Grila majorării Bayraktar, pe care M.A.I. o ține la secret, e acum publică pe sprd.ro/harta-majorarii-bayraktar. Cine, uitându-se la ea, se consideră tratat discriminatoriu sau nedrept poate sesiza Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării și Ministerul Afacerilor Interne. Mai jos găsiți cum, unde și în ce termen, plus un formular care scrie documentele pentru voi.
Până acum, fiecare polițist știa doar procentul lui, scris în dispoziția de salarizare. Nu putea compara, pentru că anexa din care vine procentul, Anexa 18A la O.M.A.I. S/7/2018, e „secret de serviciu”. Harta reface această grilă din actele de salarizare nesecrete și din fluturași și arată, pentru prima dată, cât primește colegul de la alt post sau din alt județ. Dacă diferența vi se pare fără justificare, legea vă dă o cale să cereți socoteală.
Ce arată harta
Grila are trepte fixe, de la 10% la 27%, iar procentul urmează postul. Cine lucrează în ture, 24 de ore din 24, stă la minimum: patrularea și intervenția, CRAP-ul, dispeceratul și Centrul Operațional județean au 14%. Posturile de poliție, proximitatea și criminalistica au 22%, iar investigațiile criminale 24%. Ordonanța care a introdus majorarea vorbește în titlu de „retenția și atragerea personalului”, dar posturile din ture, printre cele mai solicitante, au cel mai mic procent.
Unele diferențe apar între polițiști care fac, în mare, aceeași muncă. La rutieră, cine are aviz de organ de cercetare penală are 22%, iar colegul de la patrulare și intervenție, fără aviz, are 14%. Dispeceratul dintr-un municipiu reședință de județ are 14%, iar cel dintr-un oraș, 12%. La conducere, aceeași funcție primește un punct în plus într-un inspectorat de tip I față de unul de tip II: șeful de birou are 26% sau 25%, iar șeful de serviciu 27% sau 26%. Peste toate se aplică reducerea la 80% pentru calificativul „Bine”, pe care unele unități au aplicat-o retroactiv și acum cer banii înapoi.
Harta este o reconstituire din acte, nu textul anexei, așa că înainte de orice sesizare verificați-vă propriul procent în dispoziția de salarizare sau pe fluturaș: împărțiți rândul majorării Art. VIII la rândul „Salariu de funcție”. Apoi indicați polițiștii tratați mai favorabil decât voi. Pot fi indicați toți cei care primesc un procent mai mare, iar mai jos explicăm de ce.
Ce înseamnă discriminare și ce poate face CNCD
Potrivit art. 2 alin. (1) din O.G. nr. 137/2000, discriminarea este orice deosebire, excludere, restricție sau preferință, pe baza unuia dintre criteriile enumerate în lege, „precum și orice alt criteriu”, care are ca scop sau efect restrângerea exercitării în condiții de egalitate a drepturilor recunoscute de lege. Pe înțelesul oricui: doi polițiști în situații comparabile, tratați diferit, fără o justificare obiectivă și rezonabilă. Aici situația comparabilă vine chiar din lege. Art. VIII din O.U.G. nr. 26/2024 pune pentru majorare o singură condiție, aceeași pentru toți beneficiarii, participarea la „realizarea și menținerea capacității operaționale”, și lasă categoriile și mărimea majorării pe seama ordinului, fără niciun criteriu de diferențiere. Din actele nesecrete pe care le-am analizat, nici Ordinul S/7/2018 nu cuprinde criterii clare care să justifice diferențele. Procentele au fost alocate, așadar, subiectiv, fără criterii adecvate și suficiente.
Un lucru joacă în favoarea voastră. Potrivit art. 20 alin. (6), cel care sesizează trebuie să prezinte fapte din care se poate presupune discriminarea, iar celui reclamat îi revine sarcina de a dovedi că nu a încălcat principiul egalității de tratament. Cu alte cuvinte, nu voi trebuie să dovediți ce scrie în anexa secretă și nici să explicați cum a stabilit ministerul procentele. Polițistul doar constată că s-au acordat procente diferite fără o justificare obiectivă și rezonabilă, iar CNCD trebuie să îi ceară angajatorului criteriile. Acestea trebuie să fi existat dinainte, în actul care a fixat procentele: explicațiile date ulterior nu pot acoperi lipsa lor.
