Polițistul cercetat penal sau chemat în judecată pentru o faptă din timpul serviciului, la fel ca polițistul agresat în timpul serviciului, își poate recupera de la unitate onorariul avocatului. Regulile actuale sunt din 2024, dar în 17 județe nu ceruse nimeni decontarea până la începutul lui 2026.
Să luăm un caz pe care mulți colegi îl cunosc din proprie experiență. Ești chemat la un scandal, oamenii nu se opresc la somații, folosești cătușele, iar a doua zi cei care se băteau între ei s-au împăcat și au făcut plângere împotriva ta. După câteva luni, procurorul te cheamă și îți aduce la cunoștință că ești suspect. Ai nevoie de avocat, iar în penal un avocat bun costă câteva mii de lei, uneori mii de euro.
Gândește-te la o firmă al cărei șofer e dat în judecată pentru un accident petrecut în cursa de serviciu. Un patron serios îi plătește avocatul, pentru că omul era la muncă atunci. Pentru polițiști, regula aceasta este scrisă în lege: unitatea îți decontează, adică îți dă înapoi, banii dați pe avocat, în anumite condiții și până la o anumită sumă.
Ce spune legea
Dreptul este prevăzut la art. 28 alin. (1) lit. o) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, în forma dată de OUG nr. 82/2024, iar detaliile sunt în art. 28¹ din aceeași lege. Pașii concreți sunt stabiliți prin Normele de aplicare aprobate prin Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 139/2024, publicat în Monitorul Oficial nr. 851 din 26 august 2024 și aplicabil din 5 septembrie 2024.
Legea acoperă trei situații. Prima este procesul penal pornit împotriva polițistului pentru fapte săvârșite în exercitarea atribuțiilor de serviciu, adică exact cazul de mai sus. A doua este procesul civil în care polițistul e chemat în judecată să plătească despăgubiri pentru o faptă din timpul serviciului. A treia este procesul penal în care polițistul e victimă, fiindcă a fost lovit sau amenințat în timpul serviciului (infracțiunea de ultraj), și și-a angajat avocat ca să-și susțină plângerea.
Cât primești
Suma are un plafon: un câștig salarial mediu brut, cel folosit la bugetul asigurărilor sociale de stat, valabil la data la care se încheie convenția cu unitatea. Plafonul se aplică pentru fiecare proces în parte și nu poate depăși suma scrisă în contractul cu avocatul. Plafonul se schimbă de la an la an. De exemplu, IPJ Satu Mare a comunicat sindicatului, la începutul anului 2026, că a aplicat un plafon de 8.620 de lei în convențiile încheiate de el.
Concret, dacă avocatul te-a costat 6.000 de lei, primești 6.000 de lei. Dacă te-a costat 15.000 de lei, primești cât plafonul, iar diferența rămâne în sarcina ta.
Cine plătește și unde depui cererea
Banii îi dă ordonatorul de credite, adică șeful care administrează bugetul unității. Pentru cei mai mulți polițiști din teritoriu acesta este inspectorul-șef al IPJ. Contează unitatea în care erai încadrat în ziua în care ai aflat de proces: pentru suspect, ziua în care procurorul ți-a adus la cunoștință fapta și încadrarea juridică, iar la procesul civil, ziua în care ți s-a comunicat cererea de chemare în judecată. Dacă te-ai mutat după ce ai aflat de proces, cererea merge tot la unitatea de atunci.
Cererea se depune la secretariatul celui care finanțează unitatea, de regulă inspectoratul, personal, prin altcineva sau prin poștă, și se înregistrează în ziua în care ajunge.
Ce pui la dosar
Normele cer trei categorii de documente, iar aici se pierd cele mai multe cereri.
Prima este dovada procesului. Pentru dosarul penal ajunge copia actului prin care procurorul sau organul de cercetare ți-a adus la cunoștință fapta și încadrarea juridică. Dacă nu o ai, poți da o declarație pe propria răspundere, în care treci numărul dosarului penal și data la care ai fost informat. Pentru procesul civil trebuie actul primit de la instanță și dovada comunicării lui. Pentru ultraj e suficient orice document al organelor judiciare (procuror, organ de cercetare, instanță) din care rezultă că ești persoană vătămată, iar în lipsa lui o declarație pe propria răspundere.
A doua este dovada că ai plătit avocatul: extrasul din contractul încheiat între tine și avocat, cu obiectul și costul, factura avocatului și dovada plății (ordinul de plată sau chitanța). Pe aceste documente scrii de mână că asistența juridică s-a acordat efectiv, apoi pui data și semnătura.
A treia este o mențiune în cerere, dacă vrei ca sindicatul să fie de față când ți se analizează dosarul. Despre ea vorbim mai jos.
