Legea cere ca polițiștii care pot decide vinovăția unui coleg să urmeze un program de pregătire privind procedura disciplinară. Răspunsurile oficiale obținute de S.P.R. „Diamantul” arată ce înseamnă asta în practică: patru teme scrise în 2015, parcurse după numire și consemnate într-un proces-verbal.
Pe 12.10.2026, Inspectoratul General al Poliției Române ne-a explicat în scris cum îi pregătește pe polițiștii care îi judecă disciplinar pe alți polițiști. Potrivit adresei nr. 407.979, pregătirea se face „punctual, după desemnarea acestora în cadrul Consiliilor de disciplină constituite pentru analizarea abaterilor disciplinare comise de polițiști, cu ocazia primei ședințe, prin grija secretarului consiliului”.
Altfel spus, cei trei ofițeri care vor stabili dacă un polițist este vinovat și ce sancțiune i se propune, până la destituirea din poliție, sunt instruiți în procedura disciplinară de secretarul consiliului, la prima ședință a cazului pe care îl judecă. Secretarul este un angajat al structurii de resurse umane.
Am cerut lămuriri de la IGPR, de la inspectoratele județene, de la școlile Ministerului Afacerilor Interne și de la autoritățile care autorizează și evaluează formarea profesională în România. Din răspunsurile lor reiese un sistem în care pregătirea cerută de lege se face fără durată minimă, fără evaluare, fără registru și fără niciun control.
Ce cere legea
După cercetarea prealabilă, cazul unui polițist cercetat disciplinar ajunge, pentru majoritatea sancțiunilor, în fața unui consiliu de disciplină. Legea îl definește ca „un organism colectiv de analiză juridică și profesională a abaterilor comise de polițiști” (art. 62 alin. 2 din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului). Concluziile lui despre existența abaterii și despre vinovăție sunt obligatorii pentru șeful care a dispus cercetarea, iar propunerea de sancțiune are caracter consultativ (art. 62 alin. 7).
Membrii consiliului nu sunt aleși la întâmplare. Fiecare unitate stabilește, prin act al șefului, un colectiv de polițiști definitivați în profesie, „apreciați pentru integritatea morală, competență profesională și credibilitate” (art. 62³ alin. 1). Pentru fiecare caz, cei trei membri ai consiliului sunt nominalizați „dintre polițiștii care fac parte din colectiv”, iar secretarul vine din structura de resurse umane (art. 62⁴ alin. 1).
Între cele două etape, legea a pus o singură propoziție: „Membrii colectivului participă la un program de pregătire privind procedura disciplinară, organizat prin grija structurilor de resurse umane” (art. 62³ alin. 3). Textul a apărut prin Legea nr. 81/2015, când procedura disciplinară a polițiștilor a fost rescrisă după Decizia Curții Constituționale nr. 392/2014, și nu a mai fost modificat de atunci.
Obligația îi privește pe membrii colectivului, adică pe toți, nu doar pe cei trei care ajung să judece un caz. Colectivul există înaintea oricărui consiliu, iar consiliul se formează din el. De aceea susținem că pregătirea trebuie făcută înainte ca vreunul dintre ei să fie nominalizat să judece un coleg.
Patru teme din 2015 și un proces-verbal
Conținutul pregătirii a fost stabilit în octombrie 2015 de un grup de lucru al Ministerului Afacerilor Interne, în patru teme: principiile și garanțiile procedurii, cercetarea prealabilă, activitatea consiliului de disciplină, aplicarea și contestarea sancțiunilor. IGPR le-a trimis unităților prin adresa nr. 114174 din 13.11.2015, sub titlul „Programul de pregătire a personalului numit în colectivele de analiză a abaterilor disciplinare”, după cum a arătat chiar IPJ Neamț în fața Tribunalului Iași.
