Zece inspectorate județene nu au nicio autorizație sanitară de funcționare valabilă. Direcția Medicală a Ministerului Afacerilor Interne, care emite aceste autorizații, recunoaște în scris că nu știe câte sedii ar trebui să autorizeze. La întrebarea „în baza cărui temei funcționează sediile neautorizate?”, ministerul a răspuns cu un articol despre cine plătește dacă se îmbolnăvește cineva.
Un restaurant fără autorizație sanitară se închide. O frizerie, o cantină sau un cabinet medical, la fel. Un sediu de poliție fără autorizație sanitară își deschide ușile dimineața, ca de obicei, și primește cetățeni, persoane reținute și polițiști, în schimburi de câte 8 sau 12 ore.
Prin adresa nr. 1754237 din 7 septembrie 2026, Ministerul Afacerilor Interne a comunicat Sindicatului Polițiștilor din România „Diamantul” situația autorizațiilor sanitare de funcționare deținute, la 4 septembrie 2026, de inspectoratele de poliție județene și de Direcția Generală de Poliție a Municipiului București. Datele provin de la Direcția Medicală a M.A.I., adică de la chiar structura care eliberează aceste autorizații. Nu sunt estimări ale sindicatului și nici interpretări ale presei, ci evidența oficială a emitentului.
Documentul arată o instituție care impune altora respectarea legii, dar care, în majoritatea județelor, funcționează în propriile sedii fără actul pe care legea îl cere oricărui local de pe stradă.
346 de autorizații pentru o țară întreagă
Pentru toate cele 41 de inspectorate județene, Direcția Medicală evidențiază 346 de autorizații sanitare valabile. La acestea se adaugă 17 autorizații la D.G.P.M.B., în total 363 pentru întreaga Poliție Română din teritoriu, plus 37 de obiective aflate „în curs de autorizare”.
Opt inspectorate nu figurează deloc în evidența emitentului, nici cu o autorizație, nici cu un dosar în curs: Alba, Argeș, Bistrița-Năsăud, Călărași, Constanța (IPJ-ul desființat și reînființat de Predoiu, într-o noapte), Giurgiu, Ilfov și Teleorman. Alte două, Timiș și Tulcea, au doar obiective „în curs de autorizare” (16, respectiv 5) și nicio autorizație valabilă. Rezultă că zece inspectorate județene, adică un sfert din Poliția Română, nu au nicio autorizație sanitară valabilă pentru niciun sediu.
Alte 15 inspectorate au între una și patru autorizații. Mureș, Cluj, Botoșani și Sălaj au câte una. Dolj, Bihor, Dâmbovița, Vâlcea, Maramureș și Ialomița au câte două, Iași și Brăila câte trei, iar Suceava, Vaslui și Gorj câte patru. În aceste județe, o singură autorizație acoperă de regulă clădirea în care lucrează conducerea.
Câte ar trebui să fie? Emitentul nu știe
Întrebată câte obiective există în total la nivelul fiecărui inspectorat, Direcția Medicală a răspuns:
„nu deținem informații cu privire la numărul total al obiectivelor (sedii, subunități, spații de lucru) existente la nivelul DGPMB și al fiecărui inspectorat de poliție județean. În acest sens, vă recomandăm să vă adresați fiecărei structuri de interes.”
Autoritatea care autorizează nu știe câte obiective are de autorizat. Este situația unui medic de familie care nu știe câți pacienți are pe listă, dar certifică liniștit că toți sunt sănătoși. Iar „structurile de interes” la care trimite ministerul sunt aceleași inspectorate care, în vara lui 2026, au refuzat să comunice lista sediilor lor (0 din 27 de răspunsuri au conținut tabelul nominal cerut).
Numărul sediilor poate fi totuși aproximat, pentru că Poliția Română este organizată pe teritoriu: în fiecare municipiu și oraș funcționează o poliție municipală sau orășenească, iar în comune, posturile de poliție. Potrivit Institutului Național de Statistică (Recensământul din 2011, tabelul 2), cele 41 de județe cuprind 102 municipii, 217 orașe și 2.859 de comune, adică 3.178 de localități care trebuie deservite de poliție. Raportat la acestea, cele 346 de autorizații înseamnă o acoperire de 10,9%. Dacă se scad cele două județe care și-au făcut treaba, Hunedoara (69 de autorizații) și Covasna (54), media restului țării coboară la 7,3%. În 23 de județe din 41, acoperirea este sub 5%.
