Site icon Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul”

Când ia, MAI revizuiește pensiile din oficiu. Când trebuie să dea, așteaptă o lege

Când ia, MAI revizuiește din oficiu. Când trebuie să dea, așteaptă o lege

În apelurile depuse la instanțe, Casa de Pensii Sectorială a MAI a scris că revizuirea nu poate aduce o pensie la „0 lei” și nu poate fi folosită pentru a elimina stagiile de cotizare deja valorificate. În iulie 2026, la Covasna, a exclus prin revizuire cinci luni de stagiu cumpărat și a respins cererea de pensionare a unui om aflat în plată din 2021, iar peste două săptămâni i-a cerut înapoi 206.694 de lei. Cu doi ani înainte, îi scrisese ministrului că pensiile de acest fel au fost acordate legal.

Curtea de Apel Ploiești, Secția I civilă, a respins definitiv, prin Decizia nr. 1222 din 13 octombrie 2026, apelul Casei de Pensii Sectoriale a MAI într-un dosar în care aceasta ceruse anularea pensiei unui fost angajat al unui inspectorat pentru situații de urgență. Omul ieșise în iunie 2023 la pensie anticipată parțială, pensia pentru care legea cere cel puțin 20 de ani de vechime efectivă, din care 10 în serviciu. Avea 20 de ani, 2 luni și 7 zile, din care doi ani și două luni erau stagii de cotizare plătite printr-un contract de asigurare socială, în baza OUG nr. 163/2020. Tribunalul Buzău respinsese acțiunea Casei prin Sentința nr. 253 din 25 februarie 2026. Decizia Curții este publică pe portalul de hotărâri ReJust, la codul g664ee766.

Despre pensiile cu vechime cumpărată am mai scris pe sprd.ro. De data aceasta ne interesează ce a scris Casa în apeluri despre propriile puteri, ce i-au răspuns instanțele și ce a făcut ea după aceea. Urmărim faptele în ordinea în care s-au petrecut, din 2024 până acum.

Cine scrie stagiile în dosarul de pensie

Polițistul care iese la pensie nu își face singur dosarul și nici Casa nu i-l face. Dosarul îl întocmește unitatea, pe care actele o numesc „ordonatorul de credite”, prin structura de resurse umane și cea financiară. Piesa centrală este fișa de pensie, în care se trec vechimea, perioadele, gradele, funcțiile și veniturile. Fișa o semnează șeful unității, șeful resurselor umane și șeful financiarului, care certifică pe formular că datele „sunt exacte și identice” cu cele din dosarul personal și din documentele de evidență.

Regula este scrisă în lege. Art. 62 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat prevede că unitățile „sunt obligate să întocmească dosarul de pensionare, acestea purtând întreaga răspundere pentru respectarea termenelor de depunere și exactitatea datelor înscrise”. Casa primește dosarul, verifică dacă sunt îndeplinite condițiile și emite decizia de pensie.

În dosarul de la Buzău, perioadele cumpărate pe OUG nr. 163/2020 apăreau în fișa de pensie nr. 1109461 din 2 august 2023, întocmită de inspectoratul la care lucrase omul, și în adeverința de stagii eliberată de casa de pensii județeană. Ambele sunt menționate în sentința Tribunalului Buzău. Casa le-a avut în față, a validat dosarul și a acordat pensia.

2021: un inspectorat întreabă, Casa răspunde în scris

Întrebarea dacă stagiul cumpărat se poate folosi la pensia anticipată parțială a fost pusă Casei, în scris, încă din primul an de aplicare a OUG nr. 163/2020. Pe 12 mai 2021, Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Banat” al județului Timiș i-a cerut directorului Casei, prin adresa nr. 4606440, un punct de vedere despre efectul ordonanței asupra dreptului la pensie de serviciu, „în funcție de tipul de pensie solicitat de cadrele militare”. Inspectoratul a arătat că atât ordonanța, cât și modelul de contract vorbesc despre asigurare „în vederea obținerii pensiei pentru limită de vârstă” și și-a spus părerea:

„Menționăm faptul că, instituția noastră opinează că prevederile Ordonanței de urgență nr. 163 din data de 24.09.2020 s-ar aplica doar pentru dreptul la pensie de serviciu pentru limită de vârstă, pentru cadrele militare și nu pentru pensie de serviciu anticipată / anticipată parțială.”

Este exact interpretarea la care avea să ajungă Corpul de Control patru ani mai târziu. Inspectoratul a mai scris că răspunsul „va sta la baza informării corecte a personalului din subordine”.