Despre felul în care se face pregătirea, IGPR ne-a răspuns prin adresa nr. 297.338 din 26.06.2025 că „nu au fost identificate prevederi care să impună o durată minimă obligatorie”. Activitatea constă, „de regulă”, în parcurgerea temelor și a modificărilor legislative ulterioare și „este materializată într-un proces-verbal”. Același răspuns arată că din 2020 au trecut prin colectivul IGPR aproximativ 350 de polițiști, că nu există un registru al celor pregătiți și că în 2020–2025 nu a fost făcut niciun control asupra acestei pregătiri. IPJ Neamț ne-a trimis, în aceeași vară, un text identic, paragraf cu paragraf, iar IPJ Brăila a descris pregătirea cu aceleași cuvinte.
În ciuda lipsei oricărei evidențe, același răspuns afirmă că „tot personalul polițienesc care a fost desemnat în cadrul Consiliilor de Disciplină […] a fost pregătit”. Când am cerut, în 2026, situația celor pregătiți, IGPR a răspuns că nu are „un registru/o situație statistică a membrilor din cadrul Colectivului care sunt pregătiți” (adresele nr. 407.844 din 21.09.2026 și nr. 407.979 din 12.10.2026).
La IPJ Arad, instruirea a fost „asimilată pregătirii în context nonformal” și s-a făcut prin „activități care nu se realizează în baza unui curriculum, motiv pentru care acestea nu se finalizează cu evaluări” (adresa nr. 29.199 din 23.09.2026). Inspectoratul adaugă că legea nu cere ca instructorii să aibă vreo certificare. IGPR rezumă filozofia sistemului într-o frază: „accentul nu se plasează exclusiv pe forma programului, ci pe existență unui cadru organizat și trasabil” (adresa nr. 407.846 din 21.09.2026).
Contrastul cu alte domenii e vizibil chiar în documentele IGPR. Planurile de activități ale Poliției Române pentru 2023 și 2024 prevăd „pregătirea persoanelor desemnate cu soluționarea raportărilor” făcute de avertizorii în interes public, cu țintă de 100%. Pentru membrii consiliilor de disciplină, extrasul comunicat de IGPR nu cuprinde nicio activitate de pregătire (adresele nr. 19.774 din 26.06.2025 și nr. 297.413 din 18.07.2025).
Aceeași obligație, explicată în patru feluri
Deși textul legii e același pentru toată Poliția Română, instituțiile Ministerului Afacerilor Interne l-au explicat diferit, uneori în același an și în fața aceleiași instanțe.
| Cine | Ce spune despre momentul pregătirii |
|---|---|
| IPJ Neamț, în fața Tribunalului Iași (2025) | pregătirea colectivului se face „periodic”, „ori de câte ori a intervenit o modificare a actului administrativ de desemnare a Colectivului” |
| IGPR, în fața Tribunalului Iași (întâmpinarea din 03.11.2025) | programul „a fost urmat de membrii consiliului de disciplină imediat după numirea acestora în consiliu”; pregătirea înaintea numirii ar fi „o adăugare la lege” |
| IGPR, adresa nr. 407.979 din 12.10.2026 (identic: IPJ Sibiu, adresa nr. 147.235 din 23.09.2026) | „punctual, după desemnarea acestora în cadrul Consiliilor de disciplină […], cu ocazia primei ședințe, prin grija secretarului consiliului” |
| Academia de Poliție „Alexandru Ioan Cuza”, adresa nr. 5423840 din 09.09.2026 | art. 62³ alin. (3) este o „normă care impune drept condiție participarea la programul de pregătire” |
Prima explicație și ultima leagă pregătirea de calitatea de membru al colectivului, așa cum o face legea. Celelalte două o mută după numirea în consiliu, la începutul cazului concret.
Dacă „pregătirea” înseamnă parcurgerea, la prima ședință, a prevederilor pe care membrii consiliului trebuie oricum să le aplice în acel caz, articolul 62³ alin. (3) nu mai cere nimic în plus față de ce ar face oricine judecă un dosar: să citească legea. Susținem că o asemenea interpretare golește norma de conținut, deși legiuitorul i-a dat un alineat separat tocmai ca să producă efecte.
