Sub ecoul cinic al „tunetului” lui Ilie Bolojan – care ne transmitea, cu aroganța specifică celor care nu au purtat niciodată bocanci de intervenție, că „dacă nu suntem mulțumiți, putem pleca” – Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul” a decis să mute dezbaterea din zona retoricii politice în cea a evidenței matematice. Într-o societate măcinată de frustrare și divizată de discursuri populiste despre „privilegii”, am cerut tuturor structurilor MAI (Poliție, ISU, Jandarmerie) un singur lucru: adevărul statistic.
Rezultatul acestui demers a scos la iveală două realități paralele în cadrul aceluiași minister: una a dezastrului confirmat prin cifre (la Pompieri și Jandarmi) și una a tăcerii complice și a boicotului instituțional (la Poliția Română).
Omerta din Poliție vs. normalitatea de la Pompieri
Spre deosebire de Poliția Română, care pare paralizată și incapabilă să „miște în front” până nu primește „copiuța” de la IGPR (numită eufemistic „reper”), Inspectoratele pentru Situații de Urgență și Jandarmeria Română au înțeles rapid gravitatea momentului. Aceștia ne-au transmis răspunsuri clare, fără clasica prelungire birocratică de 30 de zile, menită să îngroape subiectul.
Boicotul Poliției este cu atât mai strigător la cer cu cât scuza „complexității datelor” este o minciună sfruntată. Toate structurile MAI raportează că folosesc aplicații electronice pentru resurse umane (e-MRU). Un singur răspuns onest, scăpat „printre degete” de la IPJ Tulcea, confirmă negru pe alb că și în Poliție digitalizarea există.
Prin urmare, refuzul IGPR și al inspectoratelor de poliție de a comunica datele nu ține de dificultate tehnică, ci de rea-voință. Este un instinct inconștient de autoflagelare: în loc să ne ofere rapid muniția necesară pentru a apăra sistemul în fața tăierilor guvernamentale, suntem boicotați de propriile compartimente de relații cu publicul, printr-o amânare de 40 de zile. Probabil, datele vor fi livrate exact după ce Guvernul va pune în aplicare proiectul legislativ care ne va afecta pe toți.
Dragi colegi polițiști, îngrijorați de măsurile Guvernului, va trebui să mulțumiți purtătorilor de cuvânt pentru acest gest inconștient de a ține lumina stinsă în timp ce ni se fură drepturile.
Istoria se repetă: de la înghețarea legii salarizării la PNRR-ul “secret”
Criza actuală nu este un accident, ci o cronică anunțată. Analizele noastre anterioare, bazate pe datele din perioada 2018-2023, au arătat clar momentul ruperii digului: instalarea Guvernului Cîțu și decizia clasei politice (coaliția PNL-USR-UDMR de atunci) de a îngheța aplicarea Legii 153/2017, https://sprd.ro/ofensiva-usr-pnl-psd-udmr-reper-contra-institutiilor-fundamentale-ale-statului-roman-bate-vantul-si-printre-pompieri/.
Datele istorice sunt grăitoare:
- În Prahova, de la o medie de 13 pensionări anuale, s-a sărit brusc la 72 în 2020.
- În Hunedoara, de la 5 pensionări pe an, s-a ajuns la 61.
- În Suceava, trei ani consecutiv s-au pensionat între 60 și 80 de profesioniști anual, un șoc organizațional imens.
Așa cum anticipam încă din 2024, „datele statistice existente nu trădează nicio tendință de oprire a valului de ieșiri din sistem”. După un scurt platou în 2021-2022, anul 2023 a marcat o nouă creștere, impulsionată de introducerea reformei pensiilor militare în PNRR – o manevră de culise girată de Cristian Ghinea, care a aruncat în aer predictibilitatea carierei militare.
Astăzi, în 2026, când ar fi fost de așteptat o acalmie și episod de redresare, politicienii anunță noi intervenții legislative care riscă să golească de conținut un sistem de urgență.
