Într-un dosar al S.P.R. „Diamantul” aflat pe rolul Tribunalului Tulcea, consilierii juridici ai Inspectoratului General al Poliției Române — ei înșiși polițiști, cu grade profesionale, încadrați la I.G.P.R. — susțin în scris că „niciun polițist din Poliția Română” nu are dreptul la majorarea de 12,5% pentru structurile centrale. Inclusiv, deci, ei.
Vă puteți imagina un avocat care pledează, cu toată convingerea, că el însuși nu merită salariul pe care legea i-l dă? La Inspectoratul General al Poliției Române nu trebuie să vă imaginați nimic, pentru că scrie negru pe alb, într-o întâmpinare depusă în octombrie 2026 la Tribunalul Tulcea.
Miza e majorarea de 12,5% prevăzută de art. 23 din Anexa VI la Legea-cadru nr. 153/2017, pe care legea o acordă personalului „încadrat în structurile centrale ale instituțiilor din sistemul național de apărare, ordine publică și securitate națională”. Membrii noștri, polițiști încadrați la I.G.P.R., cer să o primească. I.G.P.R. și Ministerul Afacerilor Interne se opun.
Cine scrie întâmpinările
Întâmpinarea I.G.P.R. e redactată de Direcția Juridică a inspectoratului. Consilierii juridici de acolo sunt polițiști: au grade profesionale de poliție, sunt numiți prin dispoziții ale inspectorului general pe funcții de consilier juridic și sunt încadrați chiar la I.G.P.R., unde își iau salariul de polițist.
| Întâmpinarea | Numărul și data | Semnată de |
|---|---|---|
| I.G.P.R. – Direcția Juridică | nr. 2034378/C-LDM din 13.10.2026 | director, comisar de poliție Marius-Claudiu Iaru; șef Serviciu Contencios, subcomisar de poliție Ioana-Cătălina Mincă; consilier juridic, inspector de poliție Dana-Maria Latu |
| M.A.I. – Direcția Generală Juridică | nr. 120396/S3/CO din 16.10.2026, semnată electronic pe 19.10.2026 | director general adjunct Raluca-Victoria Dinu |
| Ministrul afacerilor interne | nr. 120396 din 19.10.2026 | prin directorul general al Direcției Generale Juridice, Gabriel Crăciun |
Iată ce susțin acești polițiști în fața instanței: „niciun polițist din Poliția Română, independent de instituția ori structura din care face parte nu are vocație la dreptul în discuție”, legiuitorul stabilind ca destinatar „doar personalul Ministerului Afacerilor Interne, singura instituție care, în accepțiunea legii este centrală”. Fraza îi prinde și pe autorii ei. Pentru a câștiga procesul împotriva colegilor, juriștii I.G.P.R. susțin că nici ei, nici vreun alt polițist din Inspectoratul General al Poliției Române nu au dreptul la majorare.
Alături de ei pledează Direcția Generală Juridică a ministerului, prin directorul general adjunct Raluca-Victoria Dinu. Și aceasta e o structură de funcționari asimilați polițiștilor, fără nicio atribuție de poliție. Însă acești asimilați fac parte din aparatul central al M.A.I., singura categorie pe care aceeași teorie o declară beneficiară a majorării. Cei de la minister apără, așadar, o interpretare după care beneficiară e chiar structura din care fac parte, iar cei de la I.G.P.R. apără una după care ei înșiși rămân pe din afară.
