
Pe 12 noiembrie, Guvernul a schimbat Codul administrativ printr-o ordonanță de urgență despre salariații de la Liberty Galați. A doua zi, secretarul general al ANAF a fost mutat în fruntea aparatului Ministerului Afacerilor Interne, exact pe articolele modificate cu o zi înainte. Până atunci, postul fusese ținut de un interimat care a semnat refuzurile la cererile polițiștilor pentru majorarea de 12,5% și pentru declasificarea ordinului S/7/2018.
Pe 10 noiembrie 2026, Ministerul Afacerilor Interne a răspuns la plângerea prealabilă depusă de sindicat pentru un polițist de la Brigada de Combatere a Criminalității Organizate Craiova. Adresa nr. 21879 are în antet „Secretar general”, însă sub formula de încheiere semnează secretarul general adjunct, chestorul-șef de poliție Ioana Dorobanțu. Concluzia este cea pe care o știm din toate răspunsurile de până acum: „nu au fost identificate elemente de nelegalitate” la subpunctele 28.1 și 28.3 din Ordinul ministrului nr. S/7/2018, deci plângerea „este neîntemeiată”. Două zile mai târziu, pe 12 noiembrie, același răspuns, cu aceeași semnătură, a venit și pentru un polițist de la SCCO Covasna (adresa nr. 22086).
Atunci, la vârful aparatului MAI conducea încă un interimat. Pe 13 noiembrie, postul și-a primit titularul, pe o cale pe care legea, cu numai două zile înainte, nu o permitea.
Ce scria legea până pe 12 noiembrie
Secretarul general al unui minister este înalt funcționar public (art. 389 lit. a din Codul administrativ, OUG nr. 57/2019). El conduce aparatul administrativ al ministerului, care rămâne pe loc când miniștrii se schimbă. La MAI, potrivit Ordinului ministrului nr. III/71/2026, de secretarul general țin, între altele, Direcția Generală Financiară, Direcția Generală Juridică și Direcția Generală Management Resurse Umane, adică direcțiile care ne răspund de doi ani la cererile pe salarizare.
Art. 394 alin. (2) din Codul administrativ enumera modurile în care se poate ocupa o astfel de funcție: concursul, mobilitatea prin rotație, exercitarea temporară și redistribuirea din corpul de rezervă. Transferul nu era printre ele. Mai mult, art. 506 alin. (10) spunea că un înalt funcționar public poate fi transferat „numai pe o funcție publică de conducere sau de execuție”. Secretarul general al ANAF putea fi mutat, așadar, cel mult ca director sau ca expert, dar nu ca secretar general al altei instituții. Pentru postul de la MAI trebuia un concurs.
Ordonanța despre Liberty Galați
Ordonanța de urgență nr. 44/2026 a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 944 din 12 noiembrie 2026. Aproape tot preambulul ei vorbește despre combinatul siderurgic din Galați: cei aproximativ 2.200 de salariați, restanțele salariale din luna mai, protestele din fața prefecturii, Fondul de garantare. Abia spre final, o singură frază pomenește „necesitatea asigurării unor mecanisme flexibile de ocupare a funcțiilor publice vacante din categoria înalților funcționari publici”.
Art. IV din ordonanță face trei modificări în Codul administrativ:
- în art. 394 alin. (2) adaugă lit. f): funcțiile de înalt funcționar public se pot ocupa și prin modificarea raportului de serviciu, adică prin detașare, transfer sau mutare;
- art. 506 alin. (10) se rescrie, astfel încât înaltul funcționar public poate fi transferat acum și pe o funcție „din categoria înalților funcționari publici”;
- se introduce alin. (12): „Până la data de 1 ianuarie 2027, prin excepție de la prevederile alin. (5)”, transferul în interesul serviciului al înalților funcționari publici îl dispune persoana care are competența de numire, cu aprobarea conducătorului instituției unde se află postul vacant.
Alineatul (5), de la care se face excepția, este cel care cere ca funcționarul transferat să îndeplinească condițiile pentru postul nou și ca instituția care îl primește să verifice competențele specifice cerute de fișa postului. Ordonanța scoate de sub această regulă tocmai transferurile înalților funcționari publici, și le scoate pentru șapte săptămâni, până la 1 ianuarie 2027.
