PLANGERE PENALA IMPOTRIVA DGPI din 10.02.2025

CĂTRE:

PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE

Subsemnatul Vitalie Josanu, Comisar-șef de poliție in cadrul IPJ-Neamt-Biroul Siguranta Scolara,  președinte al Sindicatului Polițiștilor din România Diamantul, CNP xxxx, domiciliat in localitatea xxxxxxxxx

Si

Subscrisa Sindicatul Polițiștilor din România “Diamantul”, persoană juridică cu personalitate legal dobândită conform sentinței civile nr. 22(PJ)/23.11.2006, pronunțată în dosarul nr. 15033/302/2006 al Judecătoriei sectorului 5, cu sediul în București, str. Corbița nr. 39, sector 5, CIF 19544011, cu sediul ales pentru comunicarea actelor postale si de procedura la sediul nostru lucrativ din Bucuresti, strada Ienachita Vacarescu nr. 17A, sector 4, e-mail petitii.sprdiamantul@yahoo.com, prin reprezentant legal, președinte Vitalie Josanu, tel mobil xxxxxxxxxx,

Formulam prin prezenta

PLANGERE PENALA

Impotriva unor functionari necunoscuți din cadrul Direcției Generale de Protecție Internă (DGPI), cu sediul în București, Intrarea Răzoare nr.5, sector 6, București, cod poştal 060109,

MOTIVELE PLÂNGERII:

I

Prin prezenta, formulam plângere penală împotriva funcționarilor necunoscuți din DGPI pentru faptele de:

• Secretizare abuzivă a unei note informative nr. Nota nr. 001834860/26.06.2024 catre IGPR, la nivelul “Strict Secret”, fără justificare legală, în scopul împiedicării accesului la informații de interes public si personal,
• Monitorizarea ilegală a activităților sindicatului și a președintelui sindicatului, dl Vitalie Josanu, cu depasirea atribuțiilor legale conferite de Legea 51/1991, OUG 76/2016 și Legea 376/2022;
• Încălcarea dreptului la libertate sindicală garantat de Constituția României și convențiile internaționale;
• Încălcarea articolului 8 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) privind respectarea vieții private prin supravegherea nejustificată a activităților sindicale;
• Încălcarea articolului 10 din CEDO privind libertatea de exprimare, prin crearea unui efect inhibitor asupra liderilor sindicali;
• Abuz de putere prin utilizarea resurselor DGPI în scopuri care nu corespund misiunii instituționale.

II)

Cadrul legal relevant

Urmărirea și documentarea de către DGPI a manifestărilor unei persoane fizice (lider de sindicat) sau juridice (sindicat, persoana de drept privat) impune analizarea distincta si atenta în care ingerința DGPI în sfera vieții private poate fi apreciata ca fiind legitimă și, pe de alta parte, a situatiilor când activitatea de urmărire devine o intruziune abuzivă și nejustificată în sfera dreptului la viață privată.

Articolul 8 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului:

Orice persoană are dreptul la respectarea vieții sale private și de familie, a domiciliului său și a corespondenței sale. Nu este permisă ingerința unei autorități publice în exercitarea acestui drept decât dacă această ingerință este prevăzută de lege și constituie o măsură necesară într-o societate democratică, pentru securitatea națională, siguranța publică, bunăstarea economică a țării, apărarea ordinii și prevenirea infracțiunilor, protecția sănătății sau a moralei, ori protecția drepturilor și libertăților altora.

Articolul 10 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului:

Orice persoană are dreptul la libertatea de exprimare. Acest drept include libertatea de opinie și libertatea de a primi sau de a comunica informații ori idei fără amestecul autorităților publice și fără a ține seama de frontiere. Exercitarea acestor libertăți poate fi supusă unor formalități, condiții, restrângeri sau sancțiuni prevăzute de lege, care sunt necesare într-o societate democratică, în interesul securității naționale, integrității teritoriale sau siguranței publice, pentru apărarea ordinii și prevenirea infracțiunilor, pentru protecția sănătății sau a moralei, pentru protejarea reputației sau a drepturilor altora, pentru a împiedica divulgarea informațiilor confidențiale sau pentru garantarea autorității și imparțialității puterii judiciare.