Un detaliu arată câtă atenție primește subiectul. În adresa din 12.10.2026, IGPR invocă „Anexa nr. 4 din O.M.A.I. nr. 160/2016 privind activitatea de management resurse umane”. Ordinul nr. 160/2016 privind resursele umane nu există: sub acest număr a apărut un ordin despre suspendarea dreptului de utilizare a vehiculelor, iar actul corect este Ordinul nr. 140/2016, citat chiar de IGPR cu trei săptămâni mai devreme.
Școlile care ar fi putut să-i formeze
Ministerul Afacerilor Interne are propriile instituții de formare continuă, așa că le-am întrebat ce cursuri au organizat pentru membrii colectivelor disciplinare. Centrul de Formare Inițială și Continuă de la Orăștie a răspuns că „nu a organizat și desfășurat cursuri sau stagii de formare profesională în domeniul aplicării procedurii disciplinare”, pentru că „solicitarea structurii beneficiare este minimă sau inexistentă”. Același centru notează că, pentru o formare de calitate, „este necesară și certificarea formatorilor” (adresa nr. 803612 din 09.04.2026). Centrul Multifuncțional de Pregătire Schengen de la Buzău nu are niciun astfel de curs în 2026–2027, iar Școala de Agenți de Poliție de la Câmpina se ocupă doar de pregătirea inițială.
Lipsa cererii are și o față concretă. Centrul Medical de Diagnostic și Tratament Ambulatoriu Ploiești și-a constituit colectivul pe 27.05.2025 și, cu o zi înainte, ceruse ierarhic includerea membrilor într-un program al Institutului de Studii pentru Ordine Publică (ISOP). Până în septembrie 2026 nu i-a fost comunicată nicio sesiune, iar în unitate „nu a fost organizat un program distinct de formare profesională continuă, în context nonformal, destinat membrilor colectivului” (adresa nr. 1.450.137 din 22.09.2026).
Primul curs dedicat acestei obligații apare abia acum. Oferta educațională a ISOP pentru 2026–2027 cuprinde stagiul „Răspunderea disciplinară a polițiștilor”, de cinci zile, cu frecvență, pentru serii de 8–15 polițiști „pretabili a fi numiți în consiliile de disciplină”, încheiat cu adeverință de participare. Academia de Poliție ne-a confirmat că stagiul „figurează în premieră în această formă distinctă” (adresa nr. 5423825 din 05.08.2026). Formularea „pretabili a fi numiți” arată că instruirea e gândită pentru polițiștii care încă n-au fost numiți într-un consiliu. Academia precizează că tema răspunderii disciplinare a fost tratată și înainte, în alte cursuri, și că oferta este un document de intenție: cursurile care se țin efectiv apar în graficul anual, pe care l-am cerut.
Tot Academia a lămurit ce valoare are o astfel de pregătire. Legea nu condiționează „dobândirea sau exercitarea calității de membru al colectivului de obținerea unui certificat de calificare, a unui atestat profesional ori a unui act de studii, ci exclusiv de parcurgerea unui program de pregătire specific”, iar „adeverința de participare este documentul care probează îndeplinirea condiției legale” (adresa nr. 5423840 din 09.09.2026). Este o instituție a Ministerului Afacerilor Interne care numește pregătirea condiție și cere ca dovadă o adeverință, nu un proces-verbal.
Între timp, și ministerul a recunoscut că lipsește ceva. Direcția Generală Management Resurse Umane „are în vedere organizarea Programului pentru dezvoltarea competențelor privind identificarea, cunoașterea, aplicarea legislației și procedurilor specifice activităților de cercetare disciplinară a polițiștilor”, deocamdată doar pentru aparatul central al ministerului (adresa MAI nr. 1754360 din 21.09.2026).