Cine conduce apărarea
Întâmpinările nu sunt inițiativa unor juriști izolați. Potrivit Ordinului ministrului afacerilor interne nr. III/71 din 30 aprilie 2026, Direcția Generală Juridică a ministerului, care a semnat întâmpinarea M.A.I., se află în coordonarea secretarului general, funcție exercitată prin „desemnare” de chestorul-șef Ioana Dorobanțu, împuternicită din 2017, din 6 în 6 luni, secretar general adjunct al M.A.I. Niciodată, doamna în cauză, deși este chestor de poliție, nu s-a ciocnit cu munca de poliție. A avut doar o carieră de consilier juridic. A ajuns chestor pentru că în M.A.I. este posibil ca și un cântăreț de muzică populară să ajungă chestor. Tot ea coordonează Direcția Generală Financiară, condusă de Răzvan Grecu, și Direcția Generală Management Resurse Umane, unde Valentin Minoiu e împuternicit director general. Poliția Română, deci și I.G.P.R., e coordonată de secretarul de stat Bogdan Despescu. Despre cei patru am scris pe larg în articolul „Cine conduce, de fapt, MAI”.
În lectura apărată în instanță, majorarea rămâne la o nomenclatură restrânsă — aparatul central al ministerului —, din care fac parte tocmai direcțiile coordonate de secretarul general. Pentru ceilalți polițiști, inclusiv pentru juriștii I.G.P.R. care semnează aceste apărări, răspunsul e același: nu li se cuvine.
Cine primește majorarea și cine nu
Majorarea nu e o ipoteză, ci se plătește deja. Prin adresa nr. 1752286 din 11.02.2026, ministerul ne-a confirmat că o acordă „personalului din aparatul central al Ministerului Afacerilor Interne începând cu data intrării în vigoare a legii-cadru”, adică din 2017. Așadar, juristul de la Direcția Generală Juridică a ministerului, lucrătorul de la Direcția Generală Financiară și specialistul de resurse umane din DGMRU primesc 12,5% în plus la salariul de funcție. Colegii lor cu aceeași meserie de la I.G.P.R. — juristul din Direcția Juridică, specialistul din Direcția Management Resurse Umane a inspectoratului — nu primesc nimic. Nu primește nici polițistul operativ, care face efectiv munca de poliție.
Asta a vrut, oare, legiuitorul? Ca ofițerul de la Direcția de Investigații Criminale din I.G.P.R., adică din structura centrală care, potrivit art. 7 din Legea nr. 218/2002, „conduce, îndrumă și controlează” unitățile de poliție și investighează infracțiunile deosebit de grave, să nu primească majorarea pentru structurile centrale, în timp ce un consilier juridic sau un lucrător de la financiar din aparatul central al ministerului o primește? Munca acestora din urmă seamănă cu cea a colegilor lor de la Inspectoratul de Poliție Județean Satu Mare: aceleași întâmpinări, aceleași state de plată, aceleași dosare de personal. Dacă majorarea ar răsplăti doar locul din organigramă, fără nicio legătură cu rolul de coordonare și control asupra unităților din țară, Ministerul Justiției nu ar fi avut de ce să o acorde aparatului central al penitenciarelor exact pentru acest rol.
Ministerul acordă majorarea „personalului din aparatul central”, fără nicio distincție după natura muncii. În această lectură, o primește și polițistul sau jandarmul care păzește intrarea în sediul ministerului, dacă e încadrat în aparatul central. O primesc și cei care mătură sediul M.A.I., dacă sunt angajați ai aparatului central. Ofițerul de la I.G.P.R. care anchetează infracțiuni deosebit de grave și îndrumă structurile de poliție judiciară din toată țara nu o primește. Nu o primește nici ofițerul de la Direcția Generală Anticorupție, care anchetează corupția chiar în rândul personalului ministerului.
Care ar fi, așadar, rațiunea? De ce ar fi vrut legiuitorul ca funcționarul de suport din aparatul central, care nu exercită nicio sarcină de poliție, să primească porție suplimentară, iar ofițerul operativ din structura centrală a Poliției Române sau din DGA să câștige cu 12,5% mai puțin la salariul de funcție, adică tocmai la partea din salariu care plătește funcția și sarcinile ei? Întâmpinările nu dau niciun răspuns. Dau doar o organigramă.
Opinia sindicatului: avem un drept prevăzut de lege pentru polițiștii din structurile centrale, confiscat de elita asimilaților din aparatul central.