Articolele 1, 2 și 3 din OUG 76/2016:

Art. 1 – Direcția Generală de Protecție Internă este structură specializată cu atribuții în domeniul securității naționale, în subordinea Ministerului Afacerilor Interne, cu personalitate juridică, care desfășoară activități de identificare, contracarare și înlăturare a amenințărilor, vulnerabilităților și factorilor de risc la adresa informațiilor, patrimoniului, personalului, misiunilor, procesului decizional și capacității operaționale ale structurilor Ministerului Afacerilor Interne, precum și a celor care pot duce la tulburarea gravă a ordinii publice.

Art. 2 – Direcția Generală de Protecție Internă își desfășoară activitatea cu respectarea Constituției României și a legilor țării, actelor normative emise de Guvern, hotărârilor Consiliului Suprem de Apărare a Țării, respectiv a ordinelor și instrucțiunilor ministrului afacerilor interne.

Art. 3 – Activitatea Direcției Generale de Protecție Internă se desfășoară cu respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, a principiilor legalității, neutralității, imparțialității și echidistanței politice, precum și protecției surselor, mijloacelor și metodelor specifice. (2) Activitatea desfășurată de Direcția Generală de Protecție Internă în domeniul securității naționale are caracter secret de stat.

Legea 51/1991 – Legea nr. 51/1991 privind securitatea naţională a României:

Art. 4. –

(1) Prevederile art. 3 nu pot fi interpretate sau folosite în scopul restrângerii sau interzicerii dreptului de apărare a unei cauze legitime, de manifestare a unui protest sau dezacord ideologic, politic, religios ori de altă natură, garantate prin Constituţie sau legi.

(2) Nicio persoană nu poate fi urmărită pentru exprimarea liberă a opiniilor sale politice şi nu poate face obiectul unei imixtiuni în viaţa sa particulară, în familia sa, în domiciliul sau proprietăţile sale ori în corespondenţă sau comunicaţii, nici al unor atingeri ale onoarei sau reputaţiei sale, dacă nu săvârşeşte vreuna din faptele ce constituie, potrivit prezentei legi, o ameninţare la adresa securităţii naţionale.Art

Art 22. –

Orice persoană care se consideră vătămată în drepturile sau libertăţile sale fundamentale ca urmare a activităţilor specifice culegerii de informaţii efectuate de organele de informaţii sau de cele cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale se poate adresa, potrivit legii, comisiilor parlamentare sau organelor judiciare, astfel:

a) comisiilor însărcinate să exercite control parlamentar, potrivit legilor de organizare şi funcţionare a organelor de informaţii sau a celor cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale;

b) instanţei de judecată, în condiţiile Legii nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, cu modificările şi completările ulterioare;

c) instanţelor judecătoreşti, pentru repararea daunelor materiale şi morale suferite, potrivit legii civile;

d) organelor judiciare, prin formularea de plângeri şi căi de atac potrivit Codului de procedură penală;

e) altor comisii sau organe judiciare, potrivit procedurilor reglementate de legi speciale.

Art. 23. –

(1) Mijloacele de obţinere a informaţiilor necesare securităţii naţionale nu trebuie să lezeze, în niciun fel, drepturile sau libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, viaţa particulară, onoarea sau reputaţia lor ori să îi supună la îngrădiri ilegale.

(2) Orice persoană este protejată prin lege împotriva unor astfel de imixtiuni sau atingeri. Cei vinovaţi de iniţierea, transmiterea ori executarea unor asemenea măsuri fără temei legal, precum şi de aplicarea abuzivă a măsurilor de prevenire, descoperire sau contracarare a ameninţărilor la adresa securităţii naţionale răspund civil, administrativ sau penal, după caz.

