Două sentințe ale Tribunalului București obligă IGPR și cinci inspectorate județene să ne dea procedura după care Poliția Română primește și verifică sesizările avertizorilor. Instituțiile ne-o refuzaseră ca „cadru dispozițional intern”, cu aceeași frază copiată de la una la alta.
Regulile după care e protejat polițistul care semnalează o neregulă nu sunt un secret față de sindicatul care îl apără. La asta au ajuns, la opt luni distanță, două complete diferite ale Secției a II-a de contencios administrativ și fiscal a Tribunalului București. Prima hotărâre e Sentința civilă nr. 487 din 22 ianuarie 2026 (dosarul 10338/3/2025), împotriva IGPR, IPJ Bistrița-Năsăud și IPJ Prahova. A doua e Sentința civilă nr. 9019 din 1 octombrie 2026 (dosarul 10334/3/2025), împotriva IPJ Giurgiu, IPJ Maramureș și IPJ Timiș. Niciuna nu e încă definitivă: IGPR a atacat-o pe prima cu recurs, iar pentru a doua termenul de recurs curge de la comunicare.
Ce este procedura și de ce contează
Legea nr. 361/2022 privind protecția avertizorilor în interes public obligă orice autoritate și instituție publică, indiferent câți angajați are, să înființeze canale interne de raportare și să stabilească proceduri pentru raportarea internă (art. 9). Legea spune și ce trebuie să conțină procedura (art. 10): cum e primită raportarea astfel încât identitatea avertizorului să rămână confidențială, confirmarea primirii în cel mult 7 zile calendaristice și informarea avertizorului, în cel mult 3 luni, despre stadiul verificărilor.
Pentru agentul care observă conduite ilegale ale șefilor săi și care vrea să le semnaleze fără să-și pună cariera în joc, procedura e documentul care îi spune cui scrie, cine îi află numele și în cât timp primește un răspuns. De aceea un sindicat trebuie să o poată citi: fără ea, nu poate verifica dacă garanțiile din lege au ajuns și în regulile poliției și nu-și poate sfătui membrii.
În Poliția Română regulile acestea sunt scrise în procedura PS-IGPR-DMSSI-02, pe care inspectoratele au preluat-o apoi prin dispoziții ale șefilor lor (la IPJ Bistrița-Năsăud, de exemplu, prin dispoziția nr. 21.845 din 29 mai 2024). Despre existența procedurii nu există nicio dispută, pentru că toate instituțiile pe care le-am chemat în judecată au confirmat-o în scris. Disputa a fost doar dacă avem voie să o vedem.
Petiția 245 și fraza care s-a multiplicat
Pe 10 februarie 2025 am trimis petiția nr. 245, întemeiată pe Legea nr. 544/2001, aparatului central al MAI, IGPR, IGPF, inspectoratelor județene, DGPMB, școlilor de agenți și altor unități. Am pus șapte întrebări despre felul în care aplică Legea nr. 361/2022, iar la punctul 2 am cerut datele de identificare ale procedurii interne și o copie de pe ea.
Răspunsurile au venit pe 13 și 14 martie 2025. Cele șase instituții pe care le-am dat apoi în judecată au răspuns la mai multe întrebări, dar copia n-a trimis-o niciuna. Toate șase au folosit, aproape cuvânt cu cuvânt, același text: „întregul spectru de responsabilități, în conformitate cu prevederile Legii nr. 361/2022, au fost transpuse într-o procedură internă (PS-IGPR-DMSSI-02), precum și într-o dispoziție”. De la un răspuns la altul diferă, de regulă, doar numărul dispoziției. Urmează explicația refuzului: mecanismul ar fi „un cadru dispozițional intern”, „opozabil numai polițiștilor (art. 9 din Legea nr. 361/2022)”, iar procedura poate fi consultată pe INTRAPOL, secțiunea Standarde și Proceduri, de „personalul Poliției Române”.
Răspunsurile sunt semnate de responsabilii cu aplicarea Legii nr. 544/2001: comisar-șef de poliție Olga Menaev, de la Centrul de Informare și Relații Publice al IGPR, comisar de poliție Crina-Maria Sîrb (IPJ Bistrița-Năsăud), subinspector de poliție Maria Magdalena Vîiu-Rădulescu (IPJ Prahova), comisar-șef de poliție Ramona Valentina Stan (IPJ Giurgiu), subcomisar de poliție Florina Meteș (IPJ Maramureș) și inspector de poliție Aurora Piperea (IPJ Timiș). Cinci dintre ele precizează că transmit informațiile „puse la dispoziție de către structura de specialitate”. După ce ne-am adresat instanței, refuzul a fost apărat de consilierii juridici ai fiecărui pârât, prin întâmpinări depuse între 30 mai și 15 iulie 2025, iar la IGPR și de Direcția Juridică, în recurs.