Cifrele pe care ISU a avut curajul să le arate: „hemoragia” din decembrie
Dacă Poliția tace, cifrele de la Pompieri sunt asurzitoare. Analiza documentelor oficiale relevă un fenomen de panică generalizată, sincronizat perfect cu adoptarea ordonanțelor de austeritate de la final de an (precum OUG 156/2024), precum și agitația Guvernului Bolojan și a ministrului Predoiu pentru o nouă modificare a condițiilor de pensionare în MAI. Pompierii și Jandarmii, au statut militar, ei nu au sindicate și deci nu are cine vorbi pentru ei, nu pot face nici măcar protest. Singura lor formă de reacție e să iasă din sistem, prin pensionare (cine poate) sau direct prin demisii. Și vedem că numărul demisiilor nu e deloc de neglijat: 197 demisii, adăugate la cele 2126 pensionări în anii 2024-2025.
Cazul ISU Prahova este simptomatic pentru întregul dezastru și confirmă trendul istoric. Într-un singur an (2024), unitatea a pierdut 33 de cadre prin pensionare. Detaliul șocant? 19 dintre aceștia – adică 57,5% din total – au plecat într-o singură lună: Decembrie. Nu a fost o coincidență, ci un exod provocat de instabilitatea legislativă. Aceeași situație se regăsește la ISU București-Ilfov, care a pierdut 15 specialiști în decembrie 2024 și alți 10 în decembrie 2025. La Caraș-Severin, luna decembrie a golit unitatea de 14 profesioniști dintr-un foc. Brăila începea anul 2025 cu o criză de personal de 41% funcționând un an cu aproape jumătate de efective!
Harta României, colorată în „roșu de avarie”
În timp ce politicienii ne invită să plecăm, noi chiar plecăm. Dar cine rămâne să stingă incendiile și să scoată victimele dintre fiare? La începutul lunii ianuarie 2026, deficitul de personal a atins cote de avarie, depășind chiar și estimările sumbre din anii trecuți (când Constanța conducea cu 39%):
- ISU Tulcea: Deficit de 35%. Practic, o treime din capacitatea operativă nu există.
- ISU Brăila: Deficit de 34,67%.
- ISU Harghita: Deficit de 33,55%.
- ISU Botoșani: Deficit de 32,25%.
- ISU Vaslui: Deficit de 32%.
- ISU Suceava: Deficit de 30,49%.
- ISU Buzău: Deficit de 30,15%.
Erata: valorile de la Dâmbovita reprezintă, de fapt, procentul de ocupare a funcțiilor.
Mai grav este trendul. În loc să scadă, deficitul se adâncește. La Caraș-Severin, deficitul a explodat de la 24,5% în 2025 la 30% în 2026. La Bistrița-Năsăud, „gaura” de personal s-a lărgit cu aproape 6 procente într-un singur an, ajungând la 21,35%.
Marea păcăleală: soldații în locul specialiștilor
Ministerul Afacerilor Interne se apără fluturând cifrele noilor încadrări. Ce omit să spună generalii este că pleacă subofițeri și ofițeri cu 20-25 de ani de experiență și sunt aduși în loc soldați gradați profesioniști (SGP), angajați din sursă externă. La Dâmbovița, de exemplu, deficitul real calculat este de 27,56%, în ciuda tuturor concursurilor organizate. Sistemul se golește de expertiză și se umple de debutanți, în timp ce decidenții aplaudă “reforma”.
Introducerea și recrutarea agresivă a „Soldaților/Gradaților Profesioniști” (SGP) este răspunsul direct la criză.
- Scăderea Standardelor: Candidații au nevoie doar de 10 clase (învățământul obligatoriu) și trec printr-o perioadă de formare scurtată drastic.