(3) Cetăţeanul care se consideră lezat în drepturile sau libertăţile sale prin folosirea mijloacelor prevăzute la alin. (1) poate sesiza oricare din comisiile permanente pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională ale celor două camere ale Parlamentului.

Legea 367 din 2022 a dialogului social

Art 7:

(1) Organizaţiile sindicale au dreptul de a-şi elabora reglementări proprii, de a-şi alege liber reprezentanţii, de a-şi organiza gestiunea şi activitatea şi de a-şi formula programe proprii de acţiune, cu respectarea legii.

(2) Este interzisă orice intervenție din partea autorităților publice, a angajatorilor și a organizațiilor acestora de natură să limiteze ori să împiedice exercitarea drepturilor prevăzute la alin. (1).

(3) Este interzis orice act de ingerință al angajatorilor, patronilor sau al organizațiilor patronale, fie direct, fie prin reprezentanții sau membrii lor, în constituirea organizațiilor sindicale sau în exercitarea drepturilor lor.

Supravegherea secretă a unei persoane poate fi justificată în temeiul art. 8 numai dacă aceasta este „prevăzută de lege”, urmărește unul sau mai multe dintre „scopurile legitime” la care se referă art. 8 § 2 și este „necesară într-o societate democratică” pentru atingerea unor astfel de obiective (Szabó și Vissy împotriva Ungariei, pct. 54; Kennedy împotriva Regatului Unit, pct. 130).”

Supravegherea secretă a unei persoane poate fi justificată în temeiul art. 8 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului doar dacă îndeplinește cumulativ trei condiții:

• Să fie “prevăzută de lege”
• Să urmărească unul sau mai multe dintre “scopurile legitime” la care se referă art. 8 § 2
• Să fie “necesară într-o societate democratică” pentru atingerea unor astfel de obiective

Această interpretare este susținută de jurisprudența CEDO în două cauze importante:

1)Szabó și Vissy împotriva Ungariei (punctul 54)

2) Kennedy împotriva Regatului Unit (punctul 130)

Prin urmare, CEDO stabilește un test triplu pentru a evalua legalitatea și legitimitatea măsurilor de supraveghere secretă, punând accent pe existența unui cadru legal clar, pe urmărirea unor scopuri legitime și pe necesitatea acestor măsuri într-o societate democratică.

Aceste criterii reprezintă garanții importante împotriva arbitrariului și abuzurilor în domeniul supravegherii secrete, asigurând un echilibru între securitatea națională și drepturile fundamentale ale persoanelor.

Din examinarea cadrului legal incident -atat la nivelul tratatelor si conventiilor internationale in materia drepturilor omului cat si la nivelul dreptului national ( incluzand OUG 76/2016, legea 376 din 2022 a dialogului social si Legea nr. 51/1991 privind securitatea naţională a României), se impune concluzia ca nici o norma juridica nu lipseste o persoana avand calitate “lider sindical” sau “sindicat”, de plano, de sub protectia dreptului la viata privata sau libertate de exprimare, fiind necesar ca DGPI sa aiba aiba indicii suficiente si date ca se dezvolta o situatie de ameninţare la adresa securităţii naţionale a României, pentru a desfasura activitati de supraveghere si documentare a manifestarilor vietii unei persoane fizice sau juridice de drept privat.

Mai mult, activitatea DGPI nu este scapata controlului extern si nu este pe termern nedefinit,  existand obligatia de a notifica subiectul supraveghetat, dupa o anume perioada.

Articolul 21(2) din Legea 51/1991 stabilește foarte clar ca o supraveghere in domeniul securității naționale nu poate fi facuta pe termen indefinit. Norma obliga la notificarea persoanei supravegheate cand datele și informațiile obținute din activitățile autorizate nu sunt suficiente pentru sesizarea organelor de urmărire penală si nu există justificare pentru continuarea activităților de informații față de acea persoană.