Casa a răspuns după opt zile, prin adresa nr. 222442 din 20 mai 2021, semnată de director. A citat art. 17 și 18 din Legea nr. 223/2015, definiția vechimii cumulate și art. IV alin. (1) din ordonanță, potrivit căruia perioadele pentru care se plătește contribuția „se consideră stagiu de cotizare în sistemul public”, și a respins părerea inspectoratului:

„Astfel, în condițiile în care se eliberează adeverințe cu stagiile de cotizare așa cum am menționat anterior, la vechimea efectivă se va calcula cu luarea în considerare a perioadelor în cauză, la stabilirea pensiei de serviciu (pensie limită de vârstă, anticipată sau anticipată parțială), aceste aspecte fiind susținute și de către Casa Națională de Pensii Publice în adresa către instituția noastră nr. A80387/B2981/IA895/24.11.2020.”

O unitate a ministerului a ridicat deci obiecția la timp, iar Casa a înlăturat-o în scris, cu trimitere la Casa Națională de Pensii Publice. Pe acest răspuns urma să fie informat personalul. Potrivit Notei-raport a Corpului de Control, 592 dintre cele 757 de pensii anticipate parțiale cu stagiu cumpărat au fost acordate apoi la Inspectoratul General pentru Situații de Urgență și la unitățile lui. Cele două adrese sunt reproduse mai jos.

Adresa Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Banat” al județului Timiș nr. 4606440 din 12 mai 2021, pagina 1
Adresa Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Banat” al județului Timiș nr. 4606440 din 12 mai 2021, pagina 2
Răspunsul Casei de Pensii Sectoriale a MAI nr. 222442 din 20 mai 2021, pagina 1
Răspunsul Casei de Pensii Sectoriale a MAI nr. 222442 din 20 mai 2021, pagina 2
Răspunsul Casei de Pensii Sectoriale a MAI nr. 222442 din 20 mai 2021, pagina 3

2024: Casa îi scrie ministrului că pensiile sunt legale

Printr-o notă comună din 28–29 mai 2024, Casa de Pensii Sectorială, Direcția Generală Management Resurse Umane (DGMRU), Direcția Generală Juridică și Direcția Generală Financiară i-au prezentat ministrului afacerilor interne părerile lor despre stagiile cumpărate pe OUG nr. 163/2020 și folosite la pensia anticipată parțială. Nota venea după un raport de audit public intern (nr. 748497/2024), care recomandase o analiză comună „pentru a evita interpretări diferite ale legislației”, și după un grup de lucru în care structurile ministerului nu ajunseseră la aceeași părere.

Direcțiile juridică și financiară au susținut că stagiile cumpărate se pot folosi doar la pensia pentru limită de vârstă. Casa a susținut contrariul. A scris că pensiile anticipate parțiale au fost stabilite „cu respectarea prevederilor legale incidente”, pentru că art. 25 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 recunoaște stagiile de cotizare din sistemul public, iar legea pensiilor militare nu cuprinde nicio interdicție.

De partea Casei a fost și DGMRU, direcția de resurse umane a ministerului. Concluzia ei este că „stagiul de cotizare dobândit în urma achitării contribuțiilor de asigurări sociale se ia în considerare la calcularea vechimii efective”, adică tocmai la vechimea de 20 de ani cerută pentru pensia anticipată parțială. Direcția a precizat că stagiul cumpărat deschide dreptul la pensie, iar în cuantumul ei se valorifică abia când pensia anticipată devine pensie pentru limită de vârstă. Poziția poartă semnătura chestorului principal de poliție Valentin Minoiu, „p. director general”, cu data de 29 mai 2024.

Pentru unele unități, DGMRU este chiar structura de resurse umane care apare pe fișa de pensie. Pe ultima pagină a unei fișe înregistrate la Casă pe 10 octombrie 2023, în care unitatea este Casa însăși, rubrica șefului structurii de resurse umane este a acestei direcții. Pagina nu arată perioadele de vechime, deci nu spune nimic despre stagii cumpărate. Arată doar că direcția care i-a scris ministrului cum se calculează vechimea efectivă este și una dintre cele care certifică datele din fișe.

2025: Corpul de Control schimbă interpretarea

Cum structurile nu au ajuns la un punct de vedere comun, au urmat verificările Corpului de Control al Ministrului, încheiate cu Nota-raport nr. 720776 din 21 martie 2025. Documentul este marcat „nesecret” și „nedestinat publicității”, dar Casa l-a depus ea însăși în instanță, anexat unei acțiuni, cum arată Sentința nr. 559/2026 a Tribunalului Vâlcea. Îl atașăm integral la finalul articolului, în format PDF. Raportul numără 757 de pensii anticipate parțiale acordate între iunie 2020 și iunie 2024 cu stagiu cumpărat pe OUG nr. 163/2020, dintre care 592 la Inspectoratul General pentru Situații de Urgență și unitățile lui și 6 la unități ale căror resurse umane le gestionează DGMRU. Raportul mai constată că unii oameni au fost nevoiți să cumpere între una și trei luni de stagiu pentru că structurile de resurse umane le calculaseră greșit vechimea efectivă în ordinul de trecere în rezervă.

