Pe 14 august 2026, S.P.R. „Diamantul” a întrebat 50 de structuri ale Poliției Române și ale Poliției de Frontieră de ce, în dispoziția de zi pe unitate, rubrica destinată permanenței la serviciu rămâne necompletată pentru polițiștii cu funcții de execuție. Poliția de Frontieră a răspuns la întrebare: rubricile se completează și pentru execuție, iar IGPF nu a cerut niciodată ca ele să rămână goale. Din Poliția Română, 39 de inspectorate județene au trimis practic același text, care, cu o singură excepție, ocolește întrebarea, iar Inspectoratul General al Poliției Române nu a răspuns deloc.
Ce am întrebat
Dispoziția de zi pe unitate (DZU) este actul prin care șeful unității stabilește, zi de zi, cine face serviciul și cum se organizează activitatea. Potrivit art. 1 alin. (1) din O.m.a.i. nr. 173/2020, ea este un „document de decizie și/ sau planificare operațională”, dar și unul „de consemnare sau, după caz, constatare a unor activități desfășurate la nivelul unității”. În Capitolul I al DZU, serviciul de permanență are trei rubrici distincte: continuitatea conducerii, permanența telefonică de la domiciliu și serviciul de permanență la serviciu, respectiv prezența la program.
Distincția vine din art. 42 alin. (1) din O.m.a.i. nr. S/108/2011 privind serviciul de permanență și accesul în unitățile M.A.I. Așa cum l-am redat în petiție, acest text prevede că personalul cu funcții de execuție asigură permanența la sediul unității, iar cel cu funcții de conducere o poate asigura de la domiciliu. Niciuna dintre instituțiile care au răspuns nu a contestat această lectură, iar IPJ Brașov citează chiar fragmentul potrivit căruia conducerea „poate executa serviciul și de la domiciliu”. Ordinul este clasificat, însă alineatul a fost declasificat prin Nota-Raport a Direcției Generale Management Operațional nr. 400.097 din 26 ianuarie 2026, comunicată unităților de poliție prin adresa IGPR – Structura de Securitate nr. 882660 din 17 aprilie 2026. Declasificarea este confirmată și în două dintre răspunsurile primite: IPJ Brașov scrie „articol declasificat”, iar ITPF Iași scrie că „conținutul articolului a fost declasificat”.
Petiția nr. 51/EP din 13 august 2026, trimisă pe 14 august la IGPR, IGPF, DGPMB, la toate inspectoratele județene și la inspectoratele teritoriale ale Poliției de Frontieră, pornea de la o practică semnalată sindicatului. În DZU sunt nominalizați cei cu funcții de conducere, iar rubrica permanenței la serviciu rămâne necompletată tocmai pentru polițiștii de execuție, cărora norma le atribuie această formă de permanență. Am cerut motivele, textul integral al alineatului declasificat și precizarea dacă IGPR sau IGPF au transmis instrucțiuni ca rubrica să nu fie completată. Am întrebat, de asemenea, dacă unitățile au primit „Ghidul pentru configurarea și utilizarea aplicației PONTAJ”, când și de la cine, cum l-au adus la cunoștința personalului și, nu în ultimul rând, o copie a lui. Ghidul contează pentru că DZU ajunge să fie generată chiar din aplicația PONTAJ, iar felul în care se completează rubricile depinde de configurarea ei.
Miza nu este una de formă. DZU este documentul oficial care arată cine a asigurat serviciul într-o anumită zi. Dacă polițistul de execuție care face permanența la sediu nu apare în ea, munca lui nu lasă nicio urmă în acte. Astfel, drepturile care decurg din acest serviciu și respectarea timpului de muncă și a perioadelor de repaus devin greu de dovedit tocmai pentru cel care le-ar invoca.