Persoana vizată trebuie informată despre:

• Activitățile de supraveghere desfășurate împotriva sa
• Perioadele în care s-au desfășurat aceste activități

Art 21 reprezintă o garanție procedurală pentru protejarea drepturilor fundamentale. Asigură transparența și controlul asupra activităților de supraveghere. Permite persoanei afectate să cunoască că a fost subiectul unor măsuri de supraveghere atunci când acestea nu au condus la urmărire penală Se încadrează în standardele CEDO privind necesitatea unor garanții efective împotriva abuzurilor în contextul supravegherii secrete

Această prevedere reflectă un echilibru între necesitatea activităților de informații pentru securitatea națională și respectarea drepturilor fundamentale ale persoanelor.

III) Context

La 31 mai 2024, Valer Kovacs (polițist la Brigada Autostrăzi) a permis Dianei Șoșoacă să folosească o motocicletă și cască de poliție într-un clip live, în timpul unei întâlniri publice. Acest gest a declanșat o anchetă disciplinară impotriva acestuia, iar ulterior, Kovacs a fost destituit în august 2024 pentru încălcări repetate ale statutului polițistului.

Evenimentul respectiv a declansat un fenomen reactiv exagerat  din partea Aparatului Central al MAI si IGPR (unitatea centrala a Politiei Romane), la care s-a alaturat complice si DGIPI (structura subordonata MAI),  de urmarire a vietii private a politistilor si de disciplinare a acestora pentru diverse postari critice facute de acestia in afara programului de munca, facute pe diverse retele sociale, postari interpretate ca fiind natura sa afecteze imaginea politiei romane, fie ca “opinii politice”.

Conducatorii MAI si IGPR nu s-au oprit la categoria politistilor simpli ci au considerat oportun sa foloseasca evenimentul Valter Kovacks si impactul negativ in mass media, ca pretext sa patrunda si pe  teritoriul interzis al activitatii sindicatelor, zona protejata impotriva ingerintei angajatorilor autoritati publice prin norme contraventionale si penale din legea 367 din 2022 a dialogului social,  trecand la hartuirea cu cercetari disciplinare, (inclusiv cu implicarea DGPI)  a liderilor sindicali politisti care au manifestat public, in exercitiul activitatii de lider sindical,  opinii critice la adresa aparatului de stat politico administrativ.

Ca simptome ale fenomenului reactiv descris mai sus indicam dispozitia sefului IGPR nr. 586721/DCU/S2/LA din 06.09.2024 in care se ordona urmarirea si cercetarea activitatii “desfășurate de anumiți polițiști în mediul on-line sau prin intermediul mass-media, care nu pot fi asimilate unor activități de natură sindicală ori a unor sesizări adresate în calitate de avertizor în interes public”, precum si adresa IPJ Neamt nr. 484 680 /03.10.2024 emisa de cms sef Oana Dascalescu, sefa biroului control din IPJ Neamt in care se ordona abuziv, sefilor de structuri:

“În interesul punerii în aplicare a dispozițiilor conducerii Inspectoratului General al Poliției Române, transmise prin adresa nr. 586712/DCI/S2/LA din 06.09.2024, având în vedere atribuțiile dvs. manageriale de cunoaștere socio-profesională a lucrătorilor din subordine, inclusiv prin extinderea interesului către date și informații care pot afecta negativ îndeplinirea sarcinilor de serviciu, vă solicităm să ne comunicați dacă există lucrători din subordinea dvs. care:

1)desfășoară activități extraprofesionale (de orice natură și în orice domeniu);

2) desfășoară activități constând în postarea de conținut în mediul on-line;

În caz pozitiv, veți menționa datele de identificare ale lucrătorilor care desfășoară astfel de activități și veți descrie punctual situațiile respective.”

