Stimați colegi,
La data de 16 iulie 2026, Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale a publicat proiectul de lege privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, act normativ care urmează să înlocuiască integral Legea-cadru nr. 153/2017, începând cu 1 decembrie 2026.
Proiectul aduce o restructurare fundamentală a modului în care sunt calculate salariile în întregul sector bugetar, inclusiv pentru polițiști.
Prezentul material sintetizează principalele modificări, evidențiază aspectele pozitive obținute față de variantele anterioare ale proiectului, dar și punctele care rămân problematice și pe care sindicatul nostru le va contesta în cadrul dialogului social.
I. CADRUL GENERAL — CE SE SCHIMBĂ ȘI CUM
La 1 decembrie 2026, Legea-cadru nr. 153/2017 se abrogă în integralitate, împreună cu toate ordonanțele și legile care au modificat-o de-a lungul timpului. Întregul cadru pe baza căruia vi se calculează în prezent salariul dispare și este înlocuit cu un act normativ complet nou.
Potrivit art. 52 alin. (3) din Anexa nr. VI a proiectului, ce prevede expres că drepturile derivate din statutele profesionale rămân în vigoare, astfel că nu se vor aduce modificări asupra HG nr. 65/2003 privind normele de hrană în timp de pace, drepturile de echipament și celelalte drepturi în natură sau echivalentul lor financiar neimpozabil, drepturile de chirie/compensare rată, acestea urmând să fie acordate în continuare, în condițiile actuale.
Schimbarea centrală a proiectului este abandonarea grilelor nominale de salarii în favoarea unui sistem bazat pe coeficienți de salarizare înmulțiți cu o valoare de referință sectorială (VRS), stabilită anual prin hotărâre de Guvern.
Pentru decembrie 2026 și pentru anul 2027, VRS este fixată direct în lege la 4.100 lei. Din 2028, ea va fi actualizată anual, dar cu o constrângere importantă: majorarea nu poate depăși creșterea nominală a PIB-ului, iar totul este subordonat obiectivului de reducere a cheltuielilor de personal din sectorul public cu cel puțin 1,5 puncte procentuale din PIB între 2024 și 2031. Raportul salarial maxim în sectorul bugetar rămâne de 1 la 8 — toți coeficienții se vor încadra între 1,00 și 8,00.
II. STRUCTURA NOULUI SALARIU AL POLIȚISTULUI
Solda lunară va fi compusă din următoarele elemente principale:
A. Salariul de funcție — se obține prin înmulțirea coeficientului de ierarhizare cu valoarea de referință (4.100 lei). Spre deosebire de legea actuală, proiectul nu mai prevede coeficienți ficși pentru fiecare funcție direct în lege. Anexa nr. VI stabilește doar limite minime și maxime ale coeficienților pentru fiecare nivel, iar coeficienții efectivi urmează să fie stabiliți prin hotărâre de Guvern.
Aceasta înseamnă flexibilitate, dar și un element de incertitudine — nivelul concret al salariului de funcție va depinde de o decizie guvernamentală ulterioară, fără garanția unui nivel minim precis.
Cu titlu de exemplu, pentru funcțiile corespunzătoare gradului de agent șef principal de poliție, coeficienții de execuție prevăzuți în proiect sunt între 1,52 și 1,66 (studii medii).
B. Coeficienți suplimentari pentru condiții specifice — maximum +0,40 — Acesta este un element nou față de legea actuală.
Art. 3 alin. (5) din Anexa nr. VI prevede că la coeficientul de bază se pot adăuga până la 0,40 puncte suplimentare, în funcție de specificul activității. Condițiile care generează acest supliment sunt:
— activități operative cu grad ridicat de efort și/sau pericol, inclusiv culegerea și valorificarea informațiilor, investigații, intervenție, cercetare penală specială — până la 70% din 0,40, adică până la 0,28;
— activități de poliție judiciară — până la 40% din 0,40, adică până la 0,16;
— încadrarea în structuri centrale ale instituțiilor de apărare/ordine publică sau în structuri NATO/UE — până la 30% din 0,40, adică până la 0,12;
— activități de prevenire și combatere a corupției în rândul personalului propriu — 25% din 0,40, adică 0,10;
— activități cu câini sau cai de serviciu — 25% din 0,40, adică 0,10.
