de Vitalie Josanu, Președinte al Sindicatului Polițiștilor din România “Diamantul”
Un sistem de inspecție a muncii izolat de controlul extern, captiv în propriile structuri ierarhice, a condus la perpetuarea unor condiții de muncă inadecvate pentru mii de polițiști români. Documente recente dezvăluie un mecanism legislativ și administrativ care explică de ce numeroase inspectorate de poliție continuă să funcționeze fără autorizații sanitare, cu toalete exterioare și fără acces adecvat la apă potabilă.
O structură captivă
Organizația noastră, Sindicatul Polițiștilor din România “Diamantul”, a semnalat recent că decenii de neglijență pun în pericol sănătatea polițiștilor români, aducând în atenția publică o situație alarmantă: zeci de inspectorate județene de poliție funcționează fără autorizații sanitare, în clădiri construite între 1970-1985, cu infrastructură sanitară învechită și inadecvată.
În urma investigațiilor noastre, am documentat situația dezastruoasă a condițiilor sanitare din mai multe inspectorate județene de poliție. Datele sunt prezentate în tabelul următor:
| Inspectorat | Situația constatată | Măsuri solicitate |
|---|---|---|
| IPJ Neamț | Nu deține autorizație sanitară de funcționare (ASF) | Am solicitat sancționarea contravențională și suspendarea activității până la îndeplinirea condițiilor de siguranță sanitară. |
| IPJ Timiș | Nu deține autorizație sanitară de funcționare (ASF) | Am solicitat sancționarea contravențională și suspendarea activității până la îndeplinirea condițiilor de siguranță sanitară. |
| IPJ Mehedinți | Nu deține autorizație sanitară de funcționare (ASF) | Am solicitat sancționarea contravențională și suspendarea activității până la îndeplinirea condițiilor de siguranță sanitară. |
| IPJ Alba | Nu deține autorizație sanitară de funcționare (ASF) | Am solicitat sancționarea contravențională și suspendarea activității până la îndeplinirea condițiilor de siguranță sanitară. |
| IPJ Botoșani | Nu deține autorizație sanitară de funcționare (ASF) | Am solicitat sancționarea contravențională și suspendarea activității până la îndeplinirea condițiilor de siguranță sanitară. |
Investigația noastră dezvăluie însă o problemă mai adâncă decât simpla neglijență administrativă. Ea scoate la iveală un mecanism instituțional defect, în care complicitatea conducerii Ministerului Afacerilor Interne joacă un rol esențial. În fruntea acestui sistem disfuncțional se află secretarul de stat Bogdan Despescu, care conduce cu mână de fier întregul aparat și este principalul responsabil pentru această situație. Având în vedere că anterior a ocupat funcțiile de șef al mai multor inspectorate de poliție județene și șef al IGPR, Despescu cunoaște foarte bine problema lipsei autorizațiilor sanitare de funcționare, alegând totuși să o ignore sistematic. Sub umbrela sa protectoare, șefii IGPR – inspectorul general Benone Matei și adjunctul său principal Eduard Miritescu – în loc să se preocupe ca unitățile Poliției Române să funcționeze legal, cu regulamente de organizare și funcționare conforme și cu autorizații sanitare de funcționare, și-au concentrat eforturile pe represalii împotriva liderilor de sindicat care au îndrăznit să critice conducerea MAI și IGPR.
Această atitudine reflectă o cultură organizațională toxică, în care critica constructivă este pedepsită, iar problemele reale sunt ascunse sub preș. Între timp, Inspecția Muncii din MAI, care ar trebui să verifice respectarea normelor de securitate și sănătate în muncă, este subordonată exact acelorași conducători ai ministerului pe care ar trebui să-i controleze.
Cadrul legal care izolează MAI de controlul extern
Răspunsul oficial din partea Inspecției Muncii (din cadrul Ministerului Muncii) către sindicat, datat 4 martie 2025, confirmă această situație problematică. Documentul citează articolul 50(1) din Legea nr. 319/2006, care stipulează că structurile MAI “organizează activitățile de inspecție a muncii prin direcții proprii de specialitate, care au competență exclusivă numai pentru structurile respective.”
Practic, Inspecția Muncii centrală, o autoritate independentă care verifică condițiile de muncă în majoritatea instituțiilor, nu are nicio competență legală de a inspecta structurile MAI. Această responsabilitate revine exclusiv Serviciului inspecția muncii din cadrul Direcției Generale Management Resurse Umane (DGMRU) a MAI, o structură internă subordonată ierarhic conducerii ministerului.
Un cerc vicios instituțional
Ordinul nr. 32/2014 al MAI, care reglementează aceste activități, confirmă că inspectorii de muncă din minister sunt numiți prin act administrativ al directorului general al DGMRU sau al inspectorilor generali, fiind astfel direct subordonați celor pe care ar trebui să-i controleze.