La IGPR, răspunsul a plecat de la Centrul de Informare și Relații Publice. Titularul funcției de director al centrului, chestorul Georgian Drăgan, conduce însă Cabinetul inspectorului general, unde a fost numit pe durata mandatului acestuia. În prezent, pe pagina IGPR apare că CIRP este condus de împuternicitul director, comisar-șef de poliție Carmen Șerbănescu, și de directorul adjunct, comisar-șef de poliție Octavian Dan.
Articolul 9 invocat în sprijinul refuzului e tocmai cel care obligă instituția să înființeze canalele și procedura de raportare. Nicăieri nu spune că ele trebuie ținute departe de ochii cuiva. Iar faptul că textul e același nu e o coincidență: IPJ Bistrița-Năsăud a recunoscut în întâmpinare că, înainte să ne răspundă, a consultat „structurile de specialitate și responsabilii cu aplicarea Legii 544/2001 din cadrul I.G.P.R.”. Refuzul pare să fi avut, așadar, o singură sursă și mai multe ștampile. Se pare că responsabilii cu aplicarea Legii nr. 544/2001 au înțeles că sunt, de fapt, responsabili cu neaplicarea ei.
Pe românește, procedura care îi arată polițistului cum e apărat atunci când semnalează o neregulă a fost tratată ca un document pe care sindicatul care îl apără n-are voie să-l citească.
Primul dosar: IGPR, Bistrița-Năsăud și Prahova
În fața tribunalului, IGPR a susținut că procedura e „un document de reglementare internă, opozabil polițiștilor”, care nu se regăsește printre informațiile pe care instituția trebuie să le publice din oficiu. A mai spus că cererea noastră nu îndeplinește „condițiile de necesitate a cunoașterii” dintr-o procedură de sistem a MAI, care în recurs apare citată cu formula „necesitatea nevoii de a cunoaște”. IPJ Prahova a susținut că nu are calitate procesuală și că ne-a răspuns deja, iar IPJ Bistrița-Năsăud a recunoscut că nu ne-a trimis copia, pentru că documentul ar fi „opozabil exclusiv polițiștilor”.
Prin Sentința civilă nr. 487 din 22 ianuarie 2026, tribunalul a respins toate excepțiile. Faptul că procedura e una internă, unitară la nivelul poliției, nu are relevanță, a reținut instanța, cât timp copia nu ne-a fost comunicată. Pe fond, informațiile cerute privesc activitatea unor instituții publice, deci sunt informații de interes public în sensul art. 2 lit. b) din Legea nr. 544/2001. Concluzia tribunalului e că poziția instituțiilor e un refuz nejustificat, așa că IGPR, IPJ Bistrița-Năsăud și IPJ Prahova sunt obligate să ne comunice copia procedurii PS-IGPR-DMSSI-02.
IPJ Bistrița-Năsăud și IPJ Prahova nu au atacat sentința. IGPR a declarat recurs prin Direcția Juridică. Cererea e semnată de consilierul juridic Andreea-Cristiana Barbu, inspector principal de poliție, de comisar de poliție Georgian Duțu, împuternicit șef al Serviciului Contencios, și de comisar-șef de poliție Marius-Claudiu Iaru, împuternicit director. IGPR cere acum respingerea acțiunii ca rămasă fără obiect, pe motiv că procedura „este deja publicată” pe INTRAPOL. Pe aceeași pagină a recursului, IGPR scrie că „accesul la site-ul INTRAPOL este restricționat publicului”. Un document publicat într-un loc închis publicului rămâne, în limba română obișnuită, un document nepublicat. Tot în recurs, IGPR avertizează că o diseminare a procedurii „poate conduce la înregistrarea unor riscuri și vulnerabilități de ordin instituțional”, fără să arate vreuna concretă. Recursul e pe rolul Curții de Apel București, cu termen pe 4 februarie 2027.
