Site icon Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul”

Ochelarii polițiștilor: procedura există, banii sunt plafonați la 500 de lei

SPRD
Coperta: Ochelarii polițiștilor – procedura există, banii sunt plafonați la 500 de lei

Polițistul care lucrează zilnic la calculator are dreptul ca unitatea să-i deconteze ochelarii de care are nevoie pentru munca la monitor. În 2026, regula e completă: hotărârea Guvernului din 2006, hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene din 2022, plafonul de 500 de lei din 2024 și, din august 2025, ordinul MAI cu procedura și formularele. Problema e suma, care nu acoperă nici varianta de bază a ochelarilor cu lentile progresive, și condiția banilor din buget, pe care ministerul a pus-o în ordin.

Ce prevede legea

Hotărârea Guvernului nr. 1.028/2006, care transpune Directiva 90/270/CEE privind lucrul la monitor, obligă angajatorul să asigure lucrătorului care folosește calculatorul în mod obișnuit, o parte semnificativă din program, un examen al ochilor și al vederii la angajare, la intervale regulate și ori de câte ori apar tulburări (art. 12). Urmează, la nevoie, examenul oftalmologic (art. 13) și, dacă ochelarii obișnuiți nu ajung, „dispozitivele de corecție speciale” (art. 14). Toate acestea „nu trebuie să implice în nici un caz costuri financiare pentru lucrători” (art. 15). Legea nr. 319/2006 a securității și sănătății în muncă se aplică în toate sectoarele, publice și private, iar excepția pentru poliție privește doar activitățile specifice care ar intra în contradicție cu ea, nu munca de birou din fața monitorului.

În cauza C-392/21, pe 22 decembrie 2022, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a stabilit că ochelarii de vedere sunt „aparate de corecție speciale” atunci când corectează sau previn dificultățile vizuale legate de lucrul la monitor, chiar dacă se poartă și în afara serviciului. Angajatorul îi poate da direct sau poate rambursa cheltuiala, dar nu își poate îndeplini obligația printr-un spor general la salariu. Nu contează nici dacă afecțiunea a fost cauzată de monitor, ci doar dacă ochelarii îl ajută pe lucrător să muncească la el. Procesul a pornit chiar dintr-o structură MAI: reclamantul era un angajat al Inspectoratului General pentru Imigrări de la Cluj, căruia unitatea îi refuzase decontarea.

Pentru sectorul public, Guvernul a pus regula în cifre prin art. V din OUG nr. 53/2024: autoritățile și instituțiile publice, „indiferent de sistemul de finanțare și de subordonare”, decontează ochelarii lucrătorilor care lucrează în mod obișnuit la calculator, în limita a 500 de lei de persoană. Normele de aplicare au fost aprobate prin HG nr. 64/2025, iar la MAI prin Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 120/2025, publicat în Monitorul Oficial nr. 762 din 14 august 2025. Se decontează costul real, cel mult 500 de lei, în trei situații: prima pereche, schimbarea dioptriei și înlocuirea ramelor sau a lentilelor uzate, dar nu mai devreme de un an de la decontarea anterioară.

Cum se obține decontarea în MAI

Ordinul MAI nr. 120/2025 a stabilit traseul și două formulare tip, prescripția-recomandare (anexa nr. 1) și cererea de decontare (anexa nr. 2).

