Polițiștii care primesc majorarea Art. VIII, cunoscută drept majorarea „Bayraktar”, în procent de cel mult 14% îi pot da de acum S.P.R. „Diamantul” împuternicire pentru acțiunea în instanță. Modelul se completează online, pe sprd.ro/imputerniciri.
S.P.R. „Diamantul” pregătește o acțiune în instanță pentru polițiștii aflați la baza grilei majorării Bayraktar, cei care primesc cel mult 14%. Acțiunea cere instanței să constate că procentele au fost împărțite fără criterii și să oblige ministerul să le stabilească pe criterii obiective, fără să atingă dreptul la majorare. Pentru lunile trecute cere despăgubiri egale cu diferențele pierdute. Ca sindicatul să poată acționa în numele vostru, fiecare trebuie să semneze o împuternicire.
Cine are cel mult 14%
Din grila pe care am refăcut-o din acte de salarizare nesecrete și din fluturași, publicată pe sprd.ro/harta-majorarii-bayraktar, la 14% se află posturile de execuție din patrulare și intervenție, din siguranța publică, din ordinea publică și din centrele de reținere și arestare preventivă, dispecerii din municipiile reședință de județ, operatorii din centrele operaționale și personalul de serviciu. Am găsit posturi de 14% și la Poliția de Frontieră. Dispecerii din orașe au, după relatările colegilor, 12%. Pentru comparație, posturile de poliție, proximitatea și criminalistica au 22%, iar investigațiile criminale 24%.
Sunt, în cea mai mare parte, polițiștii care lucrează în ture, zi și noapte, și care răspund primii la apelul 112. Ordonanța care a introdus majorarea vorbește în titlu despre „retenția și atragerea personalului”, iar procentul cel mai mic l-au primit tocmai ei, în timp ce structurile de suport au primit procente generoase din partea conducerii M.A.I. Un ofițer din Serviciul Logistic al D.G.E.P., direcție din minister, are pe fluturaș 22%, cu opt puncte peste agentul care patrulează noaptea.
Vă puteți verifica singuri procentul. În dispoziția de salarizare scrie direct. Pe fluturaș, împărțiți suma majorării Art. VIII la rândul „Salariu de funcție”. Luați procentul întreg al postului, fără reducerea la 80% pentru calificativul „Bine”: un agent de la patrulare cu „Bine” primește pe fluturaș 11,2%, dar postul lui are 14% și intră în acțiune.
Pe ce ne bazăm
Gândiți-vă la dispoziția de salarizare: șeful o semnează, Resursele Umane trec procentul, iar voi nu aflați niciodată de ce colegul de la birou a primit mai mult. Ordonanța nu vă spune, iar ordinul care ar trebui să spună e ținut la secret.
Art. VIII alin. (1) din O.U.G. nr. 26/2024 pune o singură condiție pentru majorare, aceeași pentru toți: personalul „care participă la realizarea și menținerea capacității operaționale a structurilor/unităților, pentru îndeplinirea misiunilor specifice” primește o majorare „de până la 30%”. Alin. (3) lasă ordinului ministrului „categoriile de personal și mărimea majorării”, fără niciun criteriu după care să se facă diferența. Procentele pe posturi sunt în Anexa 18A la Ordinul M.A.I. nr. S/7/2018, clasificată „secret de serviciu”. Din actele nesecrete pe care le-am analizat nu rezultă niciun criteriu clar care să justifice de ce patrula are 14%, iar biroul 24%. Procentele au fost alocate, așadar, subiectiv, fără criterii adecvate și suficiente.
Pentru discriminare, legea nu vă cere să explicați voi cum a împărțit ministerul procentele. Potrivit art. 27 alin. (4) din O.G. nr. 137/2000, cel discriminat prezintă fapte din care se poate presupune discriminarea, iar cel reclamat trebuie să dovedească „că nu a avut loc o încălcare a principiului egalității de tratament”. Polițistul constată că s-au acordat procente diferite fără o justificare obiectivă și rezonabilă, iar ministerul trebuie să arate criteriile. Acestea trebuie să fi existat dinainte, în actul care a fixat procentele: explicațiile date acum, în proces, nu pot acoperi lipsa lor.