CNCD poate constata discriminarea, poate aplica sancțiuni și poate dispune măsuri pentru înlăturarea consecințelor, dar nu plătește diferențele de bani. Pentru bani, art. 27 din aceeași ordonanță permite o cerere în instanță pentru despăgubiri, scutită de taxă de timbru, iar o hotărâre a CNCD care constată discriminarea întărește o asemenea cerere. Sesizarea la minister are alt rost: îi cereți celui care a stabilit procentele să vă spună după ce criteriu v-a încadrat și să vă corecteze procentul.
Unde și cum trimiteți sesizarea și petițiile
Recomandarea noastră este să trimiteți la amândouă: sesizarea la CNCD și petiția la Ministerul Afacerilor Interne. Nu trebuie să le redactați singuri: formularul de pe sprd.ro le scrie pe amândouă din aceleași date, gata de semnat, în Word sau PDF.
La CNCD. Sesizarea se depune online, pe cncd.ro/depune-o-petitie, unde încărcați plângerea semnată de mână și o copie după cartea de identitate, sau prin poștă, la Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, Piața Valter Mărăcineanu nr. 1-3, sector 1, 010155 București. Prin poștă trimiteți câte un exemplar pentru fiecare reclamat, plus unul pentru CNCD. Sesizarea trebuie să cuprindă numele, adresa de corespondență, faptele, cu date și dovezi, criteriul de discriminare, datele celui reclamat și semnătura. Ca reclamați treceți Ministerul Afacerilor Interne, prin ministru, și unitatea care v-a stabilit procentul.
La Ministerul Afacerilor Interne. Petiția se trimite prin formularul de pe mai.gov.ro/contact-center/epetitie-contact, unde puteți atașa fișiere de cel mult 2 MB, sau prin poștă, la Ministerul Afacerilor Interne, Piața Revoluției nr. 1A, sector 1, București. Ministerul are 30 de zile să vă răspundă, potrivit art. 8 alin. (1) din O.G. nr. 27/2002. O copie se poate depune și la propria unitate.
La Avocatul Poporului, în pasul al doilea. Dacă ministerul vă răspunde fără să rezolve problema sau nu vă răspunde în 30 de zile, trimiteți o petiție și la Avocatul Poporului, prin e-mail la petitii@avp.ro sau prin poștă, la strada George Vraca nr. 8, sector 1, București. Ordinea contează. Potrivit art. 15 alin. (1) din Legea nr. 35/1997, cel care se adresează Avocatului Poporului trebuie să dovedească refuzul sau întârzierea administrației, așa că atașați petiția trimisă ministerului, dovada trimiterii și, dacă ați primit-o, adresa de răspuns. Avocatul Poporului poate cere ministerului să reformeze actul și să repare prejudiciul (art. 23 alin. (1) din aceeași lege). Termenul este de un an de la încălcare sau de la data la care ați aflat de ea. Formularul scrie și această petiție.
Ce atașați. Dispoziția sau extrasul vostru de salarizare cu procentul Art. VIII, un fluturaș recent și, dacă aveți acordul colegului, actul din care reiese procentul lui. Puteți indica și harta de pe sprd.ro, ca dovadă a diferențelor dintre posturi.
Termenul. CNCD poate fi sesizat în termen de un an de la data faptei sau de la data la care persoana „putea să ia cunoștință de săvârșirea ei” (art. 20 alin. (1) din O.G. nr. 137/2000). Cât timp grila a fost secretă, nimeni nu putea ști că un coleg pe un post asemănător primește mai mult. Nu lăsați totuși termenul să curgă: dispozițiile pentru 2025 și 2026 sunt deja emise.
Formularul
Pe sprd.ro/formular-sesizare-discriminare-bayraktar completați o singură dată datele voastre, procentul, polițiștii tratați mai favorabil (toți cei cu procent mai mare și, dacă vreți, câteva exemple concrete). Formularul scrie sesizarea către CNCD și petiția către minister, iar mai târziu, dacă e nevoie, și petiția către Avocatul Poporului. Le descărcați în Word sau le salvați în PDF, le semnați și le trimiteți. Datele introduse rămân în calculatorul vostru: nu se trimit și nu se salvează nicăieri.
Membrii S.P.R. „Diamantul” care vor să ne țină la curent ne pot trimite o copie a sesizării la sprdiamantul@sprd.ro. Ne ajută să vedem unde sunt cele mai mari diferențe și să completăm grila.
S.P.R. „Diamantul”