  1. Începeți cu un raport scris, înregistrat la unitate, prin care cereți pornirea procedurii de decontare. În practică, dosarul îl poartă persoana care se ocupă de securitatea și sănătatea în muncă în unitate: ea trimite medicului de medicina muncii fișa de identificare a factorilor de risc actualizată și, mai departe, documentele medicale.
  2. Fișa trebuie să cuprindă mențiunea că activitatea „presupune folosirea în mod obișnuit a unui echipament cu ecran de vizualizare” și bifa la suprasolicitări „vizuale” (art. 5). Verificați-o, iar dacă mențiunile lipsesc, cereți în scris completarea.
  3. Pe baza fișei, medicul de medicina muncii dispune screeningul vizual, făcut de medicul de unitate, și, dacă apar probleme, examenul oftalmologic (art. 6–7). Problemele de vedere le constată medicul oftalmolog, nu opticianul.
  4. Oftalmologul completează, semnează și parafează prescripția-recomandare. Originalul ajunge la medicul de medicina muncii, care o confirmă în 30 de zile și v-o comunică prin unitate (art. 8–9).
  5. Cumpărați ochelarii abia după ce aveți prescripția-recomandare, nu înainte, pentru că o cerere pentru ochelari cumpărați înaintea procedurii riscă să fie respinsă. Cereți factura fiscală pe numele vostru și verificați ca numele, datele și sumele să se potrivească între prescripție, factură și dovada plății, pentru că neconcordanțele sunt cel mai des motiv de respingere.
  6. Depuneți cererea de decontare după modelul din anexa nr. 2 (art. 12). La ea se atașează rezultatul examenului oftalmologic și prescripția confirmată, factura fiscală, bonul fiscal, extrasul de cont dacă ați plătit cu cardul sau prin virament, contul IBAN în care vreți banii și, dacă ați plătit cu cardul soțului sau al soției, o copie a certificatului de căsătorie. Păstrați numărul de înregistrare, de la care curge și termenul de un an pentru o nouă decontare (art. 13).
  7. Cererea trece prin viza de control financiar preventiv și prin aprobarea șefului unității, apoi cererile aprobate se centralizează și se trimit lunar la financiar, până pe 10 ale lunii, pentru plată (art. 12 alin. 2–4).
  8. Dacă unitatea nu completează fișa, nu programează examenul, refuză sau nu plătește, refuzul rămâne documentat și poate fi atacat. Membrii sindicatului ne pot trimite actele.

Primul pas e deja făcut în unele unități. Fișele de risc pentru posturile de ordine publică trimise sindicatului de IPJ Galați în iunie 2026 (anexă la răspunsul nr. 3045099 din 08.06.2026) trec, la șefii de secție, la polițiștii de proximitate, la șefii de post și ajutorii lor sau la siguranța școlară, exact mențiunea din art. 5, iar printre riscuri „afecțiuni oftalmologice” și „suprasolicitare vizuală indusă de videoterminale”. Angajatorul recunoaște deci, în propriile acte, atât condiția, cât și riscul.

Plafonul de 500 de lei

Plafonul e regula în vigoare pentru toate instituțiile publice, deci și pentru MAI, iar nicio unitate nu poate deconta mai mult. Pentru noi, suma e derizorie, iar problema nu e rama. Orice purtător de ochelari știe că lentilele contează mai mult decât rama și costă adesea de două, trei sau patru ori cât ea, mai ales cele progresive. Iar de progresive nu au nevoie doar câțiva: după vârsta de 40 de ani, ochiul își pierde treptat capacitatea de a focaliza de aproape (presbiopia), așa că majoritatea oamenilor ajung să aibă nevoie de ochelari care să corecteze și distanța monitorului, și pe cea a documentelor. Un ghid de prețuri al unei rețele de optică, din iunie 2026, dă pentru o pereche completă de ochelari progresivi entry-level între 800 și 1.500 de lei (aproximativ 150–280 de euro), adică până la de trei ori plafonul. Subțierea lentilelor, de care e nevoie la dioptrii mari, adaugă încă 150–500 de lei, iar filtrele și tratamentele pentru lucrul la calculator ridică și ele prețul. Nu vorbim deci de ochelari de lux: pentru polițistul care are nevoie de lentile progresive, plafonul nu acoperă nici varianta de bază.

Curtea de Justiție a Uniunii Europene vorbește de rambursarea „cheltuielilor necesare”. Statul poate refuza, pe drept, o ramă de firmă. Nu poate refuza însă lentilele de care omul are nevoie ca să lucreze, iar un plafon fix, fără nicio excepție, face exact asta. Cât costă de fapt ochelarii arată și cele două cazuri ajunse la Înalta Curte de Casație și Justiție (Decizia nr. 212/2025): Tribunalul Argeș i-a acordat unui procuror din Târgoviște 4.610 lei (aproximativ 862 de euro), de peste nouă ori plafonul, iar o funcționară a Curții de Apel Galați a cerut 2.590 de lei (aproximativ 484 de euro), de peste cinci ori plafonul.