Verificarea pe cifrele declarate chiar de inspectorate duce la același rezultat. Există posturi care deservesc mai multe comune (I.P.J. Sibiu declara 35 de imobile, iar I.P.J. Ilfov 22), dar și județe cu mai multe sedii decât localități (Covasna are 52 de sedii la 45 de localități, iar lista Centrului Medical Județean Teleorman cuprinde 103 obiective ale poliției la 97 de localități). Pentru cele 14 județe în care inspectoratele au comunicat singure, în 2025–2026, numărul imobilelor sau al posturilor de poliție, raportul este de 67 de autorizații la cel puțin 942 de sedii, adică 7,1%. Oricum s-ar face calculul, aproape nouă din zece sedii de poliție funcționează fără autorizație sanitară.
Mai grav este faptul că, în 28 de județe din 41, numărul total al autorizațiilor nu depășește suma dintre sediul inspectoratului și polițiile municipale și orășenești. Cu alte cuvinte, autorizațiile nu ajung nici măcar pentru sediile de la oraș, iar posturile de poliție din comune, adică marea majoritate a sediilor, nu au practic nicio autorizație. Inspectoratele o spun singure, în răspunsurile adresate sindicatului: I.P.J. Prahova, „sediul I.P.J. și sediile polițiilor municipale”; I.P.J. Gorj, reședința, Poliția Municipiului Târgu Jiu și popota; I.P.J. Ialomița, Centrul de Reținere și Arestare Preventivă și Poliția Municipiului Slobozia; I.P.J. Dâmbovița, trei obiective, dintre care unul este centrul medical. I.P.J. Harghita, obligat de Tribunalul București prin Sentința civilă nr. 10055 din 10.12.2025 să comunice autorizațiile, a prezentat 14: sediul, un corp de clădire, cantina, arestul, nouă poliții municipale și orășenești și sediul Arhivelor Naționale. Pentru posturile comunale nu a prezentat niciuna. Autorizația sanitară se oprește, așadar, la ușa conducerii.
Tabelul 1. Autorizații sanitare valabile (Direcția Medicală, 04.09.2026) raportate la numărul localităților (municipii + orașe + comune, INS)
| Inspectoratul | Autorizații valabile | În curs | Localități deservite | Autorizații la 100 de localități |
| I.P.J. Alba | 0 | – | 78 | 0,0% |
| I.P.J. Argeș | 0 | – | 102 | 0,0% |
| I.P.J. Bistrița-Năsăud | 0 | – | 62 | 0,0% |
| I.P.J. Constanța | 0 | – | 69 | 0,0% |
| I.P.J. Călărași | 0 | – | 55 | 0,0% |
| I.P.J. Giurgiu | 0 | – | 54 | 0,0% |
| I.P.J. Ilfov | 0 | – | 39 | 0,0% |
| I.P.J. Teleorman | 0 | – | 97 | 0,0% |
| I.P.J. Timiș | 0 | 16 | 99 | 0,0% |
| I.P.J. Tulcea | 0 | 5 | 51 | 0,0% |
| I.P.J. Mureș | 1 | – | 102 | 1,0% |
| I.P.J. Cluj | 1 | – | 81 | 1,2% |
| I.P.J. Botoșani | 1 | – | 78 | 1,3% |
| I.P.J. Sălaj | 1 | – | 61 | 1,6% |
| I.P.J. Dolj | 2 | – | 111 | 1,8% |
| I.P.J. Bihor | 2 | – | 101 | 2,0% |
| I.P.J. Dâmbovița | 2 | – | 89 | 2,2% |
| I.P.J. Vâlcea | 2 | – | 89 | 2,2% |
| I.P.J. Maramureș | 2 | – | 76 | 2,6% |
| I.P.J. Ialomița | 2 | – | 66 | 3,0% |
| I.P.J. Iași | 3 | – | 98 | 3,1% |
| I.P.J. Suceava | 4 | – | 114 | 3,5% |
| I.P.J. Vaslui | 4 | – | 86 | 4,7% |
| I.P.J. Gorj | 4 | – | 70 | 5,7% |
| I.P.J. Brăila | 3 | – | 44 | 6,8% |
| I.P.J. Sibiu | 5 | 1 | 64 | 7,8% |
| I.P.J. Buzău | 7 | – | 87 | 8,0% |
| I.P.J. Vrancea | 6 | – | 73 | 8,2% |
| I.P.J. Olt | 12 | – | 112 | 10,7% |
| I.P.J. Neamț | 10 | – | 83 | 12,0% |
| I.P.J. Caraș-Severin | 10 | – | 77 | 13,0% |
| I.P.J. Mehedinți | 10 | – | 66 | 15,2% |
| I.P.J. Prahova | 17 | – | 104 | 16,3% |
| I.P.J. Harghita | 11 | – | 67 | 16,4% |
| I.P.J. Bacău | 17 | – | 93 | 18,3% |
| I.P.J. Brașov | 11 | – | 58 | 19,0% |
| I.P.J. Galați | 14 | – | 65 | 21,5% |