Nicio validare din afara ministerului
În iulie 2026 am întrebat toate cele 42 de comisii care autorizează furnizorii de formare profesională, câte una în fiecare județ și în București, dacă inspectoratul de poliție din raza lor este furnizor autorizat. Din 35 de județe și din București am primit același răspuns, negativ, iar Vasluiul a răspuns implicit la fel. Argeș, Covasna, Hunedoara, Mureș și Sibiu nu au răspuns pe fond. Formulările sunt adesea categorice: IPJ Neamț „nu are dreptul legal să organizeze programe de acest tip”, IPJ Gorj „nu a fost autorizat niciodată”, iar IPJ Suceava „nu a depus niciodată o cerere”. În București, nici Ministerul Afacerilor Interne, nici IGPR, nici Direcția Generală de Poliție a Municipiului București „nu au solicitat autorizarea”. Nici școlile de agenți de la Câmpina, Slatina și Cluj-Napoca nu sunt autorizate.
Corect este să precizăm ce înseamnă asta. Ordonanța Guvernului nr. 129/2000 cere autorizare doar pentru programele care eliberează certificate recunoscute la nivel național, iar un angajator își poate pregăti propriii oameni fără ea. Nu susținem că instruirea internă ar fi ilegală din acest motiv. Constatăm însă că nicio instituție din afara ministerului nu a evaluat vreodată această pregătire. Pe deasupra, toate programele ISOP autorizate vreodată de comisia din București sunt expirate, iar niciunul nu a privit procedura disciplinară (adresa APIS București nr. 24 din 07.10.2026).
Celelalte autorități întrebate au răspuns, fiecare, că problema nu le privește. Autoritatea Națională pentru Calificări spune că nu are atribuții privind furnizorii și ne trimite la Ministerul Muncii. Ministerul Muncii arată că desemnarea celor care fac cercetarea disciplinară ține de angajator. Inspecția Muncii scrie că, în general, „legea nu prevede anumite standarde de calitate” pentru materialele folosite la instruirea celor care fac cercetarea disciplinară (adresa din 12.08.2026). Agenția pentru calitatea învățământului preuniversitar (ARACIP) spune că formarea continuă de la ISOP nu ține de ea, iar agenția pentru învățământul superior (ARACIS) nu a primit niciodată o cerere de evaluare a programelor ISOP.
Mai există un detaliu care spune mult. Întrebată ce standard ocupațional acoperă cercetarea disciplinară, Autoritatea Națională pentru Calificări ne-a indicat standardul de expert în legislația muncii, o ocupație pentru studii superioare, care cuprinde competența „Realizarea cercetării disciplinare a lucrătorilor”. Standardul de referent de resurse umane, ocupația celor care organizează instruirea în unități, nu conține această competență (adresa nr. 6042 din 16.06.2026).
Studiile nu țin loc de pregătire
Legea cere ca, din cei trei membri ai unui consiliu, cel puțin unul să fie absolvent de științe juridice sau de științe militare, informații și ordine publică (art. 62⁴ alin. 3 lit. b). Până în 2024, acel membru trebuia să fie licențiat în drept; Ordonanța de urgență nr. 82/2024 a lărgit-o la absolvenții de științe militare, informații și ordine publică. Pentru ceilalți doi membri nu există nicio cerință de studii, deși consiliul face, prin definiție, „analiză juridică”. În instanță, IGPR a susținut că într-un anumit consiliu toți membrii erau absolvenți de drept, ca și cum asta ar acoperi și obligația de pregătire.
Nu o acoperă. Cerința unui licențiat în drept în consiliu și obligația de pregătire a tuturor membrilor colectivului au apărut împreună, prin Legea nr. 81/2015, și se adună. Dacă legiuitorul ar fi considerat că o diplomă în drept ajunge, nu ar mai fi impus și un program de pregătire pe procedura disciplinară, reglementată de acte speciale: Statutul polițistului și Hotărârea Guvernului nr. 725/2015. Când a relaxat cerința de studii, în 2024, Guvernul a lăsat neatinsă obligația de pregătire. Nicio normă nu îi scutește pe juriști de ea, iar Academia de Poliție spune explicit că actul de studii nu ține locul programului.