Ordonanța este contrasemnată de viceprim-ministrul și ministrul afacerilor interne, Marian Neacșu.
A doua zi: o adresă, o decizie, un Monitor Oficial
Pe 13 noiembrie 2026, MAI a trimis prim-ministrului adresa nr. 22.514. Adresa a fost înregistrată la Cabinetul prim-ministrului în aceeași zi, cu nr. 5/12.807. Tot în aceeași zi, prim-ministrul Luca Niculescu a semnat Decizia nr. 460, care a fost publicată, tot pe 13 noiembrie, în Monitorul Oficial nr. 950. Prin ea, Dragoș-Ionuț Bănescu „se transferă în interesul serviciului din funcția publică de secretar general al Agenției Naționale de Administrare Fiscală în funcția publică de secretar general al Ministerului Afacerilor Interne”. În temeiul deciziei apar exact textele introduse cu o zi înainte: art. 394 alin. (2) lit. f) și art. 506 alin. (10) și (12).
Comparația cu interimatul de până acum arată cât de repede s-a mers. Pentru ultima prelungire a doamnei Dorobanțu (Decizia nr. 249/2026), MAI a făcut propunerea pe 1 iulie, Agenția Națională a Funcționarilor Publici a răspuns pe 10 iulie, decizia a fost semnată pe 15 iulie și a produs efecte de la 22 iulie, deci după trei săptămâni. Pentru transferul de la ANAF, de la propunere până la Monitorul Oficial a trecut o singură zi, iar Decizia nr. 460 nu pomenește nicio adresă a ANFP.
G4Media, care a relatat prima cazul pe 17 noiembrie, îl descrie pe Dragoș-Ionuț Bănescu drept un om cunoscut în administrația centrală ca loial lui Marian Neacșu. Potrivit aceleiași surse, a trecut prin Garda Financiară, Ministerul Muncii și Cancelaria Prim-Ministrului și a fost secretar general adjunct la Ministerul Justiției din septembrie 2021.
Interimatul care a semnat refuzurile
Postul de secretar general al MAI nu a avut titular în toți acești ani. Ioana Dorobanțu l-a exercitat temporar în 2020 (Decizia prim-ministrului nr. 287/2020), iar din 1 septembrie 2023 postul a rămas fără exercitant temporar. Atribuțiile lui le-a îndeplinit secretarul general adjunct, adică tot doamna Dorobanțu, care ocupă la rândul ei temporar funcția de adjunct din mai 2017, prin 16 decizii succesive ale prim-ministrului, de la Decizia nr. 425/2017 până la Decizia nr. 249/2026, valabilă până în ianuarie 2027. Codul administrativ limitează exercitarea temporară la „maximum 6 luni într-un an calendaristic” (art. 510 alin. 1).
În calitate de secretar general adjunct desemnat să țină locul secretarului general, doamna Dorobanțu a stăpânit cele trei direcții de care depind drepturile salariale ale polițiștilor: Direcția Generală Juridică, Direcția Generală Management Resurse Umane și Direcția Generală Financiară (Ordinul ministrului nr. III/71/2026). S-a folosit de această funcție ca să blocheze declasificarea Ordinului S/7/2018 și acordarea majorării de 12,5% pentru structurile centrale celor îndreptățiți. Pe 10 septembrie 2026, prin adresa nr. 67544, semnată de ea „p. secretar general”, ministerul a respins plângerea prealabilă depusă de sindicat pentru 12 polițiști de la BCCO Constanța, care cereau declasificarea integrală a Ordinului S/7/2018 și revocarea subpunctelor 28.1 și 28.3. Despre declasificare, răspunsul spune că „nu se poate justifica”, pentru că ordinul „cuprinde informații care nu sunt destinate accesului liber al cetățenilor”, iar despre majorare, că structurile centrale „pot fi identificate cu ușurință” în OUG nr. 30/2007 și HG nr. 416/2007. Aceeași formulă, cu aceeași semnătură, se regăsește în răspunsurile din 10 noiembrie (nr. 21879, BCCO Craiova) și 12 noiembrie (nr. 22086, SCCO Covasna).
