Din februarie 2024, Emil Păscuț a susținut public că Direcția Generală Financiară a M.A.I. calcula greșit majorarea pentru lucrări de excepție. Ministerul Muncii, Înalta Curte și instanțele i-au dat dreptate, iar pentru un singur pensionar diferența înseamnă peste 1.000 de lei în plus pe lună, pe viață.
Ce este „excelența” și de ce contează un cuvânt
În limbajul de zi cu zi al polițiștilor, „excelența” este majorarea de până la 50% pentru lucrări de excepție sau misiuni speciale, prevăzută de art. 15 alin. (1) din Anexa VI la Legea-cadru nr. 153/2017. O acordă șeful unității, pe câte un semestru, la cel mult 5% din posturi, cu un procent de 30, 40 sau 50%. Cine a lucrat luni întregi la un dosar greu sau la o acțiune deosebită o vede pe fluturaș ca pe o recunoaștere.
Întrebarea care a pornit totul pare banală: 40% din ce? Legea spune că majorarea se calculează la salariul de funcție, adică la salariul pe care polițistul îl are în plată în luna respectivă. Direcția Generală Financiară (DGF) a M.A.I. a tratat-o însă ca pe un spor, adică un element separat, înghețat la nivelul din decembrie 2018, ca toate sporurile.
Diferența se vede pe fluturaș. La un salariu de funcție de 7.340 de lei, 40% înseamnă 2.936 de lei pe lună. Calculat pe baza înghețată, același drept a ieșit la circa 1.300 de lei. Cu alte cuvinte, polițistul primea mai puțin de jumătate din ce scrie în lege, deși șeful îi dăduse procentul întreg.
Cum a început: o corespondență pe care M.A.I. nu voia s-o arate
Pe 11 ianuarie 2024, M.A.I. i-a scris Ministerului Muncii (adresa nr. 597178) și i-a cerut să confirme calculul la nivelul din decembrie 2018, pe care chiar ministerul îl numea „opinia majoritară”. Răspunsul a venit în aceeași lună, semnat de un secretar de stat (adresa nr. 1050/RG/161/DPS/2024). Majorarea, scria Ministerul Muncii, „nu reprezintă un spor”, iar procentul se aplică la salariul de funcție, din care rezultă noul salariu de funcție. Așadar, M.A.I. avea încă din ianuarie 2024 răspunsul pe care polițiștii aveau să-l obțină abia în instanță.
Corespondența nu a fost făcută publică. Sindicatul a aflat de existența ei la jumătatea lui februarie 2024, iar pe 19 februarie S.P.R. „Diamantul” a cerut-o, pe Legea nr. 544/2001, atât Ministerului Muncii, cât și M.A.I. Modelul cererii a fost pus la dispoziția publicului, iar polițiștii au trimis aceeași solicitare. M.A.I. a răspuns pe 26 februarie 2024 (nr. 1676366) că documentele nu pot fi comunicate, pentru că ar fi o „corespondență interinstituțională” care nu intră sub incidența Legii nr. 544/2001. Ministerul Muncii a trimis cererea înapoi la M.A.I., ca autoritate competentă.
Corespondența a ajuns totuși la sindicat. Pe 19 aprilie 2024, răspunsul Ministerului Muncii era pe pagina de Facebook a S.P.R. „Diamantul”, iar pe 14 mai 2024 Emil Păscuț a prezentat întreaga corespondență într-un clip pe YouTube.
Explicațiile publice și ce răspundea administrația
Între aprilie și iunie 2024, Emil Păscuț a explicat mecanismul în cinci clipuri pe YouTube și în postări pe Facebook: cum s-a aplicat excelența în 2019–2023, de ce contează fișa de pensie, ce scrie în corespondența ascunsă, cum arată formula folosită de DGF și ce drepturi intră în baza de calcul a pensiei militare. Teza a fost aceeași de la început: o majorare a salariului de funcție nu poate fi transformată în spor doar pentru că o ordonanță din 2014 i-a schimbat baza de calcul. Înalta Curte spusese deja, în Decizia nr. 7/2021, că o majorare a salariului de bază nu este un element adăugat la salariu, ci face parte din el.
Administrația a răspuns cu trei argumente, pe care le regăsim în întâmpinările și adresele din dosare. Primul spune că excelența ar fi devenit spor prin O.U.G. nr. 37/2014, printr-o „modificare conceptuală”, așa că suma rămâne înghețată. Al doilea spune că așa calculează programul: Direcția Financiară a I.G.P.R. scria în martie și în iunie 2024 că majorarea se calculează în aplicația informatică MAISal, la nivelul din decembrie 2018, adică nivelul din iunie 2017 majorat cu 25%. Regula nu se găsește în nicio normă publicată, ci în programul de salarii. Al treilea spune că nu sunt bani. În punctul de vedere nr. 603022 din 8 martie 2024, DGF le scria unităților că bugetul pe semestrul al doilea din 2023 a fost insuficient, iar în iunie 2024 Direcția Financiară a I.G.P.R. recunoștea că, din iunie 2023, cuantumul „se putea aplica în integralitate”, dar refuza invocând doar temeiuri bugetare.
