Reformele MAI promise în 2020 s-au transformat într-un eșec spectaculos. În 2025, România are mai puțini polițiști în stradă.MAI ramane o institutie inchisa si nereformata.

De Vitalie Josanu – Sindicatul Diamantul

Guvernul Orban promitea în martie 2020 modernizarea radicală a Ministerului de Interne. Cinci ani mai târziu, situația s-a deteriorat: deficitul de personal a crescut, iar pentru prima oară în istorie școlile de poliție nu și-au ocupat locurile.

Când Marcel Vela depunea jurământul ca ministru de Interne în guvernul Ludovic Orban, în martie 2020, programul de guvernare conținea promisiuni ambițioase de reformă a sistemului de ordine publică din România. Prin Hotărârea Parlamentului României nr. 1/2020 din 14 martie 2020, publicată în Monitorul Oficial nr. 208/14 martie 2020, se acorda încrederea Guvernului pentru realizarea acestui program. Cinci ani mai târziu, realitatea îl contrazice dur pe fostul ministru: în loc de modernizare, MAI traversează cea mai gravă criză de personal din ultimii 30 de ani.

Promisiunile de aur din programul de guvernare

Documentul oficial adoptat de Parlament în martie 2020 enumera patru reforme concrete pentru MAI:

• Introducerea unei limite a mandatelor pentru șefii de inspectorate și directori
• Organizarea de concursuri pentru toate funcțiile de conducere
• Măsuri pentru diminuarea deficitului de personal prin reîncadrări și treceri în corpul ofițerilor, inclusiv reîncadrarea personalului pensionat care dorește să revină în sistem
• Creșterea numărului de polițiști în stradă

Marcel Vela însuși declara în ianuarie 2020 că prin reformă se urmărește “eficientizarea instituției, astfel încât cetățenii să simtă că instituția este alături de ei, iar cota de apreciere să crească de la 30% la cât mai mult”.

Realitatea după cinci ani de miniștri PNL: un eșec pe toată linia

Timp de cinci ani consecutivi (2020-2025), Ministerul de Interne a fost condus exclusiv de miniștri din PNL: Marcel Vela (martie 2020 – decembrie 2020), Lucian Bode (decembrie 2020 – iunie 2023) și Cătălin Predoiu (iunie 2023 – prezent).

Analiza implementării concrete a acestor promisiuni relevă un eșec spectaculos:

1. Limita mandatelor șefilor – ZERO implementare

Legea 218/2002 privind organizarea și funcționarea Poliției Române rămâne neschimbată. Inspectorii-șefi continuă să fie numiți și eliberați din funcție, fără nicio limitare de mandat. Promisiunea din 2020 nu a fost transpusă în legislație.

2. Concursuri transparente – progres limitat, dar practici îndoielnice

În realitate, în 2025 regula ocupării funcțiilor de conducere pare a fi împuternicirea, și când nu se mai poate utiliza imputernicirea, “desemnarea” – exact mecanismele de eludare a meritului si competentei profesionale pe care reformele din 2020 promiseseră să le elimine prin concursuri transparente.

Dezastrul la capitolul personal: deficitul a crescut de la 17% la 23%

Cel mai grav eșec este la capitolul resurse umane. Paradoxal, în loc să se reducă, deficitul de personal a crescut dramatic.

În decembrie 2020, Marcel Vela anunța un deficit de “peste 21% pentru ofițeri și peste 12% pentru agenți”, adică aproximativ 16.000 de posturi. Ministrul demara atunci proceduri pentru încadrarea a 2.073 de ofițeri.

În ianuarie 2024, la nivelul întregului MAI, deficitul era de aproximativ 23% (conform adresei MAI nr. 1676445/04.03.2024).

Din datele IGPR pentru Poliția Română (efectiv real încadrat):

• La 31 decembrie 2022: 63.151 de funcții prevăzute, doar 52.045 încadrate (deficit de 17,6%)
• La 31 mai 2023: 63.218 de funcții prevăzute, doar 52.512 încadrate (deficit de 16,9%)

Situația actuală (2025):

• La data de 31 decembrie 2024, funcțiile vacante de polițiști reprezentau aproximativ 29% la nivelul Aparatului Central al MAI și al structurilor satelit, subordonate aparatului central (conform adresei MAI nr. 1735621/25.02.2025, răspuns la petiția sindicatului nr. 103/2025)
• La Poliția de Frontieră, situația este și mai gravă: 25% din funcțiile de polițiști sunt vacante la 31 ianuarie 2025 (conform adresei IGPF nr. 660.006/30.01.2025, răspuns la petiția sindicatului nr. 103/2025)
• La Inspectoratul General al Poliției Române (structura centrală), deficitul este de 15,64% (conform adresei IGPR nr. 296.688/07.02.2025, răspuns la petiția sindicatului nr. 103/2025)
• În unele județe deficitul depășește 25%: IPJ Teleorman 28,93%, IPJ Constanța 25,99%
• România are “cei mai puțini polițiști din ultimii treizeci de ani”
• Pentru prima oară în istorie, locurile în școlile de poliție nu s-au ocupat
• La Școala de Poliție din Câmpina, peste 300 de locuri au rămas neocupate din cele 1.340 scoase la concurs în 2025
• La Școala de Pregătire a Agenților Poliției de Frontieră din Oradea, sub 50% din locuri s-au ocupat (117 candidați promovați din 240 de locuri disponibile)
• În total, peste 400 de locuri au rămas neocupate la cele trei școli principale de poliție din țară

Bilanțul după cinci ani

Din cele 4 reforme fundamentale promise în programul de guvernare din 2020:

• 0 reforme implementate complet
• 4 reforme eșuate complet (limita mandatelor, concursuri în loc de împuterniciri și desemnări, deficit personal, polițiști în stradă)

Marcel Vela spunea în 2020 că vrea să crească cota de apreciere de la 30% la cât mai mult. În 2025, România se confruntă cu cel mai grav deficit de polițiști din ultimii 30 de ani, iar pentru prima dată în istorie candidații nu se mai înghesuie să devină agenți de poliție.

Reformele promise nu erau utopice, ci măsuri concrete de management și organizare care puteau fi implementate cu voință politică. În schimb, cinci ani mai târziu, MAI se află într-o criză fără precedent, iar siguranța cetățenilor este pusă în pericol de lipsa acută de personal.