Suma tuturor acestor condiții nu poate depăși plafonul de 0,40. Categoriile de personal și procentele efective se stabilesc prin ordin al ordonatorului principal de credite.
C. Titlul de specialist de clasă/domeniu funcțional — maximum +0,075 — Proiectul menține și dezvoltă instituția specialistului de clasă, ierarhizat pe trei niveluri (clasa a 3-a, clasa a 2-a, clasa 1), care adaugă la coeficientul de salarizare maximum 0,075 puncte. Condițiile de acordare se stabilesc prin ordin al ordonatorului principal de credite.
D. Gradațiile — Polițiștii beneficiază de 7 gradații, la intervale de câte 3 ani de serviciu, fiecare gradație reprezentând o majorare de 3% din salariul de funcție, aplicată în cascadă. Structura gradațiilor este: gradația I (3-6 ani), gradația a II-a (6-9 ani), gradația a III-a (9-12 ani), gradația a IV-a (12-15 ani), gradația a V-a (15-18 ani), gradația a VI-a (18-21 ani), gradația a VII-a (peste 21 ani).
E. Salariul gradului profesional deținut — Se calculează prin înmulțirea unui coeficient specific gradului profesional (prevăzut în Capitolul I.2 din Anexa nr. VI) cu valoarea de referință. Pentru a ilustra nivelurile, prezentăm câteva exemple:
— agent de poliție: coeficient 0,52 × 4.100 = 2.132 lei;
— agent șef principal de poliție: coeficient 0,61 × 4.100 = 2.501 lei;
— inspector principal de poliție: coeficient 0,67 × 4.100 = 2.747 lei;
— comisar-șef de poliție: coeficient 0,75 × 4.100 = 3.075 lei.
III. SPORURI ȘI ALTE DREPTURI SALARIALE
Proiectul menține o serie de sporuri și drepturi specifice, dar le restructurează și, în unele cazuri, le limitează.
Sporuri și drepturi menținute: spor de condiții grele de muncă (până la 5% din salariul de funcție); primă pentru activități deosebit de periculoase (până la 30%); spor de izolare (până la 15%); spor de control financiar preventiv propriu și audit (10%); spor de noapte (25% din tariful orar, conform regulii generale din lege); spor pentru proiecte cu fonduri europene (până la 40%); indemnizația de instalare la prima numire în funcție (egală cu valoarea de referință, majorată cu 50% în zonele izolate).
Includerea majorării „Bayraktar” în coeficienții de funcție.
Un aspect deosebit de important pentru polițiști este soarta majorării salariale de până la 30% acordate în baza Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 26/2024. Deși această ordonanță este abrogată explicit prin noul proiect de lege, majorarea nu se pierde.
Respectând principiul menținerii drepturilor salariale avute în plată, legiuitorul a inclus valoarea acestei majorări în coeficienții de funcție prevăzuți în Anexa nr. VI.
Aceasta înseamnă că dreptul salarial câștigat prin OUG nr. 26/2024 devine parte integrantă și permanentă a salariului de funcție, fără a mai putea fi amputat, suspendat sau modificat prin ordine clasificate ale ministrului, așa cum era posibil în formula anterioară. Practic, majorarea „Bayraktar” trece de la statutul de drept salarial precar, acordat printr-un act administrativ clasificat și revocabil, la cel de drept salarial structurat la nivel de lege, consolidat în însăși arhitectura coeficienților de ierarhizare. Aceasta reprezintă o securizare importantă a veniturilor polițiștilor.
Compensația pentru activități/misiuni speciale sau de excepție (art. 10 din Anexa nr. VI) — de până la 25% din salariul de funcție, dar cu o aplicabilitate extrem de restrânsă: poate fi acordată pentru cel mult 5% din totalul posturilor prevăzute în statele de organizare și în limita a 10% din suma salariilor de funcție și de grad pe ordonator principal de credite. Aceasta este singura formă de recompensare a performanței individuale prevăzută de proiect pentru polițiști, în locul unui premiu de performanță propriu-zis.
Plafonul general al sporurilor este stabilit la 20% din suma salariilor de funcție, salariilor gradului profesional deținut și indemnizațiilor, pe ordonator principal de credite.
Însă multe drepturi specifice ale polițiștilor (compensația pentru weekend/sărbători, orele suplimentare, primele aeronautice și maritime, indemnizațiile de studiu, salariul gradului profesional, suma de retenție) sunt exceptate de la acest plafon.