Corpul de Control a notat că direcțiile juridică și financiară nu își sprijiniseră opinia pe niciun temei juridic și că situația fusese „analizată superficial”. A ajuns totuși, cu propriile argumente, la o concluzie apropiată de a lor: stagiul cumpărat ar putea fi recunoscut doar pentru pensia pentru limită de vârstă, de invaliditate și de urmaș. A propus ca raportul să fie trimis Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 4, pentru a se analiza dacă s-a săvârșit o neglijență în serviciu (art. 298 din Codul penal). Documentul nu arată cine ar fi fost neglijent. A mai propus ca Direcția Generală Juridică și Casa să analizeze oportunitatea unor acțiuni în instanță pentru anularea deciziilor de pensie.

Raportul a schimbat interpretarea ministerului. Datele din dosarele de pensie au rămas aceleași.

Ce a scris Casa în instanțe

În vara lui 2025, Casa a cerut tribunalelor anularea propriilor decizii de pensie. La Buzău a depus acțiunea pe 16 iulie 2025, la Covasna în august (dosarul nr. 778/119/2025). La București, Covasna și Dâmbovița, tribunalele i-au respins acțiunile ca inadmisibile, adică fără să le judece pe fond. Motivul a fost același: o instituție care crede că a greșit o decizie de pensie nu are nevoie de judecător, pentru că art. 65 din Legea nr. 223/2015 îi dă revizuirea, procedura prin care își corectează singură decizia.

Casa a făcut apel. Ca să obțină anularea în instanță, a trebuit să susțină că revizuirea nu îi permite acest lucru. Într-un apel din 8 decembrie 2025, depus la Tribunalul București sub semnătura directorului, a scris că „revizuirea NU poate conduce la anularea sau respingerea dreptului de pensie anterior stabilit”, că „revizuirea NU poate transforma o pensie în «0 lei», păstrând artificial calitatea de pensionar” și că „revizuirea NU poate fi folosită pentru a elimina stagiile de cotizare valorificate la momentul acordării dreptului”. Majusculele îi aparțin.

În același apel a scris că niciun text din Legea nr. 223/2015 nu îi conferă competența „de a constata neîndeplinirea condițiilor de pensionare ulterior emiterii deciziei”, „de a reanaliza sau modifica stagiile înscrise de ordonatorul de credite în dosarul de pensie” ori „de a elimina stagiile realizate în sistemul public prin contract de asigurare (ex. OUG nr. 163/2020)”. A explicat și de ce: în sistemul militar dosarul este întocmit de ordonatorul de credite, iar casa sectorială „nu poate modifica nici fișa de pensie, nici datele privind stagii, grade, funcții”. Aceleași argumente apar, rezumate, în Decizia nr. 1222/2026 a Curții de Apel Ploiești, deci Casa le-a folosit și în apelul de la Buzău.

Ce au răspuns instanțele

Curțile de apel nu i-au dat dreptate. Curtea de Apel Ploiești a răspuns direct la argumentul cu stagiile, prin Decizia nr. 374 din 5 martie 2026. A reținut că dosarul îl întocmește unitatea, care răspunde de exactitatea datelor, dar decizia de admitere sau de respingere a cererii o emite Casa. Art. 64 alin. (1) din lege îi dă dreptul „să analizeze dosarul de pensionare depus și să aprecieze în ce măsură poate fi valorificată o anumită perioadă menționată ca fiind stagiu de cotizare”, inclusiv stagiul obținut pe OUG nr. 163/2020. Curtea a mai scris că revizuirea se impunea „pentru îndreptarea erorii în care s-a aflat emitenta atunci când a valorificat stagiul de cotizare”. Eroarea, dacă a fost una, este așadar a Casei.

La fel a judecat, pe 13 octombrie 2026, un alt complet al Curții de Apel Ploiești, prin Decizia nr. 1222: dacă a constatat că omul nu îndeplinea condițiile de vechime efectivă, Casa putea emite o decizie de revizuire prin care să respingă cererea de pensionare. Curtea de Apel București a menținut, prin Decizia nr. 4646 din 6 octombrie 2026, sentința prin care Tribunalul București respinsese acțiunea Casei ca inadmisibilă, iar Curtea de Apel Brașov a menținut, prin Decizia nr. 272/R din 23 iunie 2026, soluția Tribunalului Covasna.

Instanțele i-au arătat deci Casei calea revizuirii. Niciuna dintre aceste hotărâri nu a judecat însă o decizie de revizuire și niciuna nu a obligat Casa să emită una.