IV)

Date despre Sindicatul Polițiștilor din România “Diamantul, despre presedintele Vitalie Josanu, despre registrul sindicatelor

Sindicatul Polițiștilor din România “Diamantul este un sindicat vechi si cunoscut in randurile politistilor, fiind infiintat acum 18 ani, in anul 2006, de catre doi ofiteri de politie din cadrul DGPMB, domnii Vasile Anghel si Emil Păscuț (in prezent, ofiter in rezerva si presedinte de onoare).

Sindicatul are aproximativ 4000 de membri politisti din MAI, fiind al treilea sindicat din MAI, ca numar de membri, dupa sindicatul SNPPC (cca 20.000 membri) si sindicatul EUROPOL ( cca 9000 membri).

Ca platforme de comunicare media, Sindicatul are pagina pe Facebook cu aproape 35.000 de urmaritori precum si pagina de internet www.sprd.ro.

Vitalie Josanu este absolvent al Facultatii de Istorie din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (2001), doctor in istorie, comisar sef de politie in cadrul Inspectoratului Judetean de Politie Neamt-Biroul de Siguranta Scolara.

Din anul 2022 este presedinte al sindicatului Diamantul din anul 2022, in baza sentintei 21/PJ/10 martie 2022 pronuntate in dosar 1876/302/2022 de catre Judecatoria Sector 5 Bucuresti, calitatea de presedinte fiind inscrisa in registrul sindical, pentru opozabilitate “erga omnes”.

Se impune sa mentionam ca, in baza legii 367 din 2022, exista registre publice speciale ale sindicatelor, tinute de catre fiecare judecatorie din tara, in baza art 17 (1) din legea 367 din 2022:

(1) Judecătoria este obligată să țină un registru special al sindicatelor, în care se înscriu: denumirea și sediul sindicatului, numele și prenumele membrilor organului de conducere, codul numeric personal al acestora, funcția sindicală a membrilor, data înscrierii în registru, precum și numărul și data hotărârii judecătorești definitive de admitere a cererii de dobândire a personalității juridice.

Registrul sindicatelor tinut de catre instantele judecatoresti este un registru public si gratuit, ce se poate consulta de orice persoana interesata.

In ceea ce priveste efectele inscrierii intr-un registru public prevazut de lege (cum este si registrul sindicatelor), Codul Civil prevede:

• Nimeni nu poate invoca faptul că nu a cunoscut dreptul, actul sau faptul supus publicităţii, dacă formalitatea de publicitate a fost legal îndeplinită.( art 19 alin 1);
• Publicitatea asigură opozabilitatea dreptului, actului, faptului, precum şi a oricărui alt raport juridic supus publicităţii (art 20);
• Dacă un drept, act sau fapt a fost înscris într-un registru public, se prezumă că el există, cât timp nu a fost radiat sau modificat în condiţiile legii. (art 21 alin 1)

V. Imprejurarile de fapt si fapte susceptibile de a fi cercetate ca infractiuni

In data de 30.01.2025, subsemnatul Vitalie Josanu m-am prezentat la IGPR, pentru a mi se aduce la cunostinta, materialul de sesizare disciplinara intr-o cauza in care sunt acuzat ca, prin articole publicate pe pagina Sindicatului Politistilor din Romania Diamantul, in calitatea presedinte de sindicat, as fi savarsit diverse abateri disciplinare in calitate de “politist”.

In prezenta domnilor cms șef M.G. și cms sef P.F.F. (ofiteri din cadrul Directiei Control Intern, desemnati pentru desfasurarea cercetarii disciplinare a subsemnatului), in prezenta asistentului meu, dl. colonel in rezerva E.P. si in prezenta a inca doua persoane necunoscute, am consultat dosarul de cercetare disciplinară declanșat in baza Dispozitiei IGPR nr. 637/09.01.2025.

Data de 30.01.2025 a fost prima intalnire a subsemnatului cu ofiterii desemnati sa ma cerceteze in cauza disciplinara sus mentionata, existand obligatia legala a acestora de a imi prezenta dosarul disciplinar pentru consultare.