IV. ELEMENTE NOI INTRODUSE DE PROIECT
Suma netă lunară de retenție (art. 50 din Anexa nr. VI) — polițiștii care îndeplinesc condițiile de pensionare dar rămân în activitate beneficiază de o sumă netă egală cu 1/3 din salariul gradului profesional, neimpozabilă și fără contribuții sociale. Aceasta este o noutate absolută, menită să stimuleze menținerea în activitate a personalului experimentat.
Ajutorul de deces — majorat la 12 solde de funcție.
V. ÎMBUNĂTĂȚIRI IMPORTANTE FAȚĂ DE PROIECTUL ANTERIOR
Apreciem și aducem la cunoștința membrilor că, față de variantele anterioare ale proiectului de lege, forma actuală conține câteva îmbunătățiri semnificative, obținute inclusiv ca urmare a presiunii sindicale.
1. Majorarea și armonizarea coeficienților salariilor gradului profesional.
Față de proiectul anterior, coeficienții de salarizare ai salariilor gradului profesional au fost majorați pe întreaga grilă, cu un accent deosebit pe gradele inferioare — cele care concentrează cea mai mare parte a efectivelor de poliție și care, în varianta anterioară, înregistrau pierderi salariale reale.
Cu titlu de exemplu, coeficientul pentru agentul de poliție a crescut de la 0,44 la 0,52 (+18,2%), cel pentru agentul principal de la 0,46 la 0,54 (+17,4%), iar cel pentru agentul-șef adjunct de la 0,47 la 0,56 (+19,1%). Traduse în lei, aceste diferențe sunt semnificative: un agent de poliție va primi un salariu al gradului profesional de 2.132 lei (0,52 × 4.100) față de doar 1.804 lei cât ar fi rezultat din proiectul anterior — o diferență de 328 lei brut lunar, numai pe această componentă.
Creșteri importante s-au înregistrat și la gradele de ofițer: inspectorul principal de poliție trece de la 0,64 la 0,67, comisarul de poliție de la 0,70 la 0,72, iar chestorul de poliție de la 0,77 la 0,81. Totodată, au fost corectate anomaliile din proiectul anterior — comisarul și subcomisarul de poliție, care aveau anterior același coeficient (0,70), sunt acum diferențiați (0,72, respectiv 0,69), restabilindu-se o ierarhizare coerentă. Raportul salarial maxim de 1 la 8 în sectorul bugetar a fost menținut.
2. Menținerea sporului pentru munca desfășurată în zilele de weekend și în zilele nelucrătoare.
Art. 45 din Anexa nr. VI reglementează distinct dreptul polițiștilor de a fi compensați pentru activitatea prestată în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale și în celelalte zile nelucrătoare. În variantele anterioare ale proiectului, acest drept risca să fie omis sau desființat. Forma actuală îl menține, deși cu observațiile pe care le vom detalia la capitolul dedicat aspectelor problematice.
3. Menținerea normei de hrană și a drepturilor de echipament.
Proiectul nu abrogă HG nr. 65/2003 privind normele de hrană în timp de pace și nici celelalte acte normative care reglementează drepturile de echipament. Art. 52 alin. (3) din Anexa nr. VI prevede expres că drepturile derivate din statutele profesionale și din legislația conexă rămân în vigoare. Norma de hrană zilnică, drepturile de echipament și celelalte drepturi în natură sau echivalentul lor financiar neimpozabil continuă să se acorde în condițiile actuale. Același raționament se aplică și HG nr. 284/2005 privind stabilirea cuantumului și condițiilor de acordare a compensației lunare pentru chirie cadrelor militare în activitate, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, normă ce reglementează drepturi statutare.
4. Menținerea titlului de specialist de clasă/domeniu funcțional.
Art. 4 din Anexa nr. VI păstrează acest mecanism de recunoaștere a competenței profesionale, ierarhizat pe trei niveluri, cu un coeficient suplimentar de până la 0,075. Existau variante în care acest drept urma să fie eliminat, iar menținerea sa constituie o recunoaștere a importanței specializării profesionale în sistemul de ordine publică.
VI. ASPECTE CARE RĂMÂN PROBLEMATICE
Cu toată recunoașterea îmbunătățirilor menționate, sindicatul nostru identifică mai multe aspecte pe care le va contesta în cadrul dialogului social și, dacă este cazul, pe cale juridică.
