Inspectoratul de Poliție Județean Botoșani a dat în judecată un agent de la Biroul Rutier ca să recupereze de la el 700 de lei, o amendă judiciară primită de inspectorat în 2024. Actele arată că amenda a rămas definitivă pentru că inspectoratul nu a plătit taxa de timbru de 20 de lei la cererea prin care o contesta.
Pe 25 septembrie 2026, Tribunalul Botoșani a înregistrat o acțiune în despăgubire formulată de IPJ Botoșani împotriva unui agent principal de poliție de la Biroul Rutier al Poliției Municipiului Botoșani. Inspectoratul îi cere 700 de lei plus dobânda legală. Motivul invocat este că agentul nu și-a trimis la timp punctul de vedere într-un proces, iar instanța a amendat inspectoratul.
Am citit cererea de chemare în judecată, dosarul cercetării administrative pe care se sprijină și dosarele de pe portalul instanțelor în care s-a judecat amenda. Din ele reiese o poveste diferită de cea spusă în cererea inspectoratului.
Patru zile, dintre care două de weekend
În decembrie 2022, agentul a sancționat un șofer oprit în trafic în municipiul Botoșani pentru folii neomologate pe geamurile laterale. Șoferul nu avea la el nici certificatul de înmatriculare. A contestat procesul-verbal la Judecătoria Botoșani, iar pe 19 ianuarie 2024 instanța i-a cerut inspectoratului, ca parte în proces, două lucruri: un punct de vedere asupra notelor scrise ale șoferului și dovada că acesta avea certificatul de înmatriculare reținut la data faptei. Termenul era 9 februarie 2024.
Adresa instanței a ajuns la IPJ Botoșani pe 23 ianuarie și a fost înregistrată la Biroul Juridic pe 25 ianuarie. Biroul Juridic a trimis-o mai departe, la Biroul Rutier, abia pe 30 ianuarie, cu termen de răspuns 6 februarie. Agentul a primit-o vineri, 2 februarie. A avut, așadar, patru zile, dintre care două de weekend.
Biroul Rutier a confirmat ulterior, în scris, că agentul era planificat în serviciu în zilele de 2–5 februarie. Potrivit rapoartelor agentului, era vorba de serviciu pe teren, la evenimentele rutiere din municipiu și din cele 9 comune arondate. Pe 3 februarie a lucrat și într-o acțiune care a ținut de la ora 18:00 până la 02:00. Tot el arată că în perioada aceea patrulele erau formate din doar doi polițiști pe schimb, din cauza lipsei de personal.
Pe 9 februarie 2024, instanța a constatat că IPJ nu a răspuns și i-a aplicat o amendă judiciară de 700 de lei, în temeiul art. 187 alin. (1) pct. 2 lit. g) din Codul de procedură civilă. Încheierea putea fi contestată printr-o cerere de reexaminare, în 15 zile de la comunicare. Potrivit Biroului Rutier, agentul a predat punctul de vedere pe 12 februarie. Raportul lui poartă însă data de 20 februarie, când Biroul Rutier l-a trimis Biroului Juridic, iar IPJ l-a înaintat instanței pe 21 februarie.
Din actele cercetării nu reiese că Biroul Juridic ar fi cerut instanței un termen nou. Într-o adresă din 3 decembrie 2024, Biroul Juridic explică de ce: agentul nu l-a anunțat în scris că nu poate răspunde la timp.
Timbrul de 20 de lei
Pe 1 martie 2024, IPJ Botoșani a contestat amenda printr-o cerere de reexaminare, înregistrată la Judecătoria Botoșani cu numărul 2685/193/2023/a1. Până atunci, răspunsul agentului ajunsese deja la instanță, din 21 februarie. Inspectoratul a fost reprezentat de un consilier juridic al Biroului Juridic.
O astfel de cerere se timbrează. Prin citația comunicată pe 18 aprilie 2024, instanța i-a pus în vedere inspectoratului să plătească o taxă judiciară de timbru de 20 de lei, potrivit art. 9 lit. e) din OUG nr. 80/2013, sub sancțiunea anulării cererii. IPJ nu a plătit. Pe 22 aprilie a contestat și taxa, printr-o nouă cerere de reexaminare (dosarul 2685/193/2023/a1.1). Pe 8 mai 2024, judecătoria a respins-o ca neîntemeiată, printr-o încheiere definitivă.