Iulie 2026: Casa exclude stagiile prin revizuire

La trei săptămâni după hotărârea Curții de Apel Brașov, pe 14 iulie 2026, Casa a emis la Covasna o decizie de revizuire, semnată tot de director. În ea scrie că „excluderea acestor stagii de cotizare se realizează, pe calea revizuirii pensiei militare de stat, prin respingerea cererii pentru acordarea pensiei anticipată parțială”. A stabilit o vechime efectivă de 19 ani, 7 luni și 26 de zile, fără cele cinci luni de stagiu cumpărat, și a respins cererea de pensionare a unui om care primea pensie de la 1 noiembrie 2021. Ca temei, decizia invocă Nota-raport a Corpului de Control, „aprobată de conducerea M.A.I.”, și hotărârile de la Covasna și Brașov. În textul ei nu apare nicio fișă de pensie refăcută de unitate.

Pe 31 iulie a urmat decizia de recuperare. Debitul calculat este de 305.295 de lei, adică toată pensia plătită între 1 noiembrie 2021 și 31 iulie 2026. Casa cere înapoi 206.694 de lei, pentru perioada 14 iulie 2023 – 31 iulie 2026. Pentru restul de 98.601 lei, dreptul ei de a-i recupera s-a prescris.

Casa a făcut astfel, punct cu punct, ce scrisese în apeluri că revizuirea nu poate face: a respins un drept de pensie stabilit anterior, a adus pensia la zero și a eliminat stagii valorificate la acordarea ei. Apelul de la Buzău, sprijinit pe aceleași argumente, nu a fost retras. Curtea de Apel Ploiești l-a judecat pe 28 septembrie 2026, la două luni după revizuirea de la Covasna, iar decizia ei consemnează printre motivele de apel ale Casei că revizuirea „nu poate conduce la anularea dreptului de pensie, nu poate transforma cuantumul acesteia în «0 lei» și nu poate fi utilizată pentru eliminarea stagiilor de cotizare valorificate anterior”.

Casa poate răspunde că a urmat calea arătată de instanțe. Rămâne atunci de explicat de ce susținea încă la Ploiești, în toamna lui 2026, că legea nu îi permite ceea ce făcuse în iulie. Rămâne de explicat și a cui este greșeala, dacă a fost una. Casa a valorificat stagiile la acordarea pensiei, iar în 2024 i-a scris ministrului, alături de direcția de resurse umane, că așa este legal. Curtea de Apel Ploiești vorbește despre eroarea „în care s-a aflat emitenta”. Debitul l-a primit pensionarul.

Ce rămâne pentru cei revizuiți

Hotărârile de mai sus îi leagă doar pe cei care s-au judecat în acele dosare. O hotărâre judecătorească nu este izvor de drept: ea „este obligatorie și produce efecte numai între părți și succesorii acestora” (art. 435 alin. (1) din Codul de procedură civilă). Dintre hotărârile instanțelor, obligatorii pentru toți judecătorii sunt numai deciziile Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) date în recursul în interesul legii și în dezlegarea unor chestiuni de drept (art. 517 alin. (4) și art. 521 alin. (3) din același cod), alături de deciziile Curții Constituționale. Pentru pensiile militare cu stagiu cumpărat nu cunoaștem o asemenea decizie. Decizia ÎCCJ nr. 54/2022, invocată în aceste dosare, privește încetarea contractului de muncă după o revizuire făcută în sistemul public de pensii, iar două complete ale Curții de Apel Ploiești au citit-o diferit. În Decizia nr. 374 ea „se referă la alte chestiuni de drept decât cele din prezenta cauză”. În Decizia nr. 1222 este „pe deplin valabilă și în ce privește art. 65 alin. 1 din Legea nr. 223/2015”.

Hotărârile acestea au stabilit pe ce cale poate merge Casa. Dacă stagiul cumpărat se ia în calcul la pensia anticipată parțială este altă întrebare, la care Tribunalul Buzău a răspuns afirmativ, pornind de la art. 192 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 și de la art. 25 alin. (1) din Legea nr. 223/2015:

„Reclamanta interpretează greșit articolul de lege folosindu-l ca argument de excludere, deși el are exact efectul opus: este un temei de includere a perioadelor asigurate civil în calculul pensiei militare.”

Tribunalul a reținut și buna-credință a pensionarului, cu trimitere la cauza Moskal c. Poloniei, judecată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului:

„Pârâtul a acționat cu bună-credință, a încheiat contractul legal, a plătit integral contribuțiile datorate și a depus documentele la dosarul de pensionare. [Casa] de Pensii Sectorială a validat dosarul și a emis o decizie legală, iar a invoca după ani de zile o pretinsă eroare de interpretare, bazată pe un articol care nici măcar nu este aplicabil sistemului militar, reprezintă o încălcare a principiului securității raporturilor juridice și a încrederii legitime a beneficiarului.”

„Prin analogie, în prezenta cauză, pârâtul nu poate fi sancționat pentru o eventuală interpretare greșită imputabilă exclusiv autorității emitente, în condițiile în care a acționat corect, transparent și în deplină conformitate cu dispozițiile legale aplicabile la momentul încheierii contractului și al emiterii deciziei de pensionare. Orice măsură de anulare ori revocare a deciziei ar încălca principiul securității raporturilor juridice și dreptul de proprietate, astfel cum acestea sunt protejate de art. 1 din Protocolul I la Convenția Europeană a Drepturilor Omului.”