1. Înghețarea compensației pentru weekend/sărbători, ultraactivarea unor norme abrogate și eroarea de construcție legislativă a art. 45.
Deși dreptul a fost menținut prin art. 45 din Anexa nr. VI, formula adoptată ridică probleme serioase atât juridice, cât și practice. În prezent, polițistul beneficiază de o majorare salarială de 75% din salariul de funcție pentru orele prestate în zilele de weekend sau în zilele nelucrătoare — un drept dinamic, care crește automat la fiecare majorare salarială.
Noul proiect înlocuiește acest mecanism cu trimiterea la „drepturile prevăzute de legislația aferentă lunii decembrie 2026“, cu baza de calcul înghețată la nivelul acelei luni. Concret, aceasta înseamnă că, din ianuarie 2027 încolo, chiar dacă valoarea de referință crește și salariul de funcție se majorează, compensația pentru munca de weekend și sărbători va rămâne fixă la nivelul din decembrie 2026, erodându-se progresiv în valoare relativă.
Dincolo de efectul financiar, această formulă ridică o problemă juridică de fond: prin raportarea la „legislația aferentă lunii decembrie 2026″, proiectul ultraactivează în mod deliberat prevederi legale care, la acel moment, vor fi deja abrogate prin chiar intrarea în vigoare a noii legi.
Se creează astfel un drept care își trage fundamentul juridic dintr-un act normativ abrogat — o construcție care va genera permanent impresia unui drept temporar, precar și specific unei singure categorii profesionale. Or, dreptul la compensarea muncii prestate în zilele de repaus și în zilele nelucrătoare nu este o concesie sectorială, ci un drept fundamental al oricărui salariat, prevăzut expres de art. 137 alin. (1)-(3) din Codul muncii și de Directiva europeană 2003/88/CE privind anumite aspecte ale organizării timpului de lucru.
Mai mult, art. 45 conține o eroare de construcție legislativă internă. Textul se raportează la „drepturile prevăzute de legislația aferentă lunii decembrie 2026“, stabilind și baza de calcul la nivelul acelei luni.
Or, potrivit art. 36 alin. (1) din proiect, legea nouă intră în vigoare la data de 1 decembrie 2026, ceea ce înseamnă că legislația anterioară — cea care reglementează în prezent majorarea de 75% — este deja abrogată din prima zi a lunii decembrie 2026. Prin urmare, art. 45 trimite la drepturi prevăzute de acte normative care, la momentul de referință ales de legiuitor, nu mai sunt în vigoare.
Dacă intenția a fost aceea de a conserva drepturile existente, raportarea corectă ar fi trebuit făcută la luna noiembrie 2026 — ultima lună de aplicare integrală a legislației actuale.
Această contradicție internă a proiectului generează un risc serios de inaplicabilitate a art. 45, lăsând polițiștii fără nicio bază legală pentru compensarea muncii de weekend și sărbători în perioada imediat următoare intrării în vigoare a noii legi.
Trebuie menționat, totodată, că angajamentele asumate prin PNRR prevăd promulgarea unei legi a salarizării cu aplicare imediată, fără etapizări. Menținerea unei componente salariale prin raportare la o lege abrogată contravine acestui principiu și subminează coerența actului normativ.
Prin comparație, personalul medical din Anexa nr. II beneficiază în continuare de un tarif orar majorat calculat pe salariul actual, nu pe unul înghețat. Această diferență de tratament între două categorii de personal care prestează ambele muncă în regim continuu, în ture, este nejustificată și contravine principiului egalității de tratament.
Sindicatul va solicita identificarea unei formule de calcul care să asigure menținerea valorii efectiv încasate per oră de lucru, raportată la noile salarii de funcție, similar prevederilor din Anexa specifică familiei Sănătate.
2. Delegarea coeficienților efectivi către hotărâre de Guvern.
Legea actuală prevede coeficienții nominali direct în anexe, oferind o garanție de nivel legislativ. Noul proiect stabilește doar limitele minime și maxime, iar coeficienții efectivi vor fi stabiliți prin HG. Aceasta înseamnă că nivelul concret al salariului de funcție va depinde de o decizie guvernamentală ulterioară, modificabilă oricând printr-o altă hotărâre, fără parcurs parlamentar.
