Înființarea, la finalul anului 2020, a așa-numitei “Poliții pentru protecția Animalelor” a reprezentat un moment de cotitură legislativă, mult așteptat de societatea civilă și de iubitorii de animale din România. A fost un pas necesar, menit să combată cruzimea și să sancționeze abuzurile. Totuși, analiza datelor oficiale obținute de Sindicatul “Diamantul” de la structurile de poliție din întreaga țară dezvăluie o realitate îngrijorătoare: implementarea acestei reforme a fost haotică, marcată de aceeași ilegalitate administrativă ca în cazul Birourilor de Siguranță Școlară și sabotată de o criză cronică de personal care îi subminează eficiența.
I. ÎNFIINȚARE HAOTICĂ ȘI ILEGALITATE ADMINISTRATIVĂ
Majoritatea structurilor pentru Protecția Animalelor au fost înființate scriptic în luna decembrie 2020. Similar situației de la Siguranța Școlară, demersurile Sindicatului “Diamantul” pentru declasificarea Regulamentelor de Organizare și Funcționare (ROF) au demonstrat că, timp de ani de zile, aceste birouri nu au existat din punct de vedere legal. Au funcționat ca “structuri fantomă”, fără o bază legală clară în documentele fundamentale ale inspectoratelor.
Consecințele au fost imediate și vizibile în datele de la finalul anului 2020:
- Activitate zero: În județe precum Vrancea, Galați, Mehedinți, Bistrița-Năsăud sau Teleorman, structurile nou-înființate nu au soluționat nicio petiție și niciun dosar penal.
- Grad de ocupare infim: În cele câteva săptămâni de la înființare, gradul de ocupare a funcțiilor era derizoriu: 0% în Vrancea, 9.09% în Galați și Teleorman, 10% în Dolj. Practic, structurile existau doar pe hârtie.
II. EVOLUȚIA ACTIVITĂȚII: O CREȘTERE IMPULSIONATĂ DE NECESITATE, FRÂNATĂ DE SISTEM
Odată cu anul 2021, când au început să fie încadrați efectiv polițiști, cifrele au explodat, demonstrând nevoia publică uriașă pentru acest serviciu.
- 2021 – Anul de Pornire: Volumul de muncă a devenit imediat copleșitor. Județe precum Cluj (858 petiții), Vâlcea (501 petiții) sau Galați (534 petiții) au fost asaltate de sesizări, dovedind că cetățenii așteptau cu disperare o autoritate la care să poată apela.
- 2022-2024 – Consolidare și Creștere: Tendința de creștere a continuat. În 2024, Clujul a ajuns la un record de 1.220 de petiții soluționate, urmat de București cu 762 de petiții. Numărul dosarelor penale a crescut constant în majoritatea județelor, reflectând o activitate tot mai intensă.
Această creștere cantitativă, deși impresionantă, ascunde o problemă sistemică majoră: lipsa personalului.
III. PROBLEMA CRONICĂ A PERSONALULUI: SUBDIMENSIONARE ȘI FLUCTUAȚII ALARMANTE
Datele privind gradul de ocupare a funcțiilor scot la iveală cel mai mare sabotaj al acestei reforme: incapacitatea sistemului de a atrage și de a menține personalul în aceste structuri.
- Subdimensionare Cronică: Majoritatea inspectoratelor nu au reușit niciodată să atingă un grad de ocupare de 100%. Multe județe au funcționat constant cu scheme de personal incomplete, oscilând între 50% și 80% (ex: Covasna, Bistrița-Năsăud, Caraș-Severin, Teleorman).
- Cazul Emblematic – BUCUREȘTI: Situația de la Direcția Generală de Poliție a Municipiului București este un studiu de caz al eșecului managerial. Deși este structura cu cel mai mare volum de muncă din țară după Cluj, gradul de ocupare a personalului s-a prăbușit:
- 2022: 70%
- 2023: 45%
- 2024: 45%
A funcționa în capitala țării cu mai puțin de jumătate din personalul prevăzut, în condițiile unui volum uriaș de sesizări, este inacceptabil și arată o criză profundă de personal și, probabil, condiții de muncă ce duc la un exod al polițiștilor din această structură.
- Fluctuații Alarmante: Alte județe prezintă o scădere îngrijorătoare a gradului de ocupare în timp. De exemplu, Covasna a scăzut de la 63% la aproximativ 40% în 2024, iar Brașov de la 81% la 63%. Aceste cifre indică o problemă de retenție a personalului și un mediu de lucru neatractiv.
CONCLUZII: O REFORMĂ LA JUMĂTATE DE DRUM
Analiza datelor demonstrează fără echivoc următoarele:
- Nevoia publică este uriașă și necontestată. Numărul de mii de petiții anuale arată că înființarea acestor structuri a fost absolut necesară.
- Implementarea a fost un eșec administrativ. Faptul că au funcționat ani de zile în afara cadrului legal (fără a fi prevăzute în ROF-uri) este o pată pe managementul de la vârful Poliției Române.