Același lucru îl cere și dreptul european. Directiva (UE) 2023/970 privind transparența salarială pornește de la principiul egalității de remunerare pentru aceeași muncă sau pentru o muncă de aceeași valoare și de la interzicerea discriminării, pe care le aplică, potrivit art. 1, „în special prin transparență salarială”. Transparența nu e un scop în sine: e instrumentul prin care discriminarea devine vizibilă și poate fi corectată. De aceea art. 6 alin. (1) obligă angajatorii, inclusiv pe cei din sectorul public (art. 2 alin. (1)), să pună la dispoziția lucrătorilor, „într-un mod ușor de accesat, criteriile care sunt utilizate pentru a determina remunerația”, iar aceste criterii „trebuie să fie obiective”. Art. 4 alin. (4) arată și cum se compară munca: după „competențele, efortul, responsabilitatea și condițiile de muncă”. Directiva are ca obiect egalitatea dintre femei și bărbați, dar regula ei e regula oricărui tratament egal: fără criterii cunoscute, nimeni nu poate verifica dacă e plătit corect. Aceeași regulă o au și principiile nediscriminării și transparenței din art. 6 lit. b) și g) din Legea-cadru nr. 153/2017. România trebuia să transpună directiva până la 7 iunie 2026 (art. 34). Propunerea de lege L445/2026 a fost respinsă de Senat pe 14 octombrie 2026 și a ajuns la Camera Deputaților. Un minister care ține la secret criteriile salariului face exact ce directiva încearcă să elimine.
Pentru ce e dată, de fapt, majorarea?
Pentru ce scrie în actul care o acordă, și pentru nimic altceva. Art. VIII alin. (1) din O.U.G. nr. 26/2024 o dă personalului „care participă la realizarea și menținerea capacității operaționale a structurilor/unităților, pentru îndeplinirea misiunilor specifice”, iar preambulul arată scopul: „motivarea, evoluția în carieră și retenția personalului, dar și atragerea de personal nou”. Ordonanța nu spune nicăieri că majorarea răsplătește complexitatea muncii, riscul sau condițiile de muncă. Alin. (3) îi permite ministrului să stabilească „categoriile de personal și mărimea majorării”, dar nu și să schimbe scopul pentru care a fost dată. Capacitatea operațională o asigură deopotrivă patrula, dispeceratul, operatorii 112 și biroul de investigații. Un criteriu care nu decurge din acest scop, cum ar fi complexitatea postului, e străin de lege și nu poate justifica procente diferite.
Ce cere acțiunea și de ce nu cerem anularea ordinului
Prima idee, în fața unui ordin nedrept, e să ceri anularea lui. Aici ar fi o greșeală. Anularea șterge dispozițiile cu totul, iar odată cu ele dispare și temeiul majorării pe care o primiți acum, inclusiv cei 14%. E ca și cum, ca să repari o planificare de ture făcută strâmb, ai desființa planificarea întregii subunități. În plus, potrivit art. 23 din Legea nr. 554/2004, anularea unui act normativ produce efecte numai pentru viitor, așa că banii din urmă nu s-ar mai recupera.
De aceea acțiunea cere altceva. Întâi, declasificarea integrală a Ordinului S/7/2018, în special în partea despre majorare, și depunerea lui în instanță. Apoi, modificarea ordinului: sindicatul îi cere ministrului să stabilească criterii obiective pentru procente, fără să atingă dreptul la majorare. Dacă ministrul refuză sau nu răspunde, refuzul și tăcerea lui se socotesc act administrativ (art. 2 alin. (2) din Legea nr. 554/2004), iar instanța îl poate obliga „să emită un act administrativ” (art. 18 alin. (1)). În sfârșit, pentru lunile trecute, despăgubiri: prejudiciul material, egal cu diferențele pierdute de la acordarea majorării, și prejudiciul moral, potrivit art. 27 din O.G. nr. 137/2000, actualizate cu inflația și cu dobânda legală.
Cum vă înscrieți
- Intrați pe sprd.ro/imputerniciri și alegeți fila „Discriminare Art. VIII”.
- Completați datele: numele, CNP-ul, actul de identitate, domiciliul, gradul, unitatea și datele de contact. Ce scrieți rămâne în browserul vostru și nu se trimite nicăieri.
- Descărcați PDF-ul, tipăriți-l și semnați-l de mână.
- Atașați copia cărții de identitate (la cartea electronică fără domiciliu, și dovada domiciliului), cel puțin doi fluturași din ultimele șase luni din care să rezulte majorarea Art. VIII și, dacă o aveți, dispoziția de salarizare cu procentul. Pe fiecare copie scrieți „conform cu originalul”, numele în clar și semnătura.
- Predați împuternicirea semnată și copiile liderului sindical din județul vostru sau trimiteți-le direct la sediul sindicatului, prin poștă, la adresa de corespondență: București, str. Ienăchiță Văcărescu nr. 17A, ap. 1, sector 4.
Împuternicirea o pot da membrii sindicatului, pentru că S.P.R. „Diamantul” acționează în numele lor în temeiul art. 28 din Legea nr. 367/2022. Cine nu este încă membru se poate înscrie pe sprd.ro, la „Înscrie-te”.
Cine vrea să se adreseze și singur Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării sau ministerului poate folosi în continuare formularul de pe sprd.ro/formular-sesizare-discriminare-bayraktar.
S.P.R. „Diamantul”