Inspectoratul știa din 18 aprilie că trebuie să plătească cei 20 de lei, iar după 8 mai nu mai avea cum să conteste taxa. Până la termenul din 11 iunie 2024 mai era o lună și ceva, și tot nu a făcut dovada plății. Pe 11 iunie, instanța a invocat din oficiu excepția netimbrării și a anulat cererea de reexaminare „ca netimbrată”, tot printr-o încheiere definitivă.
Nu se poate ști dacă instanța ar fi redus sau anulat amenda. Se știe doar că nu a mai ajuns să judece cererea, pentru că inspectoratul nu a plătit timbrul. Amenda de 700 de lei a rămas astfel în sarcina IPJ Botoșani, care a achitat-o pe 30 octombrie 2024.
„Dispoziții legale încălcate: Nu este cazul”
Pe 22 noiembrie 2024, contabilul-șef al inspectoratului a semnalat plata celor 700 de lei ca posibilă pagubă. Cinci zile mai târziu, conducerea IPJ a numit o comisie de cercetare administrativă, adică procedura internă prin care o unitate stabilește dacă a fost păgubită și cine răspunde. Comisia avea trei membri: doi ofițeri și un agent.
Comisia a cerut acte Biroului Juridic și Biroului Rutier și l-a chemat pe agent. Pe 23 decembrie 2024, agentul a depus un raport scris. A explicat că în acele zile fusese pe teren și că urmărirea termenelor din procese ținea de Biroul Juridic. Acesta, în opinia lui, ar fi trebuit să ceară instanței un termen nou. A încheiat că amenda ar trebui să rămână în sarcina inspectoratului.
A doua zi, pe 24 decembrie 2024, comisia și-a încheiat procesul-verbal și a propus recuperarea celor 700 de lei de la agent. Procesul-verbal consemnează, printre actele analizate, că reexaminarea a fost anulată pentru netimbrare. Tot el îl numește pe agent drept persoana pentru care IPJ „a plătit nejustificat suma de 700 lei”. Comisia s-a sprijinit pe fișa postului, unde agentul are sarcina de a soluționa petiții și sesizări, „precum și alte lucrări primite prin dispoziția rezolutivă” a șefului, toate împreună cu o pondere de 9% din activitate. La capitolul IV, „Dispoziții legale încălcate”, comisia a scris: „Nu este cazul.”
De aceea e greu de înțeles concluzia comisiei. Art. 63 alin. (3) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, citat chiar în procesul-verbal, prevede că polițistul răspunde material pentru pagubele cauzate „cu vinovăție” în legătură cu atribuțiile de serviciu. Comisia nu a indicat însă nicio dispoziție legală pe care agentul să o fi încălcat; s-a sprijinit doar pe fișa postului.
Agentul nu a fost de acord să plătească. Statutul prevede că paguba nerecunoscută se recuperează prin instanța de contencios administrativ (art. 63⁷ alin. (4)). Așa că pe 24 septembrie 2026, IPJ Botoșani a formulat cererea de chemare în judecată. Prin ea cere 700 de lei, plus dobânda legală calculată de la data plății și actualizată cu inflația. În același act, IPJ cere să fie scutit de taxa judiciară de timbru, invocând art. 30 din OUG nr. 80/2013.
Ce nu scrie în cererea inspectoratului
Cererea de chemare în judecată nu spune că reexaminarea amenzii a fost anulată pentru că IPJ nu a plătit timbrul. Pomenește încheierea din 9 februarie 2024, prin care a fost aplicată amenda. În final însă afirmă că amenda a fost aplicată „prin încheierea din 11.06.2024”, adică prin încheierea care a anulat cererea netimbrată a inspectoratului.
Cererea nu spune nici că inspectoratul a câștigat procesul în care a fost amendat. Pe 14 octombrie 2024, Judecătoria Botoșani a respins plângerea șoferului ca neîntemeiată și a menținut procesul-verbal întocmit de agent (Hotărârea nr. 2178/2024). Șoferul a făcut apel, iar Tribunalul Botoșani l-a respins ca nefondat pe 4 iunie 2025 (Hotărârea nr. 342/2025, definitivă). Prin urmare, constatarea făcută de polițist pe stradă a fost confirmată de două instanțe.