Un caz concret: zece zile de la numire la propunerea de destituire
Președintele sindicatului nostru, Vitalie Josanu, a fost cercetat disciplinar de IGPR în 2025 pentru articole publicate pe site-ul sindicatului. Actele procedurii, inclusiv ordinul ministrului prin care i-a fost respinsă contestația (nr. II/1117 din 28.05.2025), arată cât a durat totul. Membrii consiliului de disciplină au fost numiți pe 24.03.2025. Instruirea lor a avut loc pe 27.03.2025 și a fost consemnată într-un proces-verbal. Consiliul s-a întrunit pentru prima dată pe 31.03.2025, iar pe 03.04.2025 a propus destituirea. Sancțiunea a fost aplicată pe 15.04.2025.
Astfel, între numirea consiliului și propunerea celei mai grave sancțiuni posibile au trecut zece zile, în care a încăput și întreaga „pregătire”. Într-o procedură paralelă, la IPJ Neamț, consiliul a fost constituit pe 09.01.2025, iar instruirea noilor membri ai colectivului s-a desfășurat în perioada 09–14.01.2025, adică în același timp cu numirea și după ea.
Am ridicat problema pregătirii în ambele procese. Tribunalul Iași a respins, la fond, acțiunea privind procedura de la IPJ Neamț (sentința nr. 532 din 09.06.2026) și a reținut că membrii colectivului au urmat programul de pregătire. Sentința nu este definitivă, iar recursul se judecă la Curtea de Apel Iași pe 21.10.2026. Dosarul privind procedura de la IGPR are termen pe 12.02.2027. Până acum, nicio hotărâre definitivă pe care s-o cunoaștem nu a tranșat întrebarea, nici în favoarea noastră, nici în a ministerului.
Ce cere sindicatul
Un polițist cercetat disciplinar are dreptul să fie judecat de colegi care cunosc procedura înainte să înceapă cazul lui, nu de colegi care o parcurg în prima zi. Interesul e și al instituției, pentru că o procedură documentată de la un capăt la altul se apără mai ușor în instanță. De aceea cerem:
- pregătirea tuturor membrilor colectivului în momentul includerii în colectiv, înainte ca vreunul să fie nominalizat într-un consiliu;
- un program organizat de instituțiile de formare ale ministerului, cu formatori, durată stabilită, evaluare și adeverință de participare, așa cum prevede deja Anexa nr. 4 la Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 140/2016 pentru pregătirea polițiștilor;
- un registru al membrilor pregătiți în fiecare unitate, iar dovada pregătirii să fie depusă la dosarul de cercetare;
- actualizarea temelor din 2015 și publicarea lor, pentru ca polițistul cercetat să știe după ce reguli au fost instruiți cei care îl judecă;
- trecerea expresă a pregătirii printre condițiile de nominalizare în consiliu, la următoarea modificare a Statutului polițistului.
Am adresat aceste întrebări, prin cereri pe Legea nr. 544/2001, IGPR, inspectoratelor, școlilor și autorităților de formare. Toate răspunsurile citate în acest articol sunt documente oficiale aflate în arhiva sindicatului.
Documentele
Adresa IGPR nr. 407.979 din 12.10.2026, la cererea S.P.R. „Diamantul” nr. 205/JV din 19.09.2026.
Adresa Academiei de Poliție „Alexandru Ioan Cuza” nr. 5423840 din 09.09.2026, paginile 1–3 din 4. Ultima pagină cuprinde doar formula de încheiere și semnătura.
Adresa Agenției pentru Plăți și Inspecție Socială a Municipiului București nr. 14 din 31.07.2026, pagina 2 din 6, cu răspunsul despre statutul de furnizor autorizat al MAI, IGPR și DGPMB.
S.P.R. „Diamantul”