Curtea de Apel Ploiești a menținut soluția cu propriul motiv, cel al revizuirii, fără să se pronunțe asupra acestui raționament. Un alt tribunal, cel din Dâmbovița, a admis la fond o acțiune a Casei, potrivit portalului instanțelor.

Tribunalul Vâlcea, prin Sentința nr. 559 din 24 martie 2026, a respins ca inadmisibilă acțiunea Casei împotriva unui pensionar cu un an și șase luni de stagiu cumpărat, cu o motivare diferită de a celorlalte instanțe:

„O decizie definitivă de pensionare nu mai poate fi anulată decât ca urmare a unei fraude, a anulării subsecvente a acesteia după ce a fost constatată frauda la lege, în condițiile Codului penal, pentru că în caz contrar, în lipsa unei acțiuni culpabile a beneficiarului pensiei, acesta poate rămâne fără protecție socială și fără asigurări de sănătate, nefiind nici angajat și nici pensionar fără vina sa.”

„Faptul că, la un moment dat, s-au considerat îndeplinite criteriile de pensionare, iar ulterior s-a dat o altă interpretare, nu poate produce efecte retroactive, pentru că ar lăsa o persoană care a contribuit la aceste fonduri fără protecție socială și de sănătate.”

„Potrivit art. 9 alin. 2 Cod civil, norma interpretativă produce efecte numai pentru viitor, astfel că dacă emitentul deciziei de pensionare a găsit o altă interpretare a condițiilor de înscriere la pensie, o poate aplica doar pentru viitor.”

Tribunalul cere ca frauda să fie „comisă de beneficiar sau de altă persoană în beneficiul său” și dovedită într-o altă procedură. Este o sentință de fond, despre care nu știm dacă a rămas definitivă, și privește anularea cerută în instanță. Despre revizuire, tribunalul spune doar că art. 65 permite modificări și în defavoarea pensionarului și că legiuitorul a prevăzut recalcularea și revizuirea, nu anularea deciziei definitive.

Scutirea de debit: ce au scris instanțele

Debitul are un temei de apărare separat de discuția despre revizuire. Legea nr. 125/2014, modificată prin Legea nr. 285/2024, prevede la art. 1 că debitele „constituite sau care urmează a fi constituite în sarcina beneficiarilor sistemului public de pensii, reprezentând sume încasate necuvenit cu titlu de pensie”, nu se recuperează, iar la art. 3 că scutirea se aplică „indiferent de categoria de pensie”. Textul vorbește despre sistemul public. Curtea de Apel Brașov l-a aplicat totuși pensiilor militare în trei decizii definitive. În Decizia nr. 1694/Ap din 22 decembrie 2025 a scris:

„[…] a intervenit un act de clemență a legiuitorului, prin care, din considerente de politică socială, a renunțat la dreptul de a recupera debitele constituite sau care urmează a fi constituite în sarcina beneficiarilor sistemului public de pensii, reprezentând sume încasate necuvenit cu titlu de pensie, indemnizație socială pentru pensionari și indemnizații pentru însoțitori, sferă în care se încadrează și sumele pretinse în acțiunea introductivă, împrejurare ce nu poate fi ignorată de instanța de judecată.”

„Așadar, beneficiul scutirii de la plată a acestui tip de debite se recunoaște și titularilor pensiilor militare din moment ce textul art. 3 din Legea 125/2014 modificat vizează debitele constituite cu titlul de pensie încasată necuvenit indiferent de categoria de pensie de care a beneficiat sau beneficiază pensionarul.”

„Curtea constată, astfel, că sunt îndeplinite cerințele cumulative reglementate de art. III și I din Legea nr. 285/2024 pentru modificarea Legii nr. 125/2014 privind scutirea de la plată a unor debite provenite din pensii, astfel sumele nerecuperate până la data intrării în vigoare a prev. art. 1 din Legea nr. 125/2014 nu se mai recuperează.”

În celelalte două decizii, nr. 1603/Ap din 17 decembrie 2025 și nr. 159/Ap din 11 februarie 2026, aceeași Curte s-a sprijinit și pe normele de aplicare a legii, modificate în 2025, care trec expres printre sumele scutite „pensii stabilite conform legislației sistemului public de pensii, precum și pensiile de serviciu”. Pensia militară de stat este o pensie de serviciu. Din Decizia nr. 1603/Ap:

„Astfel, se constată că în baza acestor prevederi legale în vigoare sunt scutite de la obligația de recuperare inclusiv sumele încasate necuvenit cu titlul de pensie de serviciu, drepturi de care a beneficiat și reclamantul din cauza de față, prin raportare la prevederile art. 14 și art. 15 din Legea nr. 223/2015.”

