S.P.R. „Diamantul” a formulat observații și propuneri la propunerea legislativă B563/2026, care modifică legea avocaturii și Codul civil. Adresa nr. 340/EP are 11 pagini și opt amendamente, se îndreaptă către Comisia juridică a Senatului, către inițiatori și către instituțiile care avizează proiectul, iar textul ei integral poate fi descărcat la finalul acestui articol.
Pe scurt, problema e următoarea. Azi, legea avocaturii spune că anumite activități, precum consultanța juridică, redactarea actelor sau reprezentarea în fața autorităților, se fac „numai de avocat, dacă legea nu prevede altfel”. Pentru sindicate, „legea care prevede altfel” există: art. 28 din Legea nr. 367/2022 a dialogului social le dă dreptul să-și apere membrii în fața instanțelor și a autorităților, „prin apărători proprii sau aleși”. Proiectul B563/2026 înlocuiește formula și lasă excepția doar pentru „alte profesii juridice”, cum sunt notarii sau executorii. Un sindicat nu este însă o profesie juridică.
Pe înțelesul oricui, e ca și cum regulamentul unei firme ar spune că la casierie are voie să intre doar casierul, „în afară de cei care au aprobare”, iar apoi cineva ar modifica regulamentul în „în afară de ceilalți casieri”. Contabilul care avea aprobare de ani de zile devine, peste noapte, un intrus. În cazul nostru, intrusul ar fi colegul licențiat în drept care scrie gratuit contestația unui polițist sancționat disciplinar. Iar intrusul nu riscă doar o observație, pentru că legea avocaturii pedepsește penal „exercitarea, fără drept, a oricărei activități specifice profesiei de avocat” (art. 25 din Legea nr. 51/1995 și art. 348 din Codul penal), fără să facă vreo diferență între ajutorul gratuit și afacere.
Ce cerem
Adresa noastră propune opt amendamente. Cerem păstrarea formulei de azi („dacă legea nu prevede altfel”) și o excepție scrisă expres pentru sindicate și asociațiile profesionale, după modelul legii franceze. Cerem ca ajutorul juridic gratuit, dat în afara unei activități organizate și plătite, să nu poată fi tratat ca infracțiune. Cerem eliminarea obligației ca o bună parte dintre contracte să fie redactate de avocat (noul art. 1241 alin. 2 din Codul civil) și a obligației de a avea avocat la orice divorț cu copii minori. Mai cerem termene normale pentru procedura rapidă prin care Uniunea barourilor ar putea cere închiderea serviciilor online, pedepsirea folosirii cuvântului „avocat” doar atunci când induce publicul în eroare și testul de proporționalitate pe care Legea nr. 245/2020 îl impune înainte de orice restrângere nouă a accesului la o profesie.
Ce fac alte țări
Expunerea de motive a proiectului invocă dreptul francez, german și italian, așa că le-am citit pe sursele oficiale. Toate trei rezervă anumite servicii avocaților, dar toate lasă sindicatelor, prin text expres de lege, dreptul de a-și ajuta juridic membrii. În Franța, art. 4 din Legea nr. 71-1130/1971 păstrează chiar dreptul sindicatelor de a-și asista și reprezenta membrii în fața organelor disciplinare, iar art. 64 le permite să dea consultații și să redacteze acte. Problema a fost lămurită acolo acum 35 de ani, când ministrul justiției a răspuns unei interpelări parlamentare că Guvernul și Parlamentul au vrut să păstreze sindicatelor dreptul de a consilia și de a redacta acte gratuit. În Germania, § 6 și § 7 din legea serviciilor juridice permit ajutorul gratuit și serviciile juridice prestate de asociații pentru membrii lor. Proiectul românesc preia din aceste legi doar rezervele, nu și excepțiile.
Ce susținem din proiect
Proiectul are și părți bune, pe care le susținem: prezența avocatului nu mai poate fi restrânsă în nicio procedură administrativă sau jurisdicțională, secretul profesional se extinde la datele păstrate de furnizorii de servicii, iar împuternicirea avocațială ține loc de procură. Pentru polițiștii cercetați disciplinar, aceste garanții contează, iar ele pot fi adoptate fără restrângerea drepturilor sindicatelor.
De ce ne privește
Munca juridică a unui sindicat de polițiști nu e una de amatori. S.P.R. „Diamantul” colaborează și cu avocați, dar strategiile și argumentele principale sunt construite de experții proprii, polițiști licențiați în drept și lideri sindicali. Așa am obținut patru excepții de neconstituționalitate admise la Curtea Constituțională (Deciziile nr. 392/2014, 258/2017, 833/2020 și 88/2023), anularea în întregime a Ordinului nr. 400/2004, rămasă irevocabilă prin Decizia ÎCCJ nr. 3711/2015, și șase hotărâri definitive de declasificare a regulamentelor de organizare și funcționare ale inspectoratelor de poliție județene. Pe 27 octombrie, Curtea de Apel București a obligat și Poliția de Frontieră să declasifice regulamentul ITPF Iași. Proiectul B563/2026 ar face ca tocmai această muncă să devină, pentru juriștii sindicatului, o faptă penală.
Analiza noastră detaliată a proiectului a apărut pe 18 octombrie, în articolul „Legea scrisă de avocați, pentru avocați: sindicatele, primele victime”. Proiectul se află în consultare publică, iar orice sindicat sau cetățean își poate trimite opinia prin formularul de pe online.senat.ro. Invităm celelalte organizații sindicale să o facă.
Adresa S.P.R. „Diamantul” nr. 340/EP (PDF, 11 pagini): descarcă PDF-ul
Aici e partea publică. Restul apărării, construit din documente, practică și strategii procesuale, îl folosim în dosarele membrilor care lucrează cu avocații S.P.R. „Diamantul” și ale celor care au sprijinit sindicatul prin redirecționarea a 3,5% din impozit (formularul 230).
S.P.R. „Diamantul”