Ce înseamnă asta pentru polițist? Art. 23 din Anexa VI la Legea-cadru nr. 153/2017 dă majorarea de 12,5% celor „încadrați în structurile centrale”. Ordinul S/7/2018, care este secret, spune la subpunctele 28.1 și 28.3 cine sunt aceștia în MAI. Polițistul de la o brigadă teritorială a unei direcții centrale nu primește majorarea și nici nu poate citi norma care îl lasă pe dinafară, pentru că declasificarea i se refuză.
Tot doamna Dorobanțu a fost implicată și în corespondența ascunsă cu Ministerul Muncii pe marginea majorării pentru lucrări de excepție. Pe 11 ianuarie 2024, prin adresa nr. 597178, semnată de ea, MAI i-a cerut Ministerului Muncii să confirme că „excelența” de la art. 15 din Anexa VI se calculează la salariul de funcție din decembrie 2018, adică la nivelul înghețat, recunoscând în aceeași adresă că modul de calcul folosit „comportă deficiențe”. Răspunsul, adresat ei pe 29 ianuarie 2024 de secretarul de stat Mădălin-Cristian Vasilcoiu (nr. 1050/RG/161/DPS/2024), spunea că procentul se aplică la salariul de funcție și că majorarea nu este spor. Când sindicatul a cerut această corespondență pe Legea nr. 544/2001, în februarie 2024, MAI a refuzat să o comunice, pe motiv că ar fi o „corespondență interinstituțională” (adresa nr. 1676366 din 26 februarie 2024).
Avem o bănuială, care rezultă firesc din controlul ei asupra acestor structuri și din indiferența ministrului care a lăsat-o să conducă, delegându-i o parte din sarcinile ministrului: că, împreună cu Răzvan Grecu, directorul general al Direcției Generale Financiare, doamna Dorobanțu a fost implicată și în blocarea punerii de acord a Ordinului S/7/2018 cu legea, astfel încât sporul pentru condiții grele de muncă să fie plătit tuturor salariaților, fără procese, pe perioada concediilor de odihnă. Prin Decizia nr. 73/2025, Înalta Curte a stabilit că sporul intră în indemnizația de concediu. Pe 6 iunie 2025, Direcția Generală Financiară, prin adresa nr. 453069 semnată de directorul general, ne scria că „au fost inițiate demersurile necesare în vedere[a] amendării” ordinului. Aceeași frază a apărut din nou pe 27 noiembrie 2025 (adresa nr. 469031), iar pe 16 martie 2026 un secretar de stat ne comunica faptul că problema „se află în atenția structurilor” (adresa nr. 694746). Au trecut 17 luni de la prima promisiune, nu ni s-a comunicat niciun act care să fi corectat norma, iar inspectoratele refuză în continuare plata și declară recursuri, așa că fiecare polițist își obține sporul numai cu o hotărâre judecătorească.
Două viteze în același minister
Noul secretar general preia aparatul care răspunde la plângerile noastre încă nesoluționate și coordonează direcțiile care apără în instanță subpunctele 28.1 și 28.3. Pentru postul lui, Guvernul a putut modifica Codul administrativ într-o zi și a putut face, tot într-o zi, un transfer pe care legea nu îl permitea. Pentru polițiștii din structurile centrale, aceeași conducere susține de opt ani că un ordin secret din 2018 nu poate fi nici citit, nici corectat, „la acest moment”. Excepția croită pentru un înalt funcționar expiră pe 1 ianuarie 2027, însă excepția pe care ordinul S/7/2018 o face de la art. 23 al legii salarizării nu are nicio dată de expirare.
S.P.R. „Diamantul”
Surse: OUG nr. 44/2026 (MO nr. 944/12.11.2026); Decizia prim-ministrului nr. 460/2026 (MO nr. 950/13.11.2026); Decizia nr. 249/2026 (MO nr. 582/15.07.2026); Decizia nr. 287/2020 (MO nr. 648/22.07.2020); OUG nr. 57/2019, art. 389, 394, 506, 510, forma consolidată; adresele MAI – Secretar general nr. 67544/10.09.2026, 21879/10.11.2026, 22086/12.11.2026; MAI – Secretar general nr. 597178/11.01.2024 și răspunsul Ministerului Muncii nr. 1050/RG/161/DPS/2024; MAI nr. 1676366/26.02.2024; MAI – DGF nr. 453069/06.06.2025 și 469031/27.11.2025; MAI – secretar de stat nr. 694746/16.03.2026; OMAI nr. III/71/2026; G4Media, 17.11.2026.