Site icon Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul”

MAI ține secret regulamentul direcției de resurse umane. Vineri, cererea sindicatului ajunge la Curtea de Apel București

MAI ține secret regulamentul direcției de resurse umane — ROF-ul DGMRU, dosarul 4612/2/2026, primul termen la Curtea de Apel București pe 20.11.2026

Ministerul Afacerilor Interne a clasificat „secret de serviciu” regulamentul direcției care coordonează activitatea de resurse umane din tot ministerul. S.P.R. „Diamantul” cere declasificarea lui, iar primul termen e vineri, 20 noiembrie 2026.

Vineri, 20 noiembrie 2026, de la ora 13:00, Curtea de Apel București, Secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, judecă în primul termen dosarul nr. 4612/2/2026. S.P.R. „Diamantul” cere ca Ministerul Afacerilor Interne și ministrul afacerilor interne să declasifice Regulamentul de organizare și funcționare al Direcției Generale Management Resurse Umane (DGMRU), aprobat prin Ordinul ministrului afacerilor interne nr. S/42/2019, și să îl publice.

Regulamentul de organizare și funcționare, prescurtat ROF, este actul care spune ce face fiecare compartiment al unei instituții, ce atribuții are fiecare șef și cine are dreptul să semneze un anumit document. DGMRU este direcția din aparatul central care coordonează, la nivelul întregului minister, activitatea de resurse umane: încadrările, numirile, mutările, evaluările și concursurile. Când un polițist primește un ordin de mutare sau un răspuns la contestația de la concurs, ROF-ul este documentul din care ar putea afla dacă structura care i-a răspuns avea competența să o facă. Atâta timp cât regulamentul e secret, verificarea asta nu o poate face nici el, nici avocatul lui.

Un refuz semnat „Serviciul de presă”

Prin petiția nr. 101 din 24 iunie 2026, sindicatul a întrebat ministerul dacă ROF-ul DGMRU este clasificat, de când și pe ce temei, și i-a cerut declasificarea, în temeiul art. 20 din Legea nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate, care permite oricărei persoane fizice sau juridice române să conteste clasificarea unei informații. Răspunsul a venit prin adresa nr. 1753586 din 17 iulie 2026, de la Direcția Informare și Relații Publice, fără semnătura vreunei persoane, doar cu mențiunea „SERVICIUL DE PRESĂ”.

Adresa confirmă că regulamentul a fost aprobat prin Ordinul nr. S/42/2019 și că este clasificat „secret de serviciu”. Data clasificării și temeiul concret nu apar. Declasificarea a fost refuzată cu motivarea că „nu a intervenit niciuna din situațiile prevăzute pentru declasificarea informațiilor” și că actul „cuprinde informații care nu sunt destinate accesului liber al cetățenilor”, fără nicio explicație despre ce anume ar fi atât de sensibil într-un regulament de resurse umane.

Mai interesant e că aceeași adresă scrie că evaluarea unei cereri de declasificare este „apanajul exclusiv al emitentului”. Emitentul ordinului S/42/2019 este ministrul. Serviciul de presă a enunțat, așadar, regula după care doar ministrul putea decide și apoi a decis el însuși. Pentru un polițist, situația seamănă cu un raport adresat inspectorului-șef la care răspunde dispeceratul, cu mențiunea că numai inspectorul-șef are competența să se pronunțe.

Petiția a mai cerut și ordinele care stabilesc ce informații sunt secrete de serviciu în minister, Ordinul nr. S/389/2003 și Ordinul nr. S/66/2009. Printr-o altă adresă, din 9 iulie 2026, ministerul a recunoscut că ambele au fost declasificate în 2011, după ce informațiile din ele fuseseră compromise în urma unor incidente de securitate. Chiar și așa, copiile au fost oferite numai pe hârtie, contra 14,5 lei, deși sindicatul ceruse comunicarea lor prin e-mail. Lista cu ce e secret în MAI a încetat să mai fie secretă acum 15 ani, dar ministerul tot nu o trimite pe e-mail.

Ce a răspuns ministerul în instanță

Acțiunea a fost depusă pe 18 iulie 2026. În octombrie au sosit întâmpinările, a Ministerului Afacerilor Interne (nr. 120124 din 1 octombrie 2026) și a ministrului (nr. 120123 din 5 octombrie 2026). Ministrul susține că nu poate fi chemat în judecată, ministerul contestă competența Curții de Apel pentru o parte dintre capetele de cerere, iar pe fond spune că regulamentul a fost clasificat legal și că autoritatea are o marjă de apreciere.

Ministerul nu a depus la dosar nici Ordinul nr. S/42/2019, nici actul prin care regulamentul a fost clasificat, deși art. 13 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 îi cere autorității să trimită instanței, odată cu întâmpinarea, documentația care a stat la baza actului atacat. Instanța este rugată, astfel, să accepte că un document este secret fără să îl vadă.

Când a ajuns la prejudiciul pe care l-ar produce dezvăluirea, întâmpinarea dă ca exemplu „regulile privind organizarea și executarea serviciului de permanență”, care nu au legătură cu un regulament de resurse umane. Pasajul este aproape identic cu un punct de vedere al ministerului dintr-un alt dosar, aflat la Înalta Curte de Casație și Justiție, despre un alt ordin. Despre ROF-ul DGMRU, ministerul nu a explicat nici în instanță ce prejudiciu ar produce publicarea lui.

De ce susținem că regulamentul nu poate fi secret

Art. 33 din Legea nr. 182/2002 interzice clasificarea ca secrete de serviciu a informațiilor care, prin natura sau conținutul lor, „sunt destinate să asigure informarea cetățenilor asupra unor probleme de interes public sau personal”. Un regulament care arată cine răspunde, în minister, de cariera polițiștilor intră în această categorie.

Instanțele au spus deja același lucru despre alte regulamente din MAI. Prin Decizia nr. 4555 din 10 octombrie 2025 (ROF-ul IPJ Vrancea), Înalta Curte a reținut că regulamentul de organizare și funcționare al unei instituții publice „constituie o informație de interes public” și că, în temeiul art. 33, clasificarea lui este interzisă. Prin Decizia nr. 1501 din 18 martie 2025 (ROF-ul IPJ Teleorman), Înalta Curte a arătat că simpla etichetare a unui document ca „secret de serviciu” nu îl poate scoate de sub controlul instanței. Decizia nr. 5424 din 21 noiembrie 2024 a menținut obligarea la declasificarea ROF-ului IPJ Bacău. Toate trei sunt definitive.

Comparația din interiorul ministerului spune la fel de mult. Regulamentul Inspectoratului General al Poliției Române, aprobat prin Ordinul nr. 71/2010, nu este clasificat, după cum a reținut Curtea de Apel București în Sentința nr. 2124/2023. ROF-ul Direcției Generale Juridice din același aparat central a fost publicat în Monitorul Oficial nr. 400 din 8 iunie 2011. Direcția care se ocupă de oamenii ministerului ar fi, așadar, mai secretă decât inspectoratul care conduce întreaga poliție.

Pe 27 octombrie 2026, Curtea de Apel București a admis acțiunea sindicatului pentru declasificarea ROF-ului ITPF Iași, prima declasificare de ROF din Poliția de Frontieră câștigată de sindicat. La aceeași instanță mai sunt pe rol alte două cereri de declasificare a unor regulamente din MAI.

Vă vom spune ce hotărăște Curtea, după termenul de vineri.

S.P.R. „Diamantul”

Exit mobile version