In acest dosar am putut sa observ existenta unei adrese IGPR nr. 588473/DCI/IAS/13.11.2024 catre DGPI prin care IGPR solicita ca DGPI să indice, privind pe subsemnatul, „dacă există riscuri și vulnerabilități (…), altele decât cele care au făcut obiectul notei de informare nr. 001834860/26.06.2024.”

Referitor la aceasta nota informativa a DGPI nr. 001834860/26.06.2024 (clasificata “strict secret”) ea contine date informative rezultate din supravegherea ce s-a desfasurat de catre DGPI, in primul semestru al anului 2024, a activitatilor subsemnatului in exercitarea calitatii de presedinte al Sindicatului Politistilor din Romania Diamantul.

Trebuie evidentiat ca aceste activitati sindicale ale subsemnatului fac parte din sfera vietii mele private, sunt legitime, avand baza juridica si protective in legea 367 din 2022 a dialogului social, iar calitatea mea de presedinte de sindicat a fost recunoscuta din anul 2022 de catre Judecatoria Sectorului 5 Bucuresti si a fost inscrisa in registrul special al sindicatelor, tinut de catre fiecare judecatorie din tara, in baza art 17 (1) din legea 367 din 2022:

(1) Judecătoria este obligată să țină un registru special al sindicatelor, în care se înscriu: denumirea și sediul sindicatului, numele și prenumele membrilor organului de conducere, codul numeric personal al acestora, funcția sindicală a membrilor, data înscrierii în registru, precum și numărul și data hotărârii judecătorești definitive de admitere a cererii de dobândire a personalității juridice.

Registrul sindicatelor tinut de catre instantele judecatoresti este un registru public si gratuit, ce se poate consulta de orice persoana interesata.

In ceea ce priveste efectele inscrierii intr-un registru public prevazut de lege (cum este si registrul sindicatelor), Codul Civil prevede:

• Nimeni nu poate invoca faptul că nu a cunoscut dreptul, actul sau faptul supus publicităţii, dacă formalitatea de publicitate a fost legal îndeplinită.( art 19 alin 1);
• Publicitatea asigură opozabilitatea dreptului, actului, faptului, precum şi a oricărui alt raport juridic supus publicităţii (art 20);
• Dacă un drept, act sau fapt a fost înscris într-un registru public, se prezumă că el există, cât timp nu a fost radiat sau modificat în condiţiile legii. (art 21 alin 1)

In Nota nr. 001834860/26.06.2024, posibil DGPI a documentat critic opinii publice ale subsemnatului exprimate la emisiunea de televizune Radar TV (Neamt) din 2 aprilie 2024- Radar TV / Dezastrul din MAI nu va fi salvat de majorarea salariului de grad / 2 aprilie 2024 – si mai multe articole publicate pe pagina de internet a sindicatului (www.sprd.ro), inclusiv activitatea de corespondenta a sindicatului cu partide politice care sunt persoane juridice de drept public ( petitia fiind prezentata pe pagina sindicatului).

Nota DGPI a fost trimisa IGPR in vederea tragerii la raspundere disciplinara a subsemnatului, pentru aceste manifestari legitime, in sfera sindicala, protejate cu sanctiuni contraventionale si chiar penale, de legea 367 din 2022 a dialogului social.

Pe baza Notei DGPI strict secret, s-a intocmit Nota raport a Direcției Control Intern din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române nr. S/606032 din 21.08.2024 privind documentarea aspectelor din Planul de verificare nr. S/605959/IAS/10.07.2024 iar seful IGPR, Benone Matei, a aprobat declansarea cercetarii disciplinare si desfasurarea acesteia la IPJ Neamt.  Seful IPJ Neamt a emis dispozitia nr. 2365 din 30.08.2024 (in care se ascunde existenta sesizarii DGIPI) iar cercetarea disciplinara la IPJ Neamt este in derulare, ca de altfel si cercetarea de la IGPR ( al doilea dosar disciplinar).