- Deprofesionalizare: înlocuirea subofițerilor de carieră (cu 2 ani de școală militară) cu SGP (cu câteva luni de instrucție) duce la „deprofesionalizarea” forței. Integrarea acestor „externi” este dificilă, deoarece nu mai există „colectivele puternice” de altădată care să asigure mentoratul; tinerii sunt aruncați în situații extreme alături de alți tineri neexperimentați.
Așa cum avertizam anterior, “aici vă așteaptă laptele și mierea” promisă de politicieni: locuri goale, salarii înghețate și responsabilități uriașe.
Sistemul 112 sub Presiune
În primele zile ale anului 2026, sistemul 112 din regiunea București-Ilfov a experimentat o presiune extremă.
- Supraîncărcarea de Revelion: Între 31 decembrie 2025 și 1 ianuarie 2026, Serviciul de Ambulanță București-Ilfov și ISU au răspuns la peste 700 de apeluri. Deși volumul ridicat este tipic pentru noaptea de Anul Nou, rapoartele indică faptul că timpii de răspuns au fost afectați negativ de lipsa echipajelor disponibile.
- Incidente specifice de întârziere/eșec:
- Incendiul de la Ministerul Finanțelor (8 Ianuarie 2026): Un incendiu a izbucnit la ultimul etaj al sediului Ministerului Finanțelor Publice. Incidentul este simbolic și ironic: chiar instituția care a elaborat și impune austeritatea (OUG 156/2024) a devenit victima crizei de siguranță. Intervenția a necesitat o mobilizare masivă de resurse, lăsând alte sectoare ale Bucureștiului descoperite în ceea ce privește acoperirea pompierilor pe durata intervenției.
- Incendiul din Piața Craiova (20 Ianuarie 2026): Deși în afara Bucureștilor, acest incendiu major a necesitat sprijin regional, subliniind caracterul național al deficitului ISU și capacitatea limitată de a disloca resurse între județe în caz de dezastre simultane.
Impactul vremii extreme: gerul din ianuarie și insecuritatea energetică
Ianuarie 2026 a adus un ger sever în România, cu temperaturi care au scăzut brusc, creând condiții de gheață care au copleșit centrele de traumatologie.
- Vulnerabilitate energetică: Valul de frig a expus vulnerabilitățile sectorului energetic. Pe 11 ianuarie 2026, România a fost forțată să se bazeze pe importuri de gaze și extrageri din depozite, deoarece tranzitul dinspre Turcia via Ungaria a fost oprit. Această precaritate energetică adaugă un alt strat de risc; dacă sistemele de încălzire cedează în timpul unui ger, cererea pentru asistența ISU (pentru încălzire, generatoare, incendii provocate de instalații improvizate) crește exact când forța de intervenție este cea mai slăbită https://agerpres.ro/economic/2026/01/17/aei-romania-are-nevoie-de-importuri-de-gaze-in-perioadele-de-ger-din-cauza-limitarilor-de-debit–1519599.
- Stres pe infrastructură: Gerul a dus la numeroase accidente și cazuri de traumă (fracturi din cauza gheții), supraîncărcând unitățile SMURD (paramedici) care sunt parte integrantă a ISU, structură care operează deja cu un deficit de ~25-30%.
Un faliment managerial marca Minoiu & Co.
Responsabilii pentru acest dezastru au nume și prenume. De la nivelul Direcției Generale Management Resurse Umane (DGMRU) din MAI, condusă de chestorul Valentin Minoiu, și până la vârful IGSU, strategia a fost una a neputinței.
În timp ce Pompieri și Jandarmii ne-au arătat dimensiunea dezastrului, Poliția Română a ales să joace cartea secretomaniei, protejând imaginea politică a stăpânilor, în detrimentul propriilor oameni. Domnule Bolojan, domnilor guvernanți, nu vă faceți griji: profesioniștii pleacă, exact cum ați cerut. Rămâne să explicați cetățenilor de ce, atunci când vor suna la 112, va răspunde doar robotul sau poate Inteligența Artificială promisă de domnul Despescu.
Vitalie Josanu