Motivul plafonului nu e un secret. Premierul de atunci, Marcel Ciolacu, a explicat în mai 2024 că a limitat suma după ce unii funcționari publici „s-au gândit că își pot deconta ochelari care costă mii de lei”. Altfel spus, statul a plafonat tocmai costul real al ochelarilor, ca să scape de o cheltuială.

Plafonul intră în contradicție cu art. 15 din HG nr. 1.028/2006, care interzice orice cost pentru lucrător, și cu hotărârea CJUE, care cere ca ochelarii să fie furnizați sau rambursați, nu rambursați pe jumătate. Grefierii au reclamat deja statul român la Comisia Europeană pentru acest plafon (plângerea nr. 94540). Până când Comisia sau o instanță îl va înlătura, el se aplică însă așa cum e scris.

Condiția bugetului

Ordinul MAI mai adaugă o condiție pe care n-o găsim nici în directivă, nici în HG nr. 1.028/2006. Cererile aprobate se plătesc „în funcție de prevederile bugetare disponibile” (art. 12 alin. 4), iar decontarea se face „în limita creditelor bugetare aprobate” (art. 15).

Hotărârea CJUE îi lasă angajatorului doar alegerea modului în care își îndeplinește obligația, prin furnizare directă sau prin rambursare, și nu pomenește nicăieri de fondurile disponibile. Obligația e necondiționată. Un ordin de ministru nu o poate face dependentă de buget, iar un minister nu poate invoca lipsa banilor față de propriii angajați, care își forțează vederea în fața calculatorului tocmai în serviciul lui. Pentru stat, a prevedea în buget banii pentru ochelari e o obligație, nu o favoare acordată „când sunt fonduri”.

Pentru polițistul care își deteriorează vederea, an după an, în fața monitorului de serviciu, ochelarii sunt un instrument de lucru, la fel ca monitorul și tastatura. Iar instrumentele de lucru le pune la dispoziție angajatorul, nu salariatul. Vederea pierdută nu i-o mai poate da înapoi nimeni, așa că ochelarii sunt minimul pe care angajatorul îl poate face.

Ce arată răspunsurile primite de sindicat

Condiția bugetului nu e o grijă teoretică. Când am întrebat, prin cererea nr. 104/2023, MAI, IGPR, IGPF, IGI și toate inspectoratele județene cum aplică HG nr. 1.028/2006, 18 instituții au răspuns pe fond. Ministerul ne-a scris că nu are reglementări interne. Cu o singură excepție, toate cele care au dat o cifră aveau zero cereri de decontare. La Timiș, examenul oftalmologic de medicina muncii era recomandat întregului personal, dar centrul medical al MAI nu primise fonduri pentru el. Excepția a fost IGI, unitatea din procesul de la Luxemburg: trei cereri, toate refuzate, iar unul dintre polițiști a obținut 2.629 de lei (aproximativ 491 de euro) abia la Curtea de Apel.

De atunci, regula s-a schimbat, iar aplicarea ei abia începe. În acordul colectiv încheiat între MAI și federațiile sindicale ale polițiștilor (încă neînregistrat la Ministerul Muncii și, din acest motiv, inaplicabil), ministerul scrie tot la viitor, la art. 17 alin. (3), că „va pune în aplicare” prevederile privind decontarea dispozitivelor de corecție speciale, deși ordinul există de peste un an.

Legea are acum și cifră, și procedură, și formulare. Rămâne ca dreptul să fie cerut, cu acte, de cei care îl au, iar plafonul și condiția bugetului să fie contestate acolo unde se poate.

S.P.R. „Diamantul”

Surse

Echivalentele în euro sunt calculate la cursul BNR din 28.10.2026: 1 euro = 5,3495 lei.

Exit mobile version