Este evident că actuala structură organizatorică creează un conflict de interese major și o dependență instituțională care face imposibilă aplicarea legii!
Un pericol ignorat în timpul pandemiei
Nu pot să nu îmi exprim profunda îngrijorare față de pericolul suplimentar la care au fost expuși polițiștii români în timpul pandemiei de COVID-19, când Marcel Vela ocupa funcția de ministru al Afacerilor Interne, iar Bogdan Despescu era la conducerea aparatului central al MAI. În plină criză sanitară mondială, când igiena și condițiile sanitare corespunzătoare ar fi trebuit să fie prioritare, polițiștii au fost nevoiți să își desfășoare activitatea în unități fără autorizații sanitare, in conditii improprii – măsură fundamentală de prevenire a răspândirii virusului.
Conducerea MAI, în loc să remedieze urgent aceste deficiențe pentru a proteja sănătatea personalului, a continuat să ignore problema. Acest lucru a pus în pericol nu doar sănătatea polițiștilor, ci și a familiilor acestora și a cetățenilor cu care veneau în contact zilnic. Este revoltător că, în timp ce autoritățile impuneau populației respectarea strictă a măsurilor de igienă, polițiștii, aflați în prima linie a luptei cu pandemia, erau lăsați să lucreze în condiții improprii din punct de vedere sanitar.
Este revoltător să constatăm că, în timp ce secretarul de stat Bogdan Despescu coordonează acest sistem și conducerea IGPR, în frunte cu Benone Matei și Eduard Miritescu (care și el a fost șef al IPJ Prahova și chiar împuternicit temporar șef al IGPR, cunoscând prin urmare foarte bine această problemă), pare complet dezinteresată de asigurarea unor condiții de muncă decente pentru subordonați, aceeași echipă de conducere alocă resurse considerabile pentru a monitoriza, intimida și persecuta liderii sindicali care aduc în discuție public aceste deficiențe. Despescu, având o influență covârșitoare în sistem, ar fi putut rezolva aceste probleme de mult timp, dar a preferat să mențină status quo-ul și să permită perpetuarea acestor condiții inacceptabile. Aceasta nu este doar o problemă administrativă, ci una care ține de respectul fundamental față de drepturile și demnitatea polițiștilor români.
Directia Generala de Management Resurse Umane, unde conducator este domnul Valentin Minoiu ( care este seful inspectorilor de munca din aparatul central) si Directia Medicala din MAI au fost la randul lor, actori cheie in dezastrul sanitar pe care incepem sa il descoperim. Poate si pentru motivul asta, Minoiu nu a fost numit niciodata Director General DGMRU, fiind pastrat pe veci ca imputernicit sau desemnat DGMRU, ca sa fie obedient si influentabil, la bunul plac al chestorului Despescu.
Consecințe și perspective
Această organizare defectuoasă are implicații directe asupra sănătății și siguranței muncii pentru mii de colegi polițiști care își desfășoară activitatea în condiții improprii, sub standarde igienico-sanitare minime.
Situația ilustrează un caz clasic de captură instituțională, în care un organism de control își pierde independența și eficiența prin încorporarea sa în structura entității pe care ar trebui să o controleze.
Răspunsul primit recent de la Inspecția Muncii centrală, care ne trimite înapoi la structura internă a MAI, confirmă blocajul instituțional în care ne aflăm. Este ca și cum am cere infractorilor să își evalueze singuri faptele si sa decida ca au comis sau nu, infractiuni. Conducerea IGPR, care ar trebui să fie prima interesată de bunăstarea propriului personal, a ales în schimb să ne vâneze pentru opiniile critice exprimate, o tactică clasică de intimidare menită să distragă atenția de la problemele reale.
Solicit public o reformă legislativă urgentă care să permită un control extern independent asupra condițiilor de muncă din structurile MAI, similar cu alte instituții publice. Totodată, cer demiterea secretarului de stat Bogdan Despescu, principalul arhitect al acestui sistem disfuncțional, care a demonstrat în repetate rânduri că prioritatea sa nu este bunăstarea polițiștilor români, ci menținerea unui control autoritar asupra sistemului. Polițiștii români merită condiții de muncă decente, conforme cu legislația în vigoare, iar mecanismele actuale s-au dovedit complet ineficiente.
Suntem hotărâți să continuăm această luptă pentru demnitatea polițiștilor și vom folosi toate mijloacele legale pentru a obține schimbarea acestui sistem defect. Vom aduce această problemă în atenția Parlamentului, Avocatului Poporului și, dacă va fi necesar, instanțelor de judecată.
Până la remedierea situației, polițiștii rămân captivi într-un sistem care nu poate fi controlat eficient din interior, iar condițiile lor de muncă continuă să reflecte decenii de neglijență instituțională și eșecul mecanismelor interne de control.
Vitalie Josanu
Presedinte SPR DIAMANTUL