- Criza de personal este reală și subminează întreaga reformă. Este imposibil să oferi un serviciu public de calitate când funcționezi cronic cu jumătate din personal, cum este cazul alarmant de la București.
Fără o strategie coerentă de personal, care să facă aceste posturi atractive, și fără o asigurare a legalității depline a funcționării lor, “Poliția pentru Protecția Animalelor” riscă să rămână o reformă de fațadă: o structură copleșită de muncă, subfinanțată și subdimensionată, incapabilă să răspundă eficient așteptărilor legitime ale cetățenilor.
ANALIZĂ CANTITATIVĂ COMPLETĂ: ACTIVITATEA STRUCTURILOR PENTRU PROTECȚIA ANIMALELOR (2020-2024)
Notă: Datele sunt extrase din răspunsurile oficiale ale IPJ/DGPMB. Câmpurile marcate “Nespecificat” indică lipsa acestor date din răspunsurile primite. Datele pentru 2024 sunt adesea parțiale (până în noiembrie/decembrie).
| JUDEȚ | AN ÎNFIINȚARE | PETIȚII ’21/’22/’23/’24 | DOSARE ’21/’22/’23/’24 | GRAD OCUPARE ’21/’22/’23/’24 (%) |
| Alba | Dec. 2020 | 72 / 127 / 134 / 197 | 7 / 37 / 40 / 43 | 63% / 72% / 72% / 72% |
| Arad | Dec. 2020 | 162 / 145 / 108 / 83 | 11 / 44 / 49 / 22 | 63% / 63% / 63% / 63% |
| Bacău | 2021 | 310 / 176 / 198 / 358 | 15 / 61 / 58 / 48 | 81% / 90% / 81% / 72% |
| Bihor | Dec. 2020 | 69 / 269 / 379 / 293 | 14 / 41 / 52 / 44 | 81% / 81% / 72% / 72% |
| Bistrița-Năsăud | Dec. 2020 | 74 / 128 / 100 / 168 | 25 / 58 / 61 / 56 | 63,6% / 54,5% / 54,5% / 45,4% |
| Botoșani | Dec. 2020 | 6 / 196 / 155 / 185 | 73 / 39 / 29 / 35 | 60% / 60% / 50% / 50% |
| Brașov | Dec. 2020 | 179 / 259 / 296 / 273 | 36 / 88 / 100 / 117 | 81% / 81% / 81% / 63% |
| Buzău | Sept. 2020 | Date indisponibile | Date indisponibile | Date indisponibile |
| Călărași | Dec. 2020 | 91 / 149 / 192 / 138 | 9 / 26 / 30 / 26 | 45,4% / 36,3% / 45,4% / 50% |
| Caraș-Severin | Dec. 2020 | 59 / 118 / 226 / 187 | 4 / 17 / 39 / 20 | 63% / 72% / 54,5% / 50% |
| Cluj | Dec. 2020 | 858 / 643 / 882 / 1220 | 24 / 29 / 46 / 24 | 64% / 82% / 82% / 82% |
| Constanța | Dec. 2020 | 197 / 223 / 209 / 183 | 7 / 9 / 24 / 20 | Nespecificat |
| Covasna | Dec. 2020 | 33 / 53 / 130 / 216 | 1 / 15 / 26 / 47 | 63% / 63% / 54% / ~40% |
| Dâmbovița | Dec. 2020 | 55 / 392 / 198 / 262 | 9 / 27 / 52 / 53 | 64% / 73% / 82% / 73% |
| Dolj | Dec. 2020 | 171 / 221 / 296 / 476 | 3 / 48 / 66 / 80 | 72% / 90% / 90% / 90% |
| Galați | Dec. 2020 | 534 / 187 / 237 / 234 | 39 / 48 / 57 / 44 | 63,6% / 54,5% / 54,5% / 54,5% |
| Harghita | Mar. 2021 | 28 / 74 / 65 / 80 | 8 / 32 / 17 / 29 | ~64% / ~54% / ~45% / ~56% |
| Hunedoara | Dec. 2020 | 154 / 157 / 154 / 192 | 11 / 46 / 65 / 75 | 72% / 72% / 72% / 72% |
| Ialomița | Dec. 2020 | 1 / 11 / 3 / 14 | 0 / 14 / 42 / 42 | 50% / 50% / 66% / 66% |
| Ilfov | Mar. 2021 | 172 / 470 / 735 / 474 | 1 / 6 / 53 / 54 | 65% / 55% / 55% / 55% |
| Maramureș | Dec. 2020 | 93 / 185 / 327 / 259 | 23 / 46 / 28 / 19 | 72% / 72% / 72% / 72% |
| Mehedinți | Dec. 2020 | 48 / 42 / 66 / 116 | 19 / 40 / 42 / 44 | 63,6% / 63,6% / 54,5% / 88,8% |
| Mureș | Dec. 2020 | 83 / 132 / 132 / 147 | 25 / 43 / 77 / 52 | 63% / 63% / 73% / 81% |
| Neamț | Dec. 2020 | 130 / 139 / 151 / 204 | 20 / 35 / 46 / 50 | 72,7% / 81,8% / 81,8% / 72,7% |
| Olt | Feb. 2021 | 285 / 216 / 148 / 201 | 8 / 27 / 38 / 31 | 63% / 73% / 54% / 91% |