Al doilea dosar: Giurgiu, Maramureș și Timiș
În dosarul 10334/3/2025 apărările au fost mai variate, dar au dus în același loc. IPJ Giurgiu a susținut că nu poate fi chemat în judecată pentru că procedura e a IGPR, și că ea ar conține „elemente sensibile privind organizarea internă a structurilor de poliție”. IPJ Maramureș a apărat răspunsul său, spunând că mecanismul intern e „opozabil tuturor polițiștilor” și că faptul că nu ne-a convenit forma răspunsului nu înseamnă că n-am primit răspuns.
IPJ Timiș a mers cel mai departe. A afirmat, potrivit sentinței, că reclamantul „are calitatea de polițist” și acces deplin la INTRAPOL, deși reclamantul e sindicatul, o persoană juridică ce nu face parte din „personalul Poliției Române”. A cerut respingerea acțiunii pentru abuz de drept, pentru că am deschis mai multe procese pe aceeași petiție. Și a mai susținut că nu mai avem interes, fiindcă cel puțin una dintre instituțiile întrebate ne-ar fi trimis deja documentul. Dacă afirmația e adevărată, înseamnă că o unitate a poliției a considerat procedura comunicabilă, în timp ce alte șase o apărau în instanță ca document de uz intern.
Prin Sentința civilă nr. 9019 din 1 octombrie 2026, alt complet al tribunalului a respins toate excepțiile și a admis acțiunea. Instanța a reținut că procedurile emise la nivelul IGPR în baza Legii nr. 361/2022 privesc activitatea poliției și sunt informații de interes public, chiar dacă au circuit intern. Motivele invocate de pârâți nu se încadrează în excepțiile de la art. 12 din Legea nr. 544/2001 și nimic din dosar nu arată că procedura ar fi clasificată. Accesul membrilor la INTRAPOL nu schimbă nimic, pentru că sindicatul a cerut informația în nume propriu, ca organizație cu personalitate juridică distinctă, și nu în numele membrilor. Apărarea privind abuzul de drept a fost respinsă, reaua-credință nefiind dovedită. Cele trei inspectorate sunt obligate să ne comunice o copie de pe procedură. Sentința ne-a fost comunicată pe 6 noiembrie 2026 și poate fi atacată cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Ce poate verifica orice polițist de acum
Până când hotărârile rămân definitive, un lucru îl poate verifica oricine. Art. 10 alin. (2) din Legea nr. 361/2022 cere ca fiecare angajat să afle cine e persoana desemnată să primească raportările și care sunt mijloacele de raportare, prin afișare pe pagina de internet a instituției și la sediu, „într-un loc vizibil și accesibil”. IPJ Maramureș ne-a trimis chiar el la rubrica „Informații publice/Integritate instituțională” de pe site, iar IPJ Bistrița-Năsăud a indicat în instanță rubrica „Informații publice/Integritate instituțională/Avertizor în interes public”.
Caută, așadar, pe site-ul inspectoratului tău și la sediul lui cine primește raportările și pe ce căi le poți face. Dacă nu găsești nimic afișat, legea e încălcată deja, oricum s-ar termina procesele noastre.
Actele
Mai jos sunt răspunsul IPJ Maramureș nr. 24.012 din 14 martie 2025 și dispozitivele celor două sentințe.
Surse
- Sentința civilă nr. 487 din 22.01.2026 a Tribunalului București, Secția a II-a de contencios administrativ și fiscal, dosarul 10338/3/2025
- Sentința civilă nr. 9019 din 01.10.2026 a aceluiași tribunal, dosarul 10334/3/2025, comunicată pe 06.11.2026
- Cererea de recurs a IGPR, prin Direcția Juridică, în dosarul 10338/3/2025 (Curtea de Apel București, termen 04.02.2027)
- Răspunsurile la petiția nr. 245/2025: IGPR nr. 296.946/14.03.2025, IPJ Bistrița-Năsăud nr. 29.819/14.03.2025, IPJ Prahova nr. 402.073/14.03.2025, IPJ Giurgiu nr. 18841/14.03.2025, IPJ Maramureș nr. 24.012/14.03.2025, IPJ Timiș nr. 6387/13.03.2025
- Legea nr. 361/2022 privind protecția avertizorilor în interes public, forma consolidată la 26.10.2026 (art. 9 și 10); Legea nr. 544/2001 (art. 1, art. 2 lit. b) și art. 12)
S.P.R. „Diamantul”