În sfârșit, cererea citează art. 63⁵ alin. (2) din Statutul polițistului. Potrivit acestuia, șeful unității dispune scăderea pagubei din evidența contabilă când, din informațiile disponibile la momentul în care află de pagubă, rezultă că cheltuielile de cercetare, de stabilire a răspunderii și de recuperare depășesc valoarea ei. Nu cunoaștem costul unei comisii de trei oameni, al corespondenței interne și al unui proces la tribunal. Paguba pentru care s-au făcut toate acestea este de 700 de lei.
Tot Statutul, în forma modificată prin OUG nr. 82/2024, enumeră situațiile în care polițistul nu răspunde material. Printre ele sunt pagubele „generate de riscul normal al serviciului” (art. 63³ alin. (1) lit. b)). Dacă o adresă primită vineri, cu termen marți, de un polițist planificat pe teren de vineri până luni, într-o patrulă de doi, intră în această categorie va decide instanța.
Când paguba o produc alții
În procesele pe Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public și în cele pentru declasificarea unor acte, S.P.R. „Diamantul” a câștigat zeci de dosare împotriva inspectoratelor de poliție, a IGPR și a MAI. Toate au pornit de la refuzuri de a comunica informații sau de a declasifica acte, pe care instanțele le-au găsit nelegale. În peste 30 dintre aceste dosare, instanțele au obligat instituțiile să ne plătească și cheltuielile de judecată, de cele mai multe ori onorariul avocatului.
IPJ Botoșani se numără printre ele. Prin Sentința nr. 7117 din 28 decembrie 2022, Tribunalul București l-a obligat, împreună cu IPJ Olt, să ne comunice informațiile cerute la punctele 1 și 7 ale petiției nr. 117/2022 și să ne plătească 2.500 de lei cheltuieli de judecată. IPJ Botoșani a declarat recurs. Pe 20 iunie 2024, Curtea de Apel București l-a respins ca nefondat (Decizia nr. 1255/2024) și a obligat inspectoratul la încă 1.250 de lei. Era aceeași lună în care inspectoratul pierdea, din lipsa timbrului, reexaminarea amenzii de 700 de lei.
Banii aceștia ies tot din bugetul inspectoratelor, iar refuzurile pentru care au fost plătiți au fost semnate de oameni anume. Nu am aflat de nicio cercetare administrativă prin care vreun inspectorat să fi încercat să recupereze aceste sume de la cei care au refuzat nelegal informațiile. În schimb, pentru 700 de lei, IPJ Botoșani a pus în mișcare o comisie de trei oameni și un proces la tribunal împotriva unui agent de la rutieră.
Tot IPJ Botoșani este inspectoratul în care camerele de supraveghere de la intrarea în sediul Poliției Municipiului Botoșani au înregistrat și sunetul. O astfel de înregistrare audio-video, din 7 februarie 2025, a fost folosită pentru a declanșa cercetarea disciplinară a unui polițist. Ordonanța procurorului din dosarul nr. 4482/143/P/2025 redă concluzia ofițerului care a făcut cercetarea prealabilă a acelui polițist: de la intrarea în vigoare a Legii nr. 190/2018 și până în august 2025, inspectoratul nu a respectat art. 5 din această lege. Articolul permite supravegherea video a angajaților numai în anumite condiții, între care informarea lor prealabilă și consultarea sindicatului.
S.P.R. „Diamantul” a făcut denunț penal, înregistrat la Parchetul de pe lângă Judecătoria Botoșani pe 14 noiembrie 2025. Pe 6 februarie 2026, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava a clasat cauza, pe motiv că „fapta nu există”. Procurorul a reținut că holurile și căile de acces nu sunt spații private. A adăugat că eventualele încălcări care atrag răspundere contravențională pot fi sesizate de cei care le-au constatat. Nu știm ca cineva să fi răspuns, până azi, pentru aceste înregistrări.
Cine plătește pentru termenele ratate
Un inspectorat are dreptul să-și recupereze pagubele de la polițiștii care le produc cu vinovăție. În acest dosar însă, chiar actele inspectoratului arată altă succesiune. Adresa instanței a stat o săptămână în inspectorat până să plece spre Biroul Rutier. Agentul a primit-o cu patru zile înainte de termenul dat de Biroul Juridic, în timp ce era planificat pe teren. Amenda a rămas definitivă pentru că inspectoratul nu a plătit un timbru de 20 de lei.
S.P.R. „Diamantul” îl sprijină pe colegul nostru în acest proces. Vom reveni cu soluția instanței.
S.P.R. „Diamantul”