| Sălaj | Dec. 2020 | 43 / 74 / 110 / 79 | 25 / 31 / 38 / 27 | 81,8% / 90,9% / 72,7% / 77,7% |
| Satu Mare¹ | – | 25 / 42 / 58 / 46 | 11 / 20 / 22 / 20 | 7 / 9 / 9 / 6 (nr. lucrători) |
| Sibiu | Ian. 2021 | 167 / Date incomplete | 5 / Date incomplete | 81,8% / Date incomplete |
| Teleorman | Dec. 2020 | 299 / 65 / 232 / 118* | 12 / 67 / 80 / 66* | 63,6% / 72,7% / 54,5% / 36,3% |
| Timiș | Dec. 2020 | 115 / 220 / 328 / 336 | 2 / 24 / 44 / 36 | 54,5% / 72,7% / 72,7% / 72,7% |
| Tulcea | Oct. 2020 | 99 / 141 / 191 / 103* | 21 / 40 / 44 / 43* | 7 / 7 / 6 / 5 (nr. lucrători) |
| Vâlcea | Dec. 2020 | 501 / 124 / 115 / 224 | 12 / 25 / 37 / 40 | 72,7% / 72,7% / 90,9% / 90,9% |
| Vrancea | Dec. 2020 | 60 / 85 / 84 / 137 | 25 / 41 / 23 / 21 | 90% / 80% / 70% / 100% |
| București (DGPMB) | Mar. 2021 | 269 / 590 / 709 / 762 | 31 / 81 / 97 / 107 | 65% / 70% / 45% / 45% |
¹ Datele pentru Satu Mare și Tulcea reflectă numărul de lucrători, nu procente.
* Date parțiale pe 2024.
CITIREA DATELOR: CE NE SPUN CIFRELE
- NEVOIA PUBLICĂ ESTE REALĂ ȘI COPLEȘITOARE. După un start inexistent în 2020, anul 2021 a demonstrat setea publicului pentru o astfel de structură. Județe precum Cluj (858 petiții), Galați (534) sau Vâlcea (501) au fost luate cu asalt. Volumul de muncă a continuat să crească, atingând în 2024 un vârf la Cluj (1220 petiții) și București (762 petiții), ceea ce dovedește că fenomenul abuzului asupra animalelor nu este de ignorat și necesită un răspuns instituțional pe măsură.
- CRIZA DE PERSONAL – SABOTAJUL DIN INTERIOR. Aceasta este cea mai gravă problemă relevată de date. În loc să consolideze aceste structuri vitale, managementul MAI și IGPR le-a lăsat să se sufoce.
- CAZURI ALARMANTE: Situația de la DGPMB este un dezastru. A funcționa în capitala țării cu un grad de ocupare de 45% este o condamnare a structurii la ineficiență și la epuizarea rapidă a personalului. O situație similar de gravă se înregistrează în Teleorman (36,3%), Bistrița-Năsăud (45,4%) sau Covasna (~40%).
- TENDINȚA DE DEGRADARE: Chiar și județe care porneau de la un nivel decent, precum Brașov (scădere de la 81% la 63%), arată o incapacitate a sistemului de a menține polițiștii în aceste funcții, probabil din cauza volumului uriaș de muncă, a stresului și a lipsei de resurse.
- EXCEPȚIILE CARE CONFIRMĂ REGULA: Județe precum Vrancea (100% în 2024), Dolj (90%) sau Vâlcea (90,9%) demonstrează că se poate. Aceste excepții fac eșecul din celelalte județe cu atât mai evident și mai puțin scuzabil.
- INCONSISTENȚE ȘI LIPSA UNEI VIZIUNI UNITARE. Modul diferit de raportare (procente vs. număr de lucrători), startul haotic și, mai presus de toate, ilegalitatea administrativă inițială (lipsa din ROF-uri) arată că înființarea acestor birouri a fost un act mai degrabă reactiv, fără o planificare strategică și fără o alocare de resurse adecvată.
În concluzie, datele arată că “Poliția Animalelor” este la o răscruce. Pe de o parte, este validată de nevoia publică uriașă și de eforturile polițiștilor din teren. Pe de altă parte, este trasă înapoi și gripată de o criză de personal pe care managementul superior al poliției fie nu știe, fie nu vrea să o rezolve. Fără o intervenție urgentă pentru a face aceste posturi atractive și a le ocupa la capacitate maximă, riscăm ca această reformă esențială să rămână un proiect eșuat.
Vitalie Josanu