Polițiști doar pe hârtie
Chiar statutul de polițist al acestor juriști cameleon e greu de împăcat cu legea. Potrivit art. 1 alin. (1) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, polițistul este funcționarul public cu statut special care „exercită atribuțiile stabilite pentru Poliția Română prin lege”, text pe care juriștii I.G.P.R. îl citează chiar în întâmpinarea lor. Atribuțiile consilierului juridic sunt însă stabilite de altă lege, Legea nr. 514/2003: consultanță, reprezentarea instituției și avizarea actelor (art. 4).
Aceeași Lege nr. 514/2003 prevede, la art. 10 lit. c), că exercitarea profesiei de consilier juridic este incompatibilă cu „orice altă profesie autorizată sau salarizată”, iar Legea nr. 360/2002 vorbește, la art. 1 alin. (2), despre „exercitarea profesiei de polițist”. Legea nr. 161/2003, pe care o aplică Agenția Națională de Integritate, adaugă la art. 94 alin. (1) că funcția publică este incompatibilă „cu exercitarea oricărei alte funcții publice sau calități decât cea în care a fost numit”.
Rezultatul e un cameleonism instituționalizat. Ministerul a publicat chiar el dovada. Potrivit Regulamentului Direcției Generale Juridice, aprobat prin Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 100/2011 și publicat prin Ordinul nr. 1/2014 (Monitorul Oficial nr. 25 din 13 ianuarie 2014), fișa postului directorului general al direcției poartă denumirea „director general (consilier juridic)”, adică o funcție publică generală, însă ca „categorie de personal ce poate ocupa postul” indică „ofițer de poliție”, cu grad de chestor general. Cele 29 de sarcini din fișă sunt toate juridice și de conducere: avizarea actelor, consultanță, reprezentarea ministerului în instanță, proiecte de acte normative, petiții. Nu există nicio atribuție de poliție, ci exact ce prevede Legea nr. 514/2003. Munca e în întregime de consilier juridic, dar statutul e de polițist, cu tot ce aduce el: salariul de funcție al ofițerului de poliție, gradul profesional care urcă odată cu vechimea și pensia de serviciu din sistemul pensiilor militare de stat, potrivit Legii nr. 223/2015, la o vârstă standard care abia urcă, eșalonat, spre 65 de ani (art. 16). Un consilier juridic dintr-o altă instituție publică, care face exact aceeași muncă, nu are niciunul dintre aceste avantaje. Sarcini de polițist, zero. Beneficii, full package, inclusiv majorarea de 12,5%.
Iar statutul acesta, obținut printr-o asimilare greu de justificat, îl folosesc acum ca să le refuze colegilor care chiar exercită atribuțiile poliției un drept prevăzut de lege. Pentru ei înșiși, profesia de polițist aduce toate beneficiile; pentru polițiștii de pe teren, nici măcar majorarea pe care legea o dă structurilor centrale.
I.G.P.R. nu e central, dar e „unitatea centrală”
Legea nr. 218/2002, legea de organizare a Poliției Române, spune la art. 7 că „Inspectoratul General al Poliției Române este unitatea centrală a poliției”, care „conduce, îndrumă și controlează activitatea unităților de poliție subordonate”. În aceeași întâmpinare, juriștii I.G.P.R. recunosc că inspectoratul este „unitatea centrală a Poliției Române”. Câteva rânduri mai jos, le cer totuși judecătorilor să rețină că unitatea centrală a poliției nu este o structură centrală.
Cum se ajunge aici? Ministerul și inspectoratul cer instanței să ignore legea de organizare a Poliției Române și să caute structurile centrale doar în actele de organizare ale ministerului, unde există doar „aparatul central”. Numai că art. 23 nu vorbește despre aparatul central al ministerului, ci despre „structurile centrale ale instituțiilor”. Poliția Română este, potrivit art. 1 din aceeași lege, o instituție, „instituția specializată a statului”, iar I.G.P.R. este, potrivit art. 7, unitatea ei centrală.