Același text, de la Alba la Vrancea
Din cele 41 de inspectorate județene, 40 au răspuns, cele mai multe pe 14 și 15 septembrie, la limita termenului de 30 de zile. Dintre acestea, 39 au trimis, cu mici variații, același text, construit din aceleași cinci paragrafe. Primul spune că „activitățile circumscrise asigurării serviciului de permanență se desfășoară potrivit ordinului M.A.I. nr. S/108 din 27.05.2011, document clasificat Secret de Serviciu”. Al doilea citează art. 44 alin. (1) din Legea nr. 360/2002, potrivit căruia „serviciul polițienesc are caracter permanent și obligatoriu”. Al treilea asigură că „sunt respectate prevederile” ordinului. Al patrulea afirmă că ghidul „a fost transmis unității noastre” și că se află în aplicația PONTAJ, iar ultimul, că personalul a fost instruit.
La întrebările din petiție, textul răspunde doar în parte: confirmă că ghidul a fost primit și ocolește restul. Cu excepția IPJ Neamț, care a adăugat o frază despre care scriem mai jos, niciunul dintre cele 39 de inspectorate nu precizează dacă rubrica permanenței la serviciu se completează pentru personalul de execuție, nu redă alineatul declasificat și nu spune dacă a primit instrucțiuni să o lase goală. Nici despre ghid nu aflăm mai mult. Niciunul dintre ele nu a trimis copia cerută și niciunul nu a indicat actul prin care ghidul a fost adus la cunoștința personalului. Singurul care dă o dată este IPJ Sălaj, potrivit căruia ghidul „a fost transmis unității noastre, la data de 19.08.2024”.
Caracterul „secret de serviciu” al ordinului S/108/2011 este invocat în 38 dintre cele 40 de răspunsuri ale inspectoratelor. Petiția nu cerea însă ordinul, ci un singur alineat, care nu mai este clasificat din ianuarie 2026, și o explicație despre felul în care se completează un document nesecret. Mai mult, chiar IGPR anunțase toate unitățile de poliție, prin adresa din 17 aprilie 2026 postată pe INTRAPOL, că alineatul a fost declasificat, și le ceruse să facă mențiunea „DECLASIFICAT” în registrele de evidență.
Că textul nu a fost scris de 39 de ori se vede și dintr-o scăpare. În răspunsul nr. 30050 din 15 septembrie 2026, IPJ Buzău încheie astfel: „pentru sprijinirea procesului de implementare și utilizare a aplicației la nivelul Inspectoratului de Poliție Județean Covasna au fost desfășurate activități de instruire”. Este aceeași frază pe care IPJ Covasna ne-o trimisese în dimineața aceleiași zile, cu numele propriu. Identitatea răspunsurilor, până la ordinea paragrafelor, sugerează că textul a fost redactat într-un singur loc și preluat apoi de inspectorate.
Brașov și Neamț au spus mai mult
Doar IPJ Brașov a răspuns cu un text propriu. În adresa nr. 491.110/AC din 16 septembrie 2026, inspectoratul arată că aplică art. 42 alin. (1) din ordinul S/108/2011, pe care îl numește „articol declasificat”. Mai arată că în capitolul I al DZU „sunt nominalizați polițiștii cu funcție de execuție care execută serviciul de permanență”, iar cei cu funcții de conducere apar în același capitol. Brașovul este și singurul inspectorat care arată când și cum a adus ghidul la cunoștința personalului: prin postarea lui pe platforma Intrajud Brașov, la 26 martie 2026.
A doua zi, pe 17 septembrie, IPJ Brașov a revenit asupra unui singur punct. În prima adresă scrisese că la Brașov continuitatea conducerii „se asigură exclusiv din unitate”. În completare scrie că aceasta „se asigură în mod permanent de la domiciliu”, conform ordinului, „iar prezența la sediul unității se face doar în baza aprobării ierarhice”. Varianta corectată corespunde împărțirii din art. 42 alin. (1), cu permanența de la domiciliu pentru conducere și cea de la sediu pentru execuție.
IPJ Neamț a folosit și el textul comun, dar a pus la începutul lui o frază care răspunde, în fapt, la întrebare. În adresa nr. 52.492 din 13 septembrie 2026, semnată de șeful inspectoratului, DZU „cuprinde mențiuni cu privire la personalul care asigură serviciul de permanență, la nivelul tuturor structurilor, atât în privința funcțiilor de conducere, cât și a celor de execuție”. Cele două răspunsuri arată că întrebarea avea un răspuns simplu, care se putea da fără să se dezvăluie vreo informație clasificată.