| I.P.J. Arad | 24 | – | 78 | 30,8% |
| I.P.J. Satu Mare | 35 | – | 65 | 53,8% |
| I.P.J. Hunedoara | 69 | 2 | 69 | 100,0% |
| I.P.J. Covasna | 54 | – | 45 | 120,0% |
| TOTAL 41 I.P.J. | 346 | 24 | 3.178 | 10,9% |
Rândurile marcate: inspectorate fără nicio autorizație valabilă. „Localități deservite”: numărul municipiilor, orașelor și comunelor din județ (INS). Numărul real al sediilor diferă de la un județ la altul: la sediile teritoriale se adaugă clădirea inspectoratului, arestul, popota și depozitele, iar unele posturi deservesc mai multe comune. D.G.P.M.B. nu este inclusă: 17 autorizații valabile și 13 obiective în curs.
Ce spune legea: autorizația se cere înainte de a începe activitatea
Obligația nu este o invenție sindicală. Ea este formulată de însăși rețeaua sanitară a ministerului. Dispoziția Direcției Medicale nr. 963169 din 18.04.2022, invocată de Centrul Medical Județean Teleorman într-o adresă din 12.03.2025 către I.P.J. Teleorman, prevede la cap. I art. 6 că, înainte de darea în folosință a unui obiectiv M.A.I. și de începerea activității, reprezentantul legal al unității are obligația de a solicita eliberarea autorizației sanitare de funcționare. Nu după renovare, nu „în limita fondurilor”, nu când se termină proiectul P.N.R.R., ci înainte.
Condițiile de fond au fost stabilite prin adresa Direcției Medicale nr. 4519596 din 27.03.2017, transmisă tuturor structurilor M.A.I., inclusiv I.G.P.R.: iluminat și ventilație, instalații sanitare funcționale, racord la apă potabilă și la canalizare, platformă pentru deșeuri, dezinsecție trimestrială și deratizare semestrială. Întrebată în 2025 dacă aceste măsuri erau facultative, Direcția Medicală a răspuns, prin adresa nr. 1026545 din 03.03.2025, că ele „aveau şi au caracter obligatoriu” și că „trebuiau puse în aplicare”.
Mecanismul de control există și el pe hârtie. Chiar I.P.J. Timiș îl explică sindicatului, citând art. 10 alin. (3) din Legea nr. 95/2006, potrivit căruia ministerele cu rețea sanitară proprie verifică respectarea reglementărilor de sănătate publică și aplică măsuri în caz de neconformitate, și art. 59 alin. (1) lit. b) din H.G. nr. 857/2011, potrivit căruia contravențiile se constată de personalul rețelelor sanitare proprii. Inspectoratul descrie cu precizie sistemul care ar trebui să-l sancționeze, deși, potrivit evidenței Direcției Medicale, el însuși nu deține nicio autorizație valabilă.
La acestea se adaugă Legea nr. 319/2006, care obligă angajatorul să asigure securitatea și sănătatea lucrătorilor în toate aspectele legate de muncă. Un post de poliție fără apă potabilă și fără grup sanitar în clădire nu este o problemă de birocrație, ci o problemă de condiții de muncă.
Scuza standard: „ordinea publică” nu ar fi o activitate cu risc
Solicitate de sindicat, prin cererile nr. 121, 122 și 123 din 23.07.2026, să comunice situația sediilor, majoritatea inspectoratelor au trimis același paragraf. Potrivit acestuia, Ordinul ministrului sănătății nr. 1030/2009 enumeră la art. 9 alin. (2) activitățile cu risc pentru care autorizația este obligatorie, iar „obiectul de activitate ordine publică” nu se regăsește printre ele. Paragraful apare în răspunsurile de la Satu Mare, Brașov, Maramureș, Mureș, Călărași, Bistrița-Năsăud, Harghita, Galați, Tulcea, Giurgiu, Vrancea, Constanța, Sibiu, Suceava și Timiș, identic până la virgulă. Un asemenea grad de uniformitate nu apare spontan în 15 județe: textul a fost redactat o singură dată și distribuit.