Efectul a fost diferit de la un complet la altul. În două dosare, Curtea a anulat decizia de debit și pentru perioada neprescrisă și a obligat Casa la 3.000 de lei cheltuieli de judecată. În al treilea a lăsat decizia în vigoare și a constatat că sumele nerecuperate până la 1 decembrie 2024, data intrării în vigoare a Legii nr. 285/2024, „nu se mai recuperează”. Tribunalul București a judecat la fel prin Sentința nr. 725 din 10 februarie 2026, despre care nu știm dacă a rămas definitivă: l-a exonerat pe pensionar „de la plata debitului rămas de recuperat la data de 01.12.2024”.

Aceste hotărâri au limitele lor. Debitele de acolo apăruseră după un control al Curții de Conturi, din actualizarea pensiilor peste plafonul de 85%, iar ÎCCJ nu a lămurit dacă legea se aplică pensiilor militare, pentru că a respins sesizarea ca inadmisibilă (Decizia nr. 7/2026). Mai contează excepția din art. 2: scutirea nu acoperă debitele din culpa pensionarului, cum ar fi „folosirea de către acesta a unor documente eliberate cu nerespectarea legii” sau „declararea de către acesta a unor date neconforme realității”. Pensionarul cu stagiu cumpărat a depus o adeverință eliberată de casa județeană de pensii, pe un contract despre care Tribunalul Buzău a reținut că „a fost încheiat în deplină conformitate cu dispozițiile legii speciale”. Curtea de Apel Ploiești vorbește, în Decizia nr. 374, despre eroarea Casei, iar nota din 2024 arată că asupra legii nu se înțelegeau nici direcțiile ministerului.

Mai este un amănunt în favoarea pensionarului. În titlul executoriu emis de ANAF pe 9 noiembrie 2026 pentru debitul de la Covasna, suma de 206.694 de lei este încadrată la „sume din recuperarea debitelor provenite din drepturile necuvenite aferente sistemului public de pensii”. Statul însuși tratează deci acest debit ca pe unul din categoria la care se referă art. 1 din Legea nr. 125/2014.

Practica instanțelor și căile de atac

Tabelul de mai jos adună hotărârile pe care le-am citit sau pe care le știm de pe portalul instanțelor. Practica nu este unitară.

ÎntrebareaCum au judecat instanțeleDe reținut
Poate Casa să ceară instanței anularea propriei decizii de pensie?Nu, pentru că are la îndemână revizuirea: Trib. București nr. 1231/2026, menținută prin CA București nr. 4646/2026; Trib. Covasna nr. 64/2026, menținută prin CA Brașov nr. 272/R/2026; CA Ploiești nr. 374/2026 și nr. 1222/2026. Nu, pentru că o pensie definitivă se anulează doar pentru fraudă: Trib. Vâlcea nr. 559/2026. Da: Trib. Dâmbovița, acțiune admisă la fond într-un dosar din 2025 (potrivit portalului instanțelor).Pensionarii au câștigat aceste procese, dar hotărârile au trimis Casa la revizuire.
Poate Casa să respingă prin revizuire o pensie deja acordată?Da, în considerentele hotărârilor de mai sus: CA Ploiești nr. 374/2026 și nr. 1222/2026, Trib. București nr. 1231/2026.Niciuna nu a judecat o decizie de revizuire. Pe contestațiile împotriva revizuirilor nu cunoaștem încă hotărâri definitive.
Se ia în calcul stagiul cumpărat la pensia anticipată parțială?Da: Trib. Buzău nr. 253/2026 (art. 192 din Legea nr. 263/2010 și art. 25 din Legea nr. 223/2015 sunt temei de includere). Nu: Trib. Dâmbovița (acțiunea Casei admisă); CA Ploiești nr. 374/2026 pornește de la o „eroare” a Casei la valorificarea stagiului.CA Ploiești nr. 1222/2026 a menținut sentința de la Buzău fără să se pronunțe pe acest raționament.
Se suspendă revizuirea prin ordonanță președințială, procedura de urgență pentru măsuri provizorii?Cereri admise la tribunal: Dâmbovița, 22 iunie 2026; Covasna, 5 august 2026; Gorj, 8 octombrie 2026. Cereri respinse la tribunal: București, 19 și 21 octombrie 2026; Vrancea, 29 octombrie 2026; Dâmbovița, 30 octombrie 2026.În apel, CA Ploiești (29 iulie 2026) și CA Brașov (9 septembrie 2026) au respins cererile admise la Dâmbovița și Covasna.
Se scutește debitul pe Legea nr. 125/2014?Da: CA Brașov nr. 1603/Ap/2025, nr. 1694/Ap/2025 și nr. 159/Ap/2026, definitive; Trib. București nr. 725/2026, nedefinitivă la 2 noiembrie 2026.Debitele veneau din plafonul de 85%. ÎCCJ a respins sesizarea ca inadmisibilă (Decizia nr. 7/2026).

