă nimeni nu a adunat-o la București. Cu alte cuvinte, ministerul știe câte prescripții au semnat medicii lui, dar nu știe câte perechi de ochelari a plătit.
Răspunsurile primite direct de la câteva unități completează tabloul, dar nu în favoarea polițiștilor. Instituția Prefectului Gorj nu a înregistrat nicio cerere de decontare. Serviciul de permise și înmatriculări din Bacău nu a înregistrat nicio cerere din 25 februarie 2025 până la data răspunsului. Instituția Prefectului Mehedinți scrie că nu a primit cereri, nu a făcut plăți și nu i-au fost alocate credite bugetare pentru ochelari. Ultima precizare contează, pentru că ordinul spune că decontarea se face „în limita creditelor bugetare aprobate” (art. 15 din norme), iar acolo unde nu s-au alocat credite, limita aceasta este zero.
„Corespondență internă”
Am cerut și adresa Direcției Medicale nr. 1032062 din 10 octombrie 2025, prin care ministerul a explicat unităților cum se aplică procedura. Ministerul nu o comunică. Spune că adresa conține „etapele controlului medical periodic” pentru cei care lucrează la ecran, că „face parte din corespondența internă dintre structurile Ministerului Afacerilor Interne” și că procedura poate fi citită oricum în ordin, pe Portalul Legislativ.
Legea nr. 544/2001 nu cunoaște o asemenea excepție. Art. 12 enumeră limitativ informațiile care pot fi refuzate: cele clasificate, datele personale, cele din anchetele penale sau disciplinare în curs, cele din procedurile judiciare și încă două categorii. „Corespondența internă” nu este printre ele, iar răspunsul nu indică niciun temei legal pentru refuz, deși petiția l-a cerut expres. O instrucțiune a ministerului despre cum se controlează vederea polițiștilor intră, în schimb, în definiția din art. 2 lit. b) a legii, potrivit căreia informație de interes public este „orice informație care privește activitățile sau rezultă din activitățile unei autorități publice”.
Același paragraf, cuvânt cu cuvânt, apare și în răspunsul Instituției Prefectului Gorj, trimis cu trei zile mai devreme, ceea ce sugerează că refuzul a fost redactat o singură dată și apoi preluat. Între timp, serviciul de permise din Bacău ne-a scris că adresa Direcției Medicale nici nu a fost înregistrată la el.
Ce a rămas fără răspuns
Ministerul nu spune nimic despre primul pas, de care depind toți ceilalți. Ordinul le-a cerut unităților să treacă mențiunile în fișele de risc în 15 zile de la intrarea lui în vigoare, adică până la sfârșitul lui august 2025 (art. 5 din ordin). Nu am aflat câte fișe au fost completate, nici când, nici actul intern prin care s-a dispus completarea lor, nici cine este persoana desemnată să primească cererile și să întocmească centralizatorul.
Câteva răspunsuri directe arată cum stau lucrurile în teren. Prefectura Gorj a completat 59 de fișe, fără să spună când. Serviciul de permise din Bacău a completat 21 de fișe pe 26 noiembrie 2025, la aproape trei luni după termen, iar medicul de medicina muncii, „în urma evaluării” lor, nu a recomandat niciun screening vizual. Normele nu îi lasă însă medicului această alegere: pe baza fișei completate potrivit art. 5, el „dispune” screeningul (art. 6 alin. 1 din norme). Dacă fișele aveau mențiunile cerute, situația pare să contravină normelor, iar dacă nu le aveau, problema începe chiar de la fișe. Prefectura Mehedinți a răspuns la primele patru întrebări că ele țin de „atribuții stricte ale instituției”, ceea ce este adevărat, dar nu spune nimic despre ce s-a făcut, în afară de faptul că a emis actul de desemnare a persoanei responsabile de cereri.
Cele mai multe servicii de pașapoarte și de permise au trimis cererea mai departe, la prefecturi, pentru că funcționează în aparatul propriu al acestora, potrivit O.G. nr. 83/2001. Serviciul de pașapoarte din Bistrița-Năsăud ne-a scris chiar că nu este „autoritate sau instituție publică” în sensul Legii nr. 544/2001. Răspunsurile celorlalte prefecturi sunt încă în termenul legal. Cererea pe care am adresat-o, în aceeași zi, direct ministerului a primit pe 9 noiembrie doar anunțul că răspunsul vine în 30 de zile.
Ce înseamnă pentru polițistul care lucrează la ecran
Procedura funcționează, cel puțin pe hârtie: există centre medicale care fac controale și medici care semnează prescripții. Partea de bani nu se vede însă din niciun răspuns primit până acum. Nimeni nu poate arăta o decontare plătită, iar o prefectură spune deschis că nu are credite alocate. De aceea, dreptul se obține doar dacă e cerut în scris, pas cu pas: un raport înregistrat pentru pornirea procedurii, verificarea fișei de risc, iar după prescripția confirmată, cererea de decontare după modelul din anexa nr. 2 la norme. Dacă unitatea nu completează fișa, nu programează controlul sau refuză plata pe motiv că nu are bani, refuzul rămâne scris și poate fi atacat. Membrii sindicatului ne pot trimite actele.
S.P.R. „Diamantul”
Surse
M.A.I. – Direcția Informare și Relații Publice, adresa nr. 1754825 din 09.11.2026, răspuns la petiția S.P.R. „Diamantul” nr. 281/EP din 28.10.2026
Instituția Prefectului – Județul Gorj, răspunsul din 06.11.2026; Instituția Prefectului – Județul Mehedinți, nr. 9333/27 din 04.11.2026; S.P.C.R.P.C.Î.V. Bacău, nr. 93003 din 03.11.2026; S.P.C.P. Bistrița-Năsăud, răspunsul din 30.10.2026
Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 120/2025, M. Of. nr. 762 din 14.08.2025, art. 5, și Normele metodologice aprobate prin ordin, art. 5–9, 12 și 15
Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, art. 2 lit. b) și art. 12 (formă consolidată)