Argumentul banilor a căzut în 2026. Printr-un proces pe Legea nr. 544/2001 câștigat definitiv, sindicatul a obținut memorandumul prin care M.A.I. a cerut Guvernului fonduri pentru salariile din iulie 2023. Pentru recalcularea excelenței nu s-a cerut niciun leu. Cu alte cuvinte, DGF și consilierii juridici au mințit prin omisiune în fața instanțelor: au spus că nu au fost bani, dar au ascuns că banii nu fuseseră ceruți. Calculul greșit s-a aplicat din 2019 până la sfârșitul lui 2023, iar în tot acest timp DGF nu a cerut bani pentru plata corectă a excelenței. Nici în iunie 2023, când DGF condusă de Răzvan Grecu a cerut Guvernului fonduri pentru salarii, excelența nu a fost inclusă, deși Guvernul a suplimentat apoi bugetul M.A.I.
Procesele și Decizia Înaltei Curți
Primul dosar al sindicatului pe excelență a fost înregistrat pe 10 iulie 2024, la Tribunalul Dâmbovița, pentru 13 membri. Au urmat altele la București, Galați, Teleorman și în alte județe. Pe 18 noiembrie 2024, Înalta Curte de Casație și Justiție, prin Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, a tranșat problema prin Decizia nr. 75/2024 (M.Of. nr. 1218 din 4 decembrie 2024): majorarea de până la 50% de la art. 15 nu face parte din elementele salariului brut lunar care au fost înghețate și, de aceea, nu se plafonează la nivelul din decembrie 2018, începând cu 1 ianuarie 2019. Decizia e obligatorie pentru toate instanțele. În mai 2025, prin Decizia nr. 197/2025, Înalta Curte a reținut și că excelența face parte din baza de calcul a pensiei militare.
Până la 9 noiembrie 2026, sindicatul introdusese 44 de dosare, cu circa 225 de reclamanți. S-au pierdut, în principal, părțile din cereri ieșite din termenul de prescripție. Instanțele au obligat unitățile să recalculeze majorarea la salariul de funcție aflat în plată și să plătească diferențele, actualizate cu inflația și cu dobânda legală.
Ce înseamnă pentru un pensionar
Pentru polițiștii activi, câștigul înseamnă diferențele de salariu. Pentru cei ieșiți la pensie înseamnă mai mult, pentru că pensia militară rămâne pe viață. Dacă excelența din lunile bazei de calcul a fost calculată greșit, și pensia a fost calculată greșit.
DGF aplică formula corectă pentru lunile de după 2024, dar refuză să revizuiască din oficiu pensiile calculate pe anii 2019–2023, pe motiv că ar fi nevoie de o ordonanță și că bugetul nu permite. Victimele DGF au fost nevoite să obțină în instanță recalcularea lunilor din baza de pensie, apoi o adeverință nouă de la fosta unitate și, în final, decizia de pensie revizuită.
Un pensionar al M.A.I., ieșit la pensie la sfârșitul lui 2023, a parcurs tot acest drum. Hotărârea a rămas definitivă în 2026, iar Casa de Pensii Sectorială i-a recalculat pensia. Excelența din baza de calcul a crescut de la circa 1.300 la circa 2.900 de lei pe lună, iar pensia netă în plată de la circa 7.800 la circa 8.900 de lei. Sunt peste 1.000 de lei în plus în fiecare lună, adică aproximativ 13.000 de lei pe an, pentru tot restul vieții.
Un calcul estimativ arată ce înseamnă asta la scară. Dacă doar 5.000 de pensionari au avut excelența în baza de calcul a pensiei și au câștigat procesele, iar fiecare are în medie 200 de euro în plus pe lună (cât arată deciziile de pensie pe care le avem), suma pe care DGF nu ar fi plătit-o ajunge la un milion de euro pe lună și la 12 milioane de euro pe an. În 20 de ani, ar fi depășit 200 de milioane de euro.
Sfârșitul: fără consecințe pentru cei care au aplicat greșit legea
Conflictul s-a încheiat în instanțe, nu la vârful ministerului. Nu se cunoaște nicio sancțiune pentru cei care au decis calculul greșit și nici pentru refuzul de a comunica răspunsul Ministerului Muncii. Răzvan Grecu conduce și astăzi Direcția Generală Financiară, din 2022. Direcția lui lucrează sub coordonarea Ioanei Dorobanțu, secretar general adjunct care ține locul secretarului general din 1 septembrie 2023 și care coordonează și Casa de Pensii Sectorială, potrivit Ordinului M.A.I. nr. III/71 din 30 aprilie 2026. Amândoi gestionează în continuare salarizarea personalului M.A.I.
Dreptul a fost recuperat de cei care l-au cerut în instanță. Ceilalți, mai ales pensionarii, depind în continuare de un minister care știe din ianuarie 2024 cum trebuie calculată excelența.
S.P.R. „Diamantul”