Retinand aceste chestiuni, va rog sa observati urmatoarele:

Chiar daca nu am avut acces nemijlocit la continutul Notei DGPI, existenta notei este certa, fiind atestata de adresa IGPR. Faptul ca nota DGPI ma vizeaza pe mine si activitatile mele de presedinte de sindicat, rezulta indirect din obiectul IGPR nr. 588473/DCI/IAS/13.11.2024 

(„dacă există riscuri și vulnerabilități (…), altele decât cele care au făcut obiectul notei de informare nr. 001834860/26.06.2024.”) precum si din existenta adresei in cel de-al doilea dosar de cercetare disciplinara, deschis la IGPR.

In lumina celor de mai sus, 

Rezulta date si indicii rezonabile ca cel putin in anul 2024, DGIPI a desfasurat fara autorizatie si fara temei legal, activitati de monitorizare, supraveghere si documentare informativa a activitatii sindicale a subsemnatului si a sindicatului -persoana juridica si subiect de drept privat – cu incalcarea cadrului legal prevazut de Legea 51 din 1991, Legea 367 din 2022 a dialogului social, OUG 76 din 2016, art 8 si art 10 din CEDO, de natura sa incalce protectia multipla a dreptului la viata privata atat al subsemnatului cat si al sindicatului (pentru care eu actionez ca reprezentant legal, sindicatul fiind un subiect distinct de subsemnatul si care are un drept propriu si personal la protectia legii).

Observand si prevederile art 3, art 4, art 21, art 22, art 23 din legea 51/1991, observand interdictia prevazuta de art 7 din lege 367/2020,

1)

 Solicitam ca organul de urmarire penala sa investigheze, din perspectiva savarsirii infractiunii prevazute de art 26 din Legea 51 din 1991 a sigurantei nationale si a infractiunii de Abuz in Serviciu prevazuta de art 297 Cod Penal, modul si baza legala a supravegherii exercitate de functionari necunoscuti DGIPI asupra subsemnatului Vitalie Josanu si asupra sindicatului Diamantul, in cursul anului 2024, supraveghere care a rezultat in nota de informare nr. 001834860/26.06.2024 trimisa catre IGPR, nota reprezentand in acelasi timp o dovada a supravegherii.

2)

Solicitam ca organul de urmarire penala competent sa investigheze, din perspectiva savarsirii infractiunii de Abuz in Serviciu prevazuta de art 297 Cod Penal, decizia unor functionari necunoscuti din DGPI de a clasifica abuziv, nota de informare nr. 001834860/26.06.2024, la nivelul ” strict secret” fara sa fie indeplinite conditiile legale prevazute de legea 182/2002, prin raportare la continutul informatiilor continute in Nota de informare.

Din obiectul notei, din art 3 din legea 51/1991, din modul de transmitere catre IGPR, care contravine vadit art 11 din legea 51 din 1991, rezulta fara dubii ca cei care au secretizat nota la nivelul “strict secret”, aveau o reprezentare clara ca nota DGPI nu intrunea conditiile de continut pentru a fi clasificata “strict secret”. Seful IGPR nu face parte din organele mentionate la art 11 in legea 51/1991. Daca real, continutul era de natura impusa de clasificarea “strict secret”, nota nu putea fi trimisa acestui organ neprevazut la art 11 din lege 51.

3)

Solicitam ca organul de urmarire penala competent sa investigheze, din perspectiva savarsirii infractiunii prevazute de art 26 din legea 51 din 1991, transmiterea de catre DGPI catre IGPR a unor informatii vizand sfera “vietii particulare” a domnului Vitalie Josanu, in care se incadreaza activitatea acestuia de presedinte al Sindicatului Diamantul, in scopul cercetarii disciplinare a acestuia, tinand cont si ca supravegherea facuta de DGPI nu era autorizata, nu era justificata de existenta unor indicii de amenintare a sigurantei nationale si tinand cont ca operatiunea de clasificare notei informative la nivelul “strict secret’ a fost la randul ei abuziva.