Decizia de revizuire se contestă în 30 de zile de la comunicare la Comisia de contestații a MAI (art. 97 din Legea nr. 223/2015), iar hotărârea Comisiei se atacă la tribunal. Decizia de recuperare are altă cale, scrisă chiar în cuprinsul celei de la Covasna: plângere prealabilă în 30 de zile de la comunicare, potrivit art. 7 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, apoi instanța. Fiecare termen curge de la comunicarea deciziei respective.

În aceste contestații, Decizia nr. 1222/2026 a Curții de Apel Ploiești, care este publică, poate fi depusă ca înscris. Ea nu obligă instanța. Dovedește însă că aceeași instituție a susținut în scris, în fața judecătorilor, că legea nu îi permite să respingă prin revizuire un drept de pensie, să aducă pensia la „0 lei” și să elimine stagiile valorificate. Casa va trebui să explice de ce a susținut acest lucru până în toamna lui 2026, deși în iulie îl făcuse deja.

Duplicitatea aparatului central al MAI

Cele două atitudini față de revizuire, cea de mai sus și cea pe care o descriem în continuare, vin din același loc. Din septembrie 2023 și până la numirea unui secretar general, pe 13 noiembrie 2026, atribuțiile secretarului general al ministerului au fost exercitate de secretarul general adjunct, chestor-șef de poliție Ioana Dorobanțu. Potrivit Ordinului ministrului nr. III/71 din 30 aprilie 2026 privind coordonarea structurilor aparatului central, în coordonarea secretarului general se află Direcția Generală Juridică, Direcția Generală Management Resurse Umane, Direcția Generală Financiară și Casa de Pensii Sectorială, adică toate structurile din acest articol. Ordinul anterior, din 13 septembrie 2023, îi dădea în coordonare, între altele, Direcția Financiară și Casa de Pensii.

Despre stagiile cumpărate, aparatul central a scris ani la rând același lucru. Fraza din răspunsul dat în 2021 inspectoratului din Timiș apare, aproape neschimbată, în răspunsurile date unor polițiști și militari în 2022 și 2023 (adresele nr. 232747 din 29 noiembrie 2022, nr. 234624 din 6 decembrie 2022 și nr. 262150 din 17 august 2023). Unul dintre ei scrisese că este clasat „apt limitat” și întrebase dacă vechimea cumpărată îl ajută la pensia anticipată parțială. În septembrie 2022, Casa îi scria altui petent că „vechimea cumpărată în sistemul public potrivit O.U.G. nr. 163/2020 se valorifică de către instituția noastră”. Cine a întrebat în scris a primit acest răspuns.

În mai 2024, nota comună către ministru, în care Casa și DGMRU susțineau că aceste pensii sunt legale, iar direcțiile juridică și financiară susțineau contrariul, a primit mențiunea „De acord” și parafa secretarului general adjunct Ioana Dorobanțu. Conducerea care coordona cele patru structuri a avut deci în față, în scris, ambele interpretări. Zece luni mai târziu, după raportul Corpului de Control, ministerul a ales-o pe cea nefavorabilă pensionarilor și a aplicat-o retroactiv, fără să aștepte vreo lege: mai întâi prin procese, apoi prin revizuiri și debite. În octombrie 2025, întrebată de Tribunalul Vâlcea de ce nu a emis o decizie de revizuire, Casa a răspuns în scris, sub semnătura directorului, că pe calea revizuirii „nu se poate reanaliza condițiile de eligibilitate al pârâtului și nici nu se poate anula un drept acordat sau o decizie de pensie intrată în circuitul civil”. După nouă luni a emis revizuirea de la Covasna.

În aceiași ani, aceeași conducere a avut de rezolvat o greșeală a ministerului care îi păgubea pe oameni. Majorarea pentru lucrări de excepție, cunoscută ca „excelența” (art. 15 alin. (1) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017), a fost plătită între 2019 și 2023 la nivelul din decembrie 2018, fără să urmeze creșterea salariului de funcție. Pe 11 ianuarie 2024, Ioana Dorobanțu a semnat, ca secretar general adjunct, adresa nr. 597178 către Ministerul Muncii. În ea recunoaște că determinarea majorării după regulile de dinainte de 2010 „comportă deficiențe”, dar susține că raportarea la luna decembrie 2018 „urmează algoritmul corect de stabilire” și cere confirmarea. Ministerul Muncii nu a confirmat. A răspuns că majorarea „se calculează prin aplicarea cotei procentuale prevăzută de lege la solda de funcție/salariul de funcție/salariul de bază”. Ministerul a refuzat să comunice sindicatului această corespondență, cerută pe Legea nr. 544/2001. Prin Decizia nr. 75/2024, Înalta Curte a stabilit că majorarea nu este supusă plafonării la nivelul lunii decembrie 2018.

