UN SISTEM MINCINOS, O REALITATE DEPLORABILĂ ȘI O SEMNĂTURĂ CARE POATE TRIMITE OAMENI LA ÎNCHISOARE
În timp ce la televizor ni se prezintă o Poliție Română modernă și digitalizată, în satele din Bărăgan realitatea arată ca după bombardament. La propriu. Polițiștii din posturile comunale Racovița și Zăvoaia, județul Brăila, nu se luptă doar cu infractorii, ci duc o luptă zilnică pentru supraviețuire împotriva clădirilor în care sunt obligați să intre. Fundații dislocate, pereți crăpați care stau să cadă și o structură de rezistență devenită pericol public – aceasta este “baza logistică” oferită de statul român. Însă, dincolo de tencuiala căzută, se ascunde un cinism administrativ halucinant: banii pentru reparații urgente sunt refuzați de la centru, iar funcționarea acestor capcane mortale este “legalizată” printr-o simplă semnătură.
„NU SUNT FONDURI”: SENTINȚA LA NEPĂSARE SEMNATĂ DE LA BUCUREȘTI
Situația de la Brăila nu este un accident, ci o crimă cu premeditare administrativă. Conducerea IPJ Brăila și Serviciul Logistic, conștienți de riscul iminent de prăbușire a posturilor din Racovița și Zăvoaia, au făcut ceea ce legea și bunul simț le impun: au solicitat fonduri de urgență de la Inspectoratul General al Poliției Române (IGPR).
Răspunsul venit de la Direcția Generala Financiară și Direcția Logistică, a căzut ca o ghilotină: refuz pe motiv de lipsă de fonduri. Acest refuz nu este doar o decizie birocratică, ci o încălcare flagrantă a Legii nr. 319/2006 (Legea securității și sănătății în muncă). Articolul 6 obligă angajatorul să asigure securitatea lucrătorilor în toate aspectele legate de muncă, iar Articolul 7, alin. (4) stipulează clar: “Măsurile privind securitatea, igiena și sănătatea în muncă nu trebuie să comporte în nicio situație obligații financiare pentru lucrători”. Prin refuzul finanțării, IGPR le transmite polițiștilor din Brăila un mesaj simplu: fie vă reparați singuri secția din salariile voastre de mizerie, fie vă asumați riscul să vă cadă tavanul în cap în timp ce luați declarații.
MECANISMUL FRICII ȘI AL MINCIUNII: „DECLARAȚIA PE PROPRIA RĂSPUNDERE”
Cum este posibil ca aceste clădiri, care încalcă orice normă de construcție și igienă, să funcționeze legal? Răspunsul stă într-o procedură perversă reglementată de HG 1425/2006. Pentru a obține autorizația de funcționare din punct de vedere al Securității și Sănătății în Muncă (SSM), șefii unităților nu trebuie să demonstreze fizic că au toalete, apă curentă sau pereți solizi. Conform articolului 6 din normele metodologice, este suficientă o declarație pe propria răspundere.
Aici intervine elementul penal. Când un inspector șef sau un ordonator de credite semnează o astfel de declarație pentru un post de poliție care are toaleta în fundul curții (sau nu o are deloc, cum s-a întâmplat la Purani, Teleorman, unde vântul a luat-o pe sus) și unde plouă prin acoperiș, acea persoană comite infracțiunea de Fals în Declarații (Art. 326 Cod Penal). El atestă în fața statului o realitate inexistentă pentru a obține un Certificat Constatator, acoperindu-se de hârtii în timp ce subordonații săi se îmbolnăvesc de pneumonie sau riscă să fie striviți sub dărâmături.
UMANITATEA CĂLCATĂ ÎN PICIOARE: FĂRĂ APĂ, FĂRĂ CĂLDURĂ, FĂRĂ DEMNITATE
Dezastrul de la Brăila se replică la scară națională. Vorbim despre peste 1.000 de posturi de poliție în mediul rural care au toaleta în curte. Vorbim despre agenți care, înainte de a pleca în misiune, trebuie să crape lemne pentru a încălzi soba, o practică medievală care încalcă normele de microclimat prevăzute de HG 857/2011.
Fumul din sobe, igrasia, mucegaiul și frigul nu sunt doar “disconfort”. Sunt factori de risc biologic și chimic sancționabili contravențional cu amenzi între 5.000 și 10.000 de lei. Dar cine să aplice amenzile? Inspectorii sanitari din cadrul Direcției Medicale a MAI? Aceeași structură care, sufocată de incompetență și lipsă de personal (10 medici de medicina muncii la 124.000 de angajați!), închide ochii la suferința polițistului de rând.
Este o umilință continuă. Un polițist murdar de funingine, care se spală pe mâini cu apă din bidon (acolo unde există) și își face nevoile în “boscheți” pentru că toaleta a căzut, nu poate impune autoritate. Statul român, prin reprezentanții săi din IGPR și MAI, își sabotează propria autoritate prin menținerea acestor condiții insalubre.
DECIZIA E SIMPLĂ: RESPECTAȚI LEGEA SAU PLECAȚI!
Nu cerem lux. Cerem respectarea Codului Muncii (Art. 175) și a dreptului constituțional la viață și integritate fizică.
Domnilor din conducerea IGPR aveți o alegere morală și legală de făcut: alocați fondurile necesare pentru a scoate polițiștii din pericol sau asumați-vă răspunderea penală pentru fiecare accident de muncă, pentru fiecare boală profesională și pentru fiecare zi în care agenții intră în serviciu cu teama că nu se vor mai întoarce acasă din cauza clădirilor care se prăbușesc peste ei.
Polițiștii nu sunt carne de tun și nici zidari de ocazie. Suntem apărătorii legii, iar legea trebuie să se aplice, în primul rând, angajatorului nostru!
Georgian Petrea