Teza este contrazisă de practica emitentului însuși. Dacă sediile de poliție nu ar fi supuse autorizării, Direcția Medicală nu ar fi emis 363 de autorizații pentru ele. I.P.J. Covasna nu ar fi autorizat, în anul curent, toate cele 52 de sedii, inclusiv 40 de posturi de poliție comunale. I.P.J. Hunedoara nu ar avea 69 de autorizații. Centrul Medical Județean Teleorman nu ar fi inventariat 103 obiective ale poliției cu mențiunea „neautorizat – Unitatea nu a solicitat”. Iar I.P.J. Satu Mare, care a trimis sindicatului paragraful despre „ordinea publică”, nu ar deține 35 de autorizații, conform evidenței Direcției Medicale.
Mai mult, Direcția Medicală a scris negru pe alb contrariul. Autorizația sanitară de funcționare nr. 12 din 29.05.2025, emisă de Direcția Medicală pentru Poliția Orașului Gura Humorului (sediu și secție), indică la rubrica „obiect de activitate” exact formula pe care inspectoratele o declară exceptată: „Ordine publică şi siguranţă naţională”. Același I.P.J. Suceava care a primit această autorizație susținea, în mai 2026, că ordinea publică nu se regăsește printre activitățile supuse autorizării.
Concluzia este una singură. Fie Covasna și Hunedoara au cheltuit bani publici pentru autorizații inutile, fie celelalte inspectorate funcționează în afara legii. Tertium non datur. Aceeași lege, același minister, același buget: într-un județ se poate, în cel de alături, nu.
Două adevăruri oficiale care nu se potrivesc
Comparația dintre răspunsurile inspectoratelor și evidența Direcției Medicale scoate la iveală afirmații pe care emitentul nu le confirmă:
– I.P.J. Timiș (adresa nr. 2146 din 26.08.2026) afirmă că deține autorizație sanitară de funcționare „valabilă” pentru popotă și, „temporar”, pentru sediul inspectoratului și pentru Centrul de Reținere și Arestare Preventivă. Direcția Medicală evidențiază pentru Timiș zero autorizații și 16 obiective în curs.
– I.P.J. Teleorman (adresa nr. 2.837 din 21.08.2026) invocă autorizația nr. 105, înscrisă în Registrul Unic de Autorizații. În evidența Direcției Medicale la 04.09.2026, Teleorman nu figurează deloc. Cu trei luni înainte, C.M.D.T.A. „Dr. Nicolae Kretzulescu” (adresa nr. 1.415.168 din 08.06.2026) constata că, pentru cele 103 obiective, „nu au fost făcute demersuri privind solicitarea pentru autorizare”, deși inspectoratul fusese informat în scris încă din 12.03.2025.
– I.P.J. Sibiu (adresa nr. 147.209 din 25.08.2026) recunoaște că sediul principal nu are autorizație și declară că are „34 de dosare complete” transmise Centrului Medical Județean. Direcția Medicală evidențiază pentru Sibiu 5 autorizații și un singur obiectiv în curs de autorizare.
– I.P.J. Ilfov comunica în martie 2025 că „a demarat procedurile”. În august 2026 repetă că „se află în procedura de avizare sanitară de funcționare”. În evidența Direcției Medicale, Ilfov nu are nicio autorizație și niciun obiectiv în curs. Rezultă o procedură atât de discretă încât nici autoritatea care ar trebui să o soluționeze nu a aflat de existența ei.
Există și răspunsuri corecte, iar ele sunt cele mai grăitoare. I.P.J. Gorj (adresa nr. 104.835 din 26.08.2026) scrie că, pentru celelalte sedii, „nu au fost depuse încă documentații către Direcția Medicală a M.A.I., în vederea autorizării”. I.P.J. Olt (adresa nr. 17.247 din 24.08.2026) arată că autorizația pentru spațiile sediului este suspendată pe durata lucrărilor de reabilitare, iar activitatea continuă în aceleași spații. I.P.J. Suceava, obligat prin Sentința civilă nr. 328 din 19.01.2026 a Tribunalului București (dosar nr. 16637/3/2025) să comunice lista, a enumerat sediul inspectoratului, cinci poliții municipale, șapte poliții orășenești, 11 secții rurale și peste 60 de posturi de poliție fără autorizație, adăugând: „acestea nu au fost autorizate niciodată”. Direcția Medicală evidențiază pentru Suceava patru autorizații.