Contează și cine plătește. Legea vorbește de cheltuieli „efectuate” de polițist, iar normele cer contractul dintre polițist și avocat, de aceea contractul trebuie să fie pe numele tău, iar plata să plece de la tine. Fiecare plată are propriul termen: cererea de decontare se face în cel mult trei ani de la data de pe ordinul de plată sau de pe chitanță. Termenul este de decădere, ceea ce înseamnă că, după trei ani, dreptul se pierde definitiv, la fel ca o garanție expirată.
Ce se întâmplă după ce depui cererea
În cel mult două zile lucrătoare, șeful care administrează bugetul, de regulă inspectorul-șef, numește o comisie de cel puțin trei oameni. Din ea face parte obligatoriu șeful tău direct de la data faptei. Comisia se uită pe fișa postului, pe documentele depuse și pe ce știe unitatea despre întâmplare, apoi îi prezintă acestuia un raport, în cel mult 15 zile lucrătoare de la înregistrarea cererii.
Dacă ai cerut în cerere ca un reprezentant al sindicatului să participe la activitatea comisiei, unitatea e obligată să anunțe sindicatul cu cel puțin două zile lucrătoare înainte, iar reprezentantul participă ca invitat. Reprezentantul care lipsește nu blochează comisia, însă unitatea care nu anunță sindicatul încalcă normele.
Dacă totul e în regulă, în cel mult 20 de zile lucrătoare de la înregistrarea cererii se încheie convenția dintre tine și unitate, iar banii se plătesc în limita bugetului aprobat. Dacă unitatea respinge cererea, îți comunică motivele în scris tot în 20 de zile lucrătoare, iar respingerea o poți ataca la instanța de contencios administrativ, adică la judecătorul care verifică actele autorităților. Pentru plățile făcute avocatului ulterior, pe baza aceleiași convenții, depui doar documentele de plată, fără să o iei de la capăt.
Când dai banii înapoi
Decontarea seamănă cu un avans. Banii se restituie în patru situații: instanța te-a găsit vinovat printr-o hotărâre definitivă, ai încheiat o tranzacție sau un acord de mediere, instanța a constatat că fapta nu are legătură cu serviciul sau ai fost achitat și instanța ți-a acordat onorariul avocatului ca cheltuieli de judecată, ca să nu fie plătit de două ori. Convenția este titlu executoriu, adică unitatea poate recupera banii direct, fără alt proces. Dacă apare una dintre aceste situații, ai obligația să anunți unitatea în scris în cinci zile lucrătoare, iar dacă situația apare înainte de plată, decontarea nu se mai face.
Pentru polițistul nevinovat, banii rămân ai lui, cu excepția cazului în care instanța îl obligă pe cel care a pierdut procesul să-i plătească avocatul. Cine e condamnat definitiv pentru o faptă din serviciu riscă oricum mult mai mult decât restituirea onorariului.
Ce arată cifrele
La sfârșitul anului 2025, sindicatul a întrebat, în baza Legii nr. 544/2001, IGPR, DGPMB și inspectoratele județene câte cereri de decontare au primit de la 5 septembrie 2024. Din răspunsurile primite, ordinul funcționează acolo unde polițiștii îl cunosc. La DGPMB s-au depus 7 cereri, dintre care 6 au fost admise, cu 16.000 de lei decontați. La IPJ Timiș, toate cele 12 cereri au fost admise, pentru 16.750 de lei, iar la IPJ Maramureș toate cele trei, pentru 15.620 de lei. La Caraș-Severin și Satu Mare, toate cererile au venit de la colegi victime ale unor fapte de ultraj și au fost admise.
În schimb, 17 inspectorate județene au răspuns că nu au primit nicio cerere în aproape un an și jumătate. Respingerile despre care știm au avut, cu o singură excepție, același motiv: dosarul era incomplet. La IPJ Călărași, de exemplu, două cereri susținute de sindicat au fost respinse în februarie 2026 pentru că lipseau documentele care dovedesc plata avocatului. Dreptul există, banii există, iar unitățile au scris că își asigură fondurile când apar cereri. Mai rămâne ca polițiștii să afle de el și să-și facă dosarul corect.
Pe 5 noiembrie 2026, sindicatul a cerut din nou datele, de această dată de la toate cele 68 de unități ale MAI în care lucrează polițiști, ca să vedem cum se aplică ordinul în 2026.
Ce ai de făcut dacă ești în situația asta
Păstrează actul de la procuror, încheie contractul cu avocatul pe numele tău, plătește prin bancă și păstrează factura și dovada plății. Depune cererea la unitatea în care erai când ai aflat de proces. Nu lăsa să treacă trei ani de la plată.
S.P.R. „Diamantul”