3. Clasificarea nejustificată a întregii salarizări din SNAOSP, contrar Directivei (UE) 2023/970 privind transparența salarială.
Proiectul de lege menține practica clasificării structurii salariale a personalului din Sistemul Național de Apărare, Ordine Publică și Securitate, în condițiile în care Directiva (UE) 2023/970 a Parlamentului European și a Consiliului privind consolidarea aplicării principiului egalității de remunerare pentru aceeași muncă sau pentru o muncă de valoare egală între bărbați și femei, prin transparență salarială și mecanisme de asigurare a respectării acesteia, impune statelor membre obligația de a asigura transparența deplină a criteriilor de salarizare în sectorul public.
Clasificarea integrală a grilelor, coeficienților și sporurilor face imposibilă exercitarea dreptului salariaților de a-și cunoaște și compara nivelul de remunerare, de a verifica respectarea principiului egalității de tratament și de a contesta eventualele discriminări.
O astfel de practică nu poate fi justificată prin invocarea generică a securității naționale, în condițiile în care coeficienții și sporurile reflectă ierarhii funcționale și condiții de muncă, nu informații operaționale clasificabile. Sindicatul va solicita declasificarea structurii salariale și alinierea deplină la cerințele Directivei (UE) 2023/970, al cărei termen de transpunere în legislația națională este 7 iunie 2026.
4. Recompensarea performanței — restrictivă și distribuită inechitabil.
Pentru polițiști, singura formă de recompensare a performanței este compensația pentru activități/misiuni speciale sau de excepție prevăzută de art. 10 din Anexa nr. VI (până la 25% din salariul de funcție). Acest drept este limitat la cel mult 5% din totalul posturilor și plafonat la 10% din fondul de salarii pe ordonator principal de credite, ceea ce îl face deja inaccesibil pentru marea majoritate a polițiștilor care desfășoară efectiv activități cu risc ridicat.
Însă dincolo de plafonul în sine, formularea art. 10 alin. (2) este ambiguă în privința nivelului la care se calculează pragul de 5% din posturi. Textul se referă la „numărul total de posturi prevăzute în statele de organizare“, fără a preciza dacă procentul se aplică la nivelul fiecărei unități sau cumulat pe ordonatorul principal de credite.
În practică, această ambiguitate a fost deja exploatată în sensul raportării globale, la nivelul ordonatorului principal de credite, urmată de o distribuire preferențială a „indicatorilor” către aparatele centrale.
Consecința directă: la nivelul structurilor teritoriale — cele care concentrează activitatea operativă propriu-zisă — procentul efectiv al polițiștilor care beneficiază de aceste compensații coboară sub 2,5% din totalul funcțiilor, în timp ce la nivelul aparatelor centrale depășește 5% din funcțiile respectivelor structuri.
Se ajunge astfel la situația paradoxală în care recompensarea performanței, concepută pentru activități și misiuni speciale sau de excepție, este direcționată preponderent către funcții de coordonare și administrare, nu către personalul care execută efectiv aceste misiuni.
Sindicatul va solicita modificarea art. 10 alin. (2), în sensul precizării explicite că pragul de 5% din posturi se aplică la nivelul fiecărei instituții sau unități, nu cumulat pe ordonator principal de credite, propunând următoarea formulare:
„Dreptul prevăzut la alin. (1) poate fi acordat la nivelul fiecărei instituții/unități, pentru cel mult 5% din numărul total de posturi prevăzute în statele de organizare, în limita a 10% din suma soldelor de funcție/salariilor de funcție și soldelor de grad/salariilor gradului profesional deținut, cumulat pe total buget, pentru fiecare ordonator principal de credite.“
VII. MECANISMUL DE PROTECȚIE — DIFERENȚA SALARIALĂ TRANZITORIE
Un aspect esențial al proiectului este că nimeni nu va câștiga mai puțin în luna decembrie 2026 decât în luna noiembrie 2026. Art. 33 din proiect prevede că, dacă salariul lunar calculat conform noii legi este mai mic decât venitul salarial din luna noiembrie 2026, se acordă o diferență salarială tranzitorie. Aceasta face parte din salariul lunar, se include în baza de calcul a tuturor drepturilor și se aplică inclusiv personalului nou-încadrat pe funcții similare. Diferența se absoarbe treptat cu fiecare majorare ulterioară.