Controlul făcut în familie
Pentru poliție, rolul Direcției de Sănătate Publică și pe cel al Inspectoratului Teritorial de Muncă îl îndeplinesc structuri ale aceluiași minister: Direcția Medicală și, respectiv, inspecția muncii din resursele umane. Controlorul și controlatul au același ministru. Rezultatele se văd în răspunsuri. I.P.J. Caraș-Severin (adresa nr. 97994 din 26.08.2026): în ultimii trei ani, structura de inspecție sanitară a rețelei proprii a M.A.I. „nu a făcut controale” asupra sediilor. I.P.J. Bacău: nu au fost înregistrate controale, sancțiuni, măsuri sau planuri de conformare. I.P.J. Covasna: au existat controale, dar fără sancțiuni și fără măsuri.
Întrebată în baza cărui temei funcționează sediile neautorizate, Direcția Medicală nu a indicat niciun temei. A indicat, în schimb, art. 113 alin. (4) din O.M.A.I. nr. 516/2003:
„În cazul unităților și instituțiilor neautorizate sanitar, întreaga responsabilitate a apariției și a modului de rezolvare a fenomenelor epidemiologice negative revine unităților sau instituțiilor respective.”
Tradus: sediile nu au temei legal să funcționeze, dar funcționează pe propria răspundere. Ministerul nu contestă că încălcarea există, ci doar precizează de pe acum cine va răspunde când se va produce o problemă.
Securitatea muncii, un formular
Superficialitatea nu se oprește la autorizația sanitară. Prin Certificatul constatator nr. 677.977 din 25.02.2025, eliberat de I.G.P.R. – Biroul Inspecția Muncii și Prevenirea Riscurilor Profesionale, I.P.J. Suceava a fost autorizat din punct de vedere al securității și sănătății în muncă pentru sediul principal și pentru toate sediile subordonate, adică și pentru cele despre care același inspectorat afirmă, în executarea unei hotărâri judecătorești, că „nu au fost autorizate niciodată” sanitar. Instituția certifică, așadar, siguranța unor locuri de muncă pe care propriul sistem sanitar nu le-a verificat niciodată.
I.P.J. Sibiu (adresa nr. 147.199 din 16.08.2026) a comunicat sindicatului că includerea medicului de medicina muncii în comitetul de securitate și sănătate în muncă, cerută de normele metodologice de aplicare a Legii nr. 319/2006, este irealizabilă: „s-a concluzionat faptul că acest lucru este irealizabil”. Niciunul dintre inspectoratele care au răspuns nu a arătat că lipsa autorizației sanitare ar fi fost adusă la cunoștința comitetului de securitate și sănătate în muncă sau a personalului. La I.P.J. Neamț, potrivit datelor comunicate de inspectorat în martie 2025, 45 dintre cele 69 de posturi de poliție aveau doar toalete în curte, construite în anii 1970–1985, unele fără racord la apă potabilă și la canalizare. Situația nu este izolată. În răspunsurile din martie 2025, publicate de sindicat, inspectoratele declarau toalete în afara clădirii la 43 dintre imobilele I.P.J. Bacău, la 38 din cele 61 de posturi ale I.P.J. Mehedinți și la 34 din cele 82 de posturi ale I.P.J. Dâmbovița. Aici își petrec polițiștii turele de serviciu și aici sunt primiți cetățenii.
De la I.G.P.R. până la fiecare inspectorat
Cererea sindicatului a ajuns la toate nivelurile ierarhiei. Inspectoratul General al Poliției Române, care coordonează toate inspectoratele, nu a răspuns la cererea nr. 122/JV. Nici D.G.P.M.B. nu a răspuns, deși Direcția Medicală îi evidențiază 17 autorizații și 13 obiective în curs. Ministerul, la rândul său, a redirecționat inițial solicitarea adresată Direcției Medicale către I.G.P.R., adică la structura care tăcuse deja.
Opt inspectorate au recunoscut în scris, în martie 2025, că nu dețin autorizație sanitară și au promis că „au demarat procedurile”. La interval de 18 luni, Ilfov repetă aceeași formulă, iar Teleorman, Tulcea și Dâmbovița nu au nicio autorizație sau au cel mult două. Bacău își propune conformarea „până la sfârșitul anului 2026, în limita fondurilor bugetare aprobate”. Olt așteaptă finalizarea reabilitării. Gorj nici nu a început.