4)

Solicitam ca organul de urmarire penala competent sa investigheze, din perspectiva savarsirii infractiunii de Abuz in Serviciu prevazuta de art 297 Cod Penal,

Refuzul nejustificat si abuziv al DGPI, exprimat prin adresa nr. 21/1392 din 28.12.2024 de a comunica sindicatului informatiile solicitate prin petitia Sindicatului nr. 332 din 13.12.2024, fapt ce reprezinta o incalcare a art.10 din CEDO, art 31 din Constitutie, art 1, 6 alin 1 si 2 din legea 544/2001.

Prin petitia sus-mentionata, sindicatul a solicitat:

“In baza legii 544/2001, va rugam sa ne comunicati daca:

1) institutia dvs desfasoara activitati de supraveghere si monitorizare a activitatilor organizatiilor sindicale din MAI si in ce scop;

2)institutia dvs desfasoara activitati de supraveghere si monitorizare a activitatilor liderilor sindicali din MAI si in ce scop;

3)institutia dvs desfasoara activitati de supraveghere si monitorizare a publicatiilor si articolelor sindicale produse de organizatiile sindicale din MAI si in ce scop;

4)daca DGPI arhiveaza activitatea organizatiilor sindicale din MAI si in ce scop;

5) Daca in ultimele 12 luni, DGPI a supravegheat, monitorizat, activitatea SPR Diamantul, a presedintelui Vitalie Josanu, respectiv activitatea publicistica a organizatiei noastre si in ce scop.”

DGPI a raspuns dupa cum urmeaza:

“Nr. 21/1392 din 28.12.2024

Se transmite la adresa de e-mail: petitii.sprdiamantul@yahoo.com

Domnului Vitalie JOSANU

Președinte al Sindicatului Polițiștilor din România “Diamantul”

Stimate domn,

Ca urmare a solicitării dumneavoastră, formulată în temeiul Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, adresată Direcției Generale de Protecție Internă (DGPI) a Ministerului Afacerilor Interne (MAI), unde a fost înregistrată cu nr. 2106985 din 19.12.2024, vă comunicăm următoarele:

Potrivit art. 3 din OUG nr. 76/2016 privind înființarea, organizarea și funcționarea Direcției Generale de Protecție Internă, activitatea DGPI în domeniul securității naționale are caracter secret de stat, desfășurându-se cu respectarea principiului protecției surselor, mijloacelor și metodelor specifice.”

În acest context, apreciem că informațiile și datele solicitate de dumneavoastră intră sub incidența prevederilor art. 12 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 544/2001, fiind exceptate de la liberul acces al cetățenilor la informațiile de interes public.

Vă asigurăm de întreaga deschidere pentru o corectă informare publică, în limitele competențelor stabilite DGPI și în conformitate cu prevederile legale.”

Cu alte cuvinte, noi am cerut informatii precise cu privire la imprejurari de fapt, motivati si de imprejurarea ca aparusera suspiciuni privind implicarea DGPI in cercetarea disciplinara a presedintelui Josanu de la IPJ Neamt, iar DGPI ne-a raspuns cu trimiteri evazive la texte de lege, in conditiile in care exista obligatia lor legala de a raspunde la informatiile solicitate, prin raportare la art 6 (1) si (2) legea 544/2001 si mai ales prin raportare la art 21 (2), 22, 23 din legea 51 din 1996.

Atasam certificat de grefa cu datele sindicatului si presedintelui de sindicat; petitia Sindicatului nr. 332 din 13.12.2024 si raspunsul DGPI nr. 21/1392 din 28.12.2024

SEMNĂTURA:

Vitalie Josanu, atat in nume personal cat si in calitate de reprezentant legal al SPR Diamantul