Ce fac alții cu aceeași lege
Ministerul Afacerilor Interne admite el însuși, în întâmpinare, că art. 23 se aplică și unor instituții care „nu sunt ministere”, printre care enumeră Serviciul Român de Informații și Administrația Națională a Penitenciarelor. Ministerul Justiției aplică deja această lectură: prin adresa nr. 71484 din 13.11.2025, a confirmat că personalul din aparatul central al Administrației Naționale a Penitenciarelor primește majorarea de 12,5%, pentru că acesta „organizează, coordonează, îndrumă, evaluează și controlează” unitățile din subordine.
Criteriul Ministerului Justiției este, aproape cuvânt cu cuvânt, definiția pe care legea o dă I.G.P.R. Aceeași normă, din aceeași anexă a aceleiași legi, produce deci două rezultate opuse: personalul structurii centrale a penitenciarelor primește banii, iar personalul structurii centrale a poliției e trimis acasă cu o întâmpinare semnată de proprii colegi.
Legea a renunțat la „aparatul central” încă din 2010
Ministerul invocă istoria normei, iar istoria îl contrazice. Până în 2009, majorarea era dată nominal: Ordonanța Guvernului nr. 38/2003 o acorda personalului din „unitățile aparatului central al Ministerului de Interne”. De la 1 ianuarie 2010, prin Legea-cadru nr. 330/2009, legiuitorul a renunțat la această formulă și a trecut la „structurile centrale ale instituțiilor”, sintagmă păstrată apoi în Legea-cadru nr. 284/2010 și în actuala Lege-cadru nr. 153/2017. Limitarea la aparatul central al ministerului nu mai există în nicio lege de 16 ani. Ea supraviețuiește doar într-un ordin al ministrului, clasificat și nepublicat, pe care polițiștii nu îl pot citi și pe care îl atacăm în instanță.
Opinia sindicatului: este un tratament discriminatoriu vădit. Cei care conduc și coordonează aparatul central capturează un drept în mod exclusiv și îi exclud pe ceilalți îndreptățiți.
Mai e un detaliu care spune multe. Juriștii I.G.P.R. scriu că intenția legiuitorului reiese „în mod clar și lipsit de echivoc”. În același dosar, juriștii ministerului apreciază că o sesizare a Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru lămurirea aceleiași sintagme ar fi admisibilă, adică recunosc că avem de-a face cu o chestiune de drept serioasă. Cele două poziții nu pot fi adevărate în același timp.
Și structurile teritoriale ale I.G.P.R.
Pentru polițiștii din structurile teritoriale ale inspectoratului, Înalta Curte de Casație și Justiție a lămurit deja lucrurile. Prin Decizia nr. 77/2024, dată de Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materia normei de hrană, a stabilit că, „în interpretarea și aplicarea Hotărârii Guvernului nr. 65/2003 și ale Ordinului M.A.I. nr. 136/2017, brigăzile de combatere a criminalității organizate fac parte din structura Inspectoratului General al Poliției Române”. Iar deosebirea dintre apartenența la structura I.G.P.R. și subordonarea față de I.G.P.R. este, spune Curtea la paragraful 101, „una artificială”. Decizia e obligatorie pentru instanțe.
Ce urmează
Am răspuns întâmpinărilor punct cu punct și cerem ca dosarul să fie judecat unitar de Tribunalul Tulcea, așa cum Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit, prin Decizia nr. 3636 din 17.09.2026, într-o cauză în care Ministerul ceruse, cu aceleași argumente, mutarea procesului la curtea de apel. Următorul termen este pe 14 ianuarie 2027.
Colegii din Inspectoratul General al Poliției Române (inclusiv din structurile lui din teritoriu), din Inspectoratul General al Poliției de Frontieră și din Direcția Generală Anticorupție pot completa împuternicirea pentru acțiune pe sprd.ro/imputerniciri și ne-o pot trimite. În fiecare lună depunem noi acțiuni colective.
S.P.R. „Diamantul”