Este important de reținut că diferența salarială tranzitorie nu crește — ea doar se erodează în timp prin absorție. Este o protecție reală pe termen scurt, dar temporară prin natura ei.
VIII. EXEMPLU CONCRET DE CALCUL
Pentru a ilustra concret impactul noii legi, prezentăm calculul pentru un agent șef principal de poliție, studii medii, cu 20 de ani vechime, funcție de execuție maximă, cu activitate de poliție judiciară și culegere de informații, specialist de clasă la nivel maxim și spor de condiții grele de muncă la nivel maxim.
Componenta fixă brută:
Coeficientul total: 1,66 (bază) + 0,40 (condiții specifice, maxim) + 0,075 (specialist clasă 1) = 2,135
Salariul de funcție la gradația 0: 2,135 × 4.100 = 8.754 lei
După aplicarea a 6 gradații de câte 3% (cascadă, pentru 20 de ani): 8.754 × 1,19405 = 10.452 lei
Spor de condiții grele (5% din salariul de funcție): 523 lei
Salariul gradului profesional (0,61 × 4.100): 2.501 lei
Total brut componentă fixă: 13.476 lei
Estimare net:
CAS (25%): 3.369 lei; CASS (10%): 1.348 lei; impozit pe venit (10% din baza impozabilă de 8.759 lei): 876 lei. Total rețineri: 5.593 lei (41,5% din brut).
Net estimativ componentă fixă: 7.883 lei
La această sumă se adaugă norma de hrană (neimpozabilă) și eventualele drepturi variabile (spor de noapte, compensația pentru weekend/sărbători — înghețată la nivelul din decembrie 2026, ore suplimentare). Un polițist în activitate operativă reală, cu ture de noapte și weekenduri, va ajunge probabil la un net total de 8.400-9.400 lei, în funcție de sporurile aplicabile concret.
Precizăm că acest calcul este realizat la valorile maxime ale tuturor coeficienților suplimentari. Cuantumurile efective vor depinde de ordinele ordonatorului principal de credite, iar în practică pot fi mai mici.
IX. CE URMEAZĂ
Proiectul de lege se află în faza de dezbatere publică și parcurs legislativ. Sindicatul Polițiștilor din România „DIAMANTUL” va participa activ la consultările cu Ministerul Muncii și Ministerul Afacerilor Interne, urmând să depună un punct de vedere formal care să fundamenteze obiecțiile prezentate în acest material, în special privind:
— corectarea erorii de construcție legislativă din art. 45 din Anexa nr. VI, care se raportează la „legislația aferentă lunii decembrie 2026″, deși aceasta este deja abrogată din prima zi a acelei luni prin art. 36 alin. (1) din proiect, și revenirea la o formulă dinamică de compensare a muncii de weekend și sărbători, prin stabilirea unui mod de calcul raportat la salariul de funcție în vigoare, nu la un nivel înghețat, eliminând astfel ultraactivarea unor norme abrogate și asigurând conformitatea cu art. 137 alin. (1)-(3) din Codul muncii, cu Directiva europeană 2003/88/CE și cu angajamentele asumate prin PNRR privind aplicarea imediată a noii legi, fără etapizări;
— garantarea coeficienților de salarizare la nivel de lege, nu prin delegare la hotărâre de Guvern;
— declasificarea integrală a structurii salariale a personalului din SNAOSP și alinierea la cerințele Directivei (UE) 2023/970 privind transparența salarială, al cărei termen de transpunere în legislația națională este 7 iunie 2026;
— modificarea art. 10 alin. (2) din Anexa nr. VI, în sensul precizării că pragul de 5% din posturi se aplică la nivelul fiecărei instituții sau unități, nu cumulat pe ordonatorul principal de credite, pentru a preveni distribuirea preferențială a compensațiilor către aparatele centrale în detrimentul structurilor teritoriale care desfășoară efectiv activitatea operativă.
Vă încurajăm să transmiteți observațiile și întrebările dumneavoastră reprezentanților sindicali din unitățile în care vă desfășurați activitatea, pentru a le integra în punctul de vedere al sindicatului.
Vom reveni cu informări suplimentare pe măsura evoluției procesului legislativ.
Cu deosebită considerație,
SINDICATUL POLIȚIȘTILOR DIN ROMÂNIA „DIAMANTUL”
Prim-vicepreședinte ANDREI Marius