Cazul I.P.J. Botoșani arată că regresul este posibil. Potrivit răspunsului comunicat sindicatului în aprilie 2025, inspectoratul obținuse în ianuarie 2016 nu mai puțin de 79 de autorizații sanitare, vizate ultima dată în mai 2017, după care vizarea anuală „nu a mai fost continuată”. În septembrie 2026, Direcția Medicală evidențiază pentru Botoșani o singură autorizație valabilă. Nu este vorba despre un început amânat, ci despre renunțarea la ceva ce exista deja.
Nici la vârful ministerului imaginea nu diferă. În aprilie 2025, M.A.I. răspundea sindicatului că „la acest nivel” nu deține informații despre unitățile care funcționează fără autorizație sanitară. În septembrie 2026, același minister răspunde că nu știe câte obiective ar trebui autorizate. În 17 luni s-a trecut de la a nu ști cine nu are autorizație la a nu ști câți ar trebui să o aibă.
Aceasta este oglinda managementului. Fiecare inspector-șef are în subordine un compartiment de logistică, unul de securitate și sănătate în muncă și un medic de unitate. Fiecare semnează anual planuri, rapoarte și evaluări ale riscurilor. Totuși, în 28 de județe, conducerea a considerat suficient să-și autorizeze propriul birou. Ierarhia a funcționat impecabil într-o singură privință: paragraful despre „ordinea publică” a ajuns identic până la ultimul inspectorat.
Paradoxul este evident. Poliția Română este instituția care constată contravenții, legitimează, amendează și impune respectarea legii în numele statului. Aceeași instituție funcționează, în aproape nouă din zece sedii, fără actul pe care îl pretinde celorlalți. Nu este vorba despre o lipsă de fonduri (Covasna și Hunedoara au același buget și același ministru), ci despre o ierarhie de priorități în care sănătatea oamenilor din sediile de poliție ocupă ultimul loc.
Ce urmează
Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul” cere publicarea situației nominale a sediilor, sediu cu sediu, un calendar de conformare asumat pe responsabili și termene și informarea comitetelor de securitate și sănătate în muncă și a personalului. Precedentul Suceava arată că instanța obligă la comunicarea acestor informații. Ce nu poate obliga instanța este conducerea Poliției Române să considere legea sanitară aplicabilă și propriilor sedii.
Dr. Vitalie Josanu, Președinte, Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul”
Surse (documente aflate la dosarul sindicatului)
• M.A.I. – D.I.R.P., adresa nr. 1754237/07.09.2026 (date ale Direcției Medicale la 04.09.2026), răspuns la cererea SPRD nr. 279/JV/26.08.2026;
• Direcția Medicală, adresa nr. 4519596/27.03.2017 și adresa nr. 1026545/03.03.2025;
• C.M.D.T.A. „Dr. Nicolae Kretzulescu”, adresa nr. 1.415.168/08.06.2026, cu lista celor 103 obiective ale I.P.J. Teleorman; C.M.J. Teleorman, adresa din 12.03.2025;
• I.P.J. Suceava, adresa nr. 128.558/26.05.2026, emisă în executarea Sentinței civile nr. 328/19.01.2026 a Tribunalului București (dosar nr. 16637/3/2025);
• răspunsurile I.P.J. la cererile SPRD nr. 121–123/JV/23.07.2026, între care: Timiș 2146/26.08.2026, Teleorman 2.837/21.08.2026, Sibiu 147.209/25.08.2026, Gorj 104.835/26.08.2026, Olt 17.247/24.08.2026, Caraș-Severin 97994/26.08.2026, Covasna 55.139/18.08.2026, Bacău 2.267.400/20.08.2026, Ilfov 8.640.596/24.08.2026;
• Direcția Medicală, Autorizația sanitară de funcționare nr. 12/29.05.2025 (Poliția Oraș Gura Humorului);
• I.P.J. Harghita, adresa nr. 654.525/02.02.2026, în executarea Sentinței civile nr. 10055/10.12.2025 a Tribunalului București (dosar nr. 16635/3/2025);
• dosarul publicat de S.P.R. „Diamantul” pe sprd.ro (februarie 2025 – august 2026), inclusiv răspunsurile I.P.J. din martie 2025;
• Institutul Național de Statistică, Recensământul populației și locuințelor 2011, tabelul 2 („România pe județe, municipii și orașe, comune”).