Poliția de Frontieră a răspuns la întrebare
Toate cele șapte structuri ale Poliției de Frontieră care au primit petiția au răspuns, fiecare cu propriile cuvinte. Garda de Coastă scrie, în adresa nr. CR 1966046 din 24 august 2026, că în DZU „se completează toate rubricile destinate executării serviciului de permanență, atât de către personalul cu funcții de conducere, cât și de către personalul cu funcții de execuție”. ITPF Giurgiu spune același lucru, aproape în aceleași cuvinte, în adresa nr. CR-5200343 din 7 septembrie. Potrivit ITPF Iași (nr. CR 2554305 din 9 septembrie), în dispoziția zilnică sunt nominalizate persoanele desemnate, „atât cele cu funcție de execuție, cât și cele cu funcții de conducere”, iar documentul este generat din aplicația ePontaj începând din decembrie 2025. ITPF Timișoara arată că personalul este înscris zilnic în DZU prin aplicația ePontaj. Mai reținut, ITPF Sighetu Marmației spune doar că rubrica permanenței la sediu „se completează conform prevederilor în vigoare”.
La întrebarea despre instrucțiuni, Inspectoratul General al Poliției de Frontieră a răspuns direct. Prin adresa nr. 759.090, primită pe 16 septembrie, IGPF arată că „nu a transmis structurilor subordonate instrucțiuni, dispoziții, îndrumări sau alte comunicări prin care să se fi recomandat sau stabilit ca rubrica referitoare la asigurarea serviciului de permanență să nu fie completată”. ITPF Oradea confirmă același lucru de la nivelul său, în adresa nr. 4639001 din 14 septembrie.
Ca și IPJ-urile, structurile de frontieră nu au comunicat textul art. 42 alin. (1). Ne-au trimis însă la emitentul ordinului, adică la minister. ITPF Iași recunoaște explicit că alineatul a fost declasificat și explică trimiterea prin faptul că el face parte dintr-un document care a rămas clasificat. Despre ghid, Garda de Coastă și ITPF Giurgiu indică și temeiul: art. 5 din Dispoziția Secretarului General nr. 2284 din 27 iunie 2025, potrivit căruia ghidul se pune la dispoziția structurilor M.A.I. prin Direcția Generală pentru Comunicații și Tehnologia Informației. Ghidul se găsește în aplicație, în meniul „Contul meu”, submeniul „Ghid”.
Poliția Română și Poliția de Frontieră aparțin aceluiași minister, aplică același ordin privind permanența și același ordin privind DZU și lucrează în aceeași aplicație. Totuși, ce au spus structurile de frontieră într-o frază, 38 de inspectorate județene ale poliției nu au spus deloc.
Cine nu a răspuns
Din cele 50 de structuri, 47 au răspuns. Inspectoratul General al Poliției Române, căruia petiția îi era adresată în primul rând, nu a răspuns nici după două luni, deși termenul legal de 30 de zile a expirat la jumătatea lui septembrie. Tocmai IGPR putea spune dacă a transmis inspectoratelor instrucțiuni privind rubrica permanenței, așa cum IGPF a făcut-o pentru structurile sale. Nici Direcția Generală de Poliție a Municipiului București și nici IPJ Constanța nu au trimis vreun răspuns.
Întrebarea rămasă la IGPR
Răspunsurile primite delimitează problema. Structurile Poliției de Frontieră completează rubrica și pentru execuție, iar IGPF afirmă că nu a cerut niciodată ca ea să rămână goală. În Poliția Română, IPJ Brașov și IPJ Neamț spun că îi nominalizează și pe polițiștii de execuție. Dacă în alte inspectorate rubrica rămâne totuși goală, practica este fie una locală, fie urmarea unei instrucțiuni venite de mai sus, pe care nu o cunoaștem. Lămurirea o poate da IGPR, care coordonează inspectoratele județene.
Mai jos publicăm petiția și răspunsurile citate în articol.
Documentele
Semnăturile olografe și ștampilele sunt estompate.
S.P.R. „Diamantul”