Pentru cei care au ieșit la pensie în acești ani, greșeala a intrat în pensie. Baza de calcul a pensiei militare se stabilește din salariile lunare brute (art. 28 din Legea nr. 223/2015), deci o majorare trecută prea mic în fișa de pensie înseamnă o pensie mai mică în fiecare lună. Remediul este tot art. 65, textul pe care Casa l-a folosit la Covasna: când, după stabilirea pensiei, „se constată diferențe între sumele stabilite și/sau plătite și cele legal cuvenite”, Casa operează modificările „din oficiu ori la cererea persoanelor îndreptățite”. Revizuirea se face deci din oficiu sau la cerere ori de câte ori legea a fost încălcată la stabilirea pensiei. Legea nu cere o hotărâre judecătorească. Cu toate acestea, pensia a fost revizuită numai celor care au obținut o hotărâre. Celor care nu aveau una, revizuirea le-a fost refuzată, cu motivarea că este nevoie de un act normativ nou, deși Casa putea să o facă din oficiu, exact cum a făcut pentru cei cu vechime cumpărată.

Refuzurile sunt în răspunsurile primite de membrii sindicatului, iar motivarea s-a schimbat de la un an la altul. În 2024, înainte de decizia Înaltei Curți, cererile de recalculare au fost respinse cu același text, cuvânt cu cuvânt, de Academia de Poliție (19 martie 2024), de Direcția Financiară a Inspectoratului General al Poliției Române (26 martie 2024) și de Inspectoratul de Poliție Județean Teleorman (14 iunie și 2 august 2024). Bugetul ministerului pentru cheltuielile de personal fusese „insuficient” în semestrul II al anului 2023, așa că „până la data de 31.12.2023 nu erau îndeplinite toate condițiile legale pentru modificarea modalității de determinare a majorării”.

După Decizia nr. 75/2024, motivarea a devenit așteptarea unei legi. Direcția Financiară a Poliției Române a răspuns la fel în ianuarie 2025, în decembrie 2025 și în ianuarie 2026 (adresele nr. 300.766, nr. 311.033 și nr. 311.968), iar textul privește expres și pensiile. Cităm din ultima:

„[…] au fost inițiate demersurile pentru elaborarea unui proiect de act normativ de nivel superior prin care să se stabilească soluțiile legislative unitare de punere în aplicare a efectelor juridice stabilite prin Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 75/2024, atât pentru recalcularea drepturilor salariale, cât și în ceea ce privește recalcularea drepturilor la pensie […]. În consecință, după adoptarea actului normativ menționat, structurile financiare competente vor pune în aplicare prevederile acestui act normativ.”

În iulie și în noiembrie 2026, la aproape doi ani de la primul asemenea răspuns, formula era aceeași (adresa nr. 2008878 a Inspectoratului General al Poliției Române și adresele nr. 70.272, nr. 70.273 și nr. 70.282 ale Direcției Financiare). Proiectul de ordonanță de urgență, inițiat de Ministerul Apărării Naționale și semnat de Ministerul Afacerilor Interne „în calitate de co-inițiator”, nu fusese adoptat:

„În consecință, precizăm că instituția noastră nu are posibilitatea legală de a recalcula anumite diferențe salariale în baza unor eventuale efecte retroactive ale Deciziei I.C.C.J. nr. 75/2024 (2019–2023), pentru care sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională a inițiat un proiect de act normativ, care până în prezent nu a fost adoptat.”

Același text, în răspunsuri semnate de structuri diferite, arată o singură sursă. Potrivit art. 86 alin. (7) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, coordonarea metodologică a salarizării în minister aparține structurii financiare centrale, adică Direcției Generale Financiare.

Puse alături, cele două situații arată aceeași conducere aplicând două reguli. Când revizuirea ar fi mărit pensiile, aparatul central a cerut o lege nouă și a refuzat revizuirea din oficiu, deși exista o decizie obligatorie a Înaltei Curți. A revizuit numai acolo unde l-a obligat o instanță. Când revizuirea a tăiat pensii, nu a mai cerut nicio lege: i-a ajuns un raport intern, „nedestinat publicității”, pe care l-a aplicat retroactiv, cu debite de sute de mii de lei. În primul caz, decizia instanței supreme nu a fost de ajuns pentru a plăti fără proces. În al doilea, o interpretare contestată chiar în interiorul ministerului a fost de ajuns pentru a lua.

S.P.R. „Diamantul”

Anexă: Nota-raport a Corpului de Control al Ministrului nr. 720776 din 21 martie 2025

Documentul are 28 de pagini și este marcat „nesecret”. Pe el se sprijină deciziile de revizuire, iar Casa l-a depus ea însăși în instanță. Îl atașăm mai jos integral, în format PDF. Am acoperit numele a trei persoane private, de la paginile 10 și 25.

Exit mobile version