S.P.R. „Diamantul” · Material explicativ
De ce primește un șef de post suma umilitoare de 81 de lei, intitulată pompos „salariu de comandă”
Reconstrucția mecanismului real, pe acte oficiale · august 2026
1. Două fluturașe, două capete de țară, aceeași sumă
Un șef de post dintr-un județ din sud-estul țării are pe fluturaș, la rândul „salariu de comandă”, 81 de lei.
Un coleg de-al lui dintr-un județ din vest, la vreo șase sute de kilometri distanță, are pe fluturașul din iunie 2026 tot 81 de lei, deși salariile lor de funcție sunt departe unul de altul: 4.130 la primul, 5.956 la al doilea. Inspectorate diferite, servicii financiare diferite, fluturași la patru ani distanță.
Dacă cei 81 de lei ar fi un procent din salariul de funcție, cele două sume ar trebui să difere cu aproape 45%. Nu diferă deloc, ceea ce înseamnă că ce se plătește acolo nu este un procent.
Atunci de unde vine cifra? Nu din legea în vigoare, ci de mult mai departe. În continuare arătăm de unde anume și cum îți poți reface singur calculul, cu un calculator de buzunar.
2. Formula
Cifra de pe fluturașul tău iese dintr-o singură înmulțire:
suma plătită = ( procent × bază ) × 1,375
Procentul și baza sunt cele de la 31 decembrie 2009, sub regimul Ordonanței Guvernului nr. 38/2003. Se ia indemnizația de conducere de atunci, se înmulțește cu 1,375, iar rezultatul se plătește așa mai departe, fără altă modificare. Salariul tău de funcție de azi nu apare nicăieri în acest calcul.
Am verificat egalitatea pe opt titulari și se închide la șapte dintre ei, la cinci cu o abatere sub jumătate de leu. Factorul 1,375 este 1,10 × 1,25 și seamănă cu cele două majorări generale din 2017 și 2018, însă aici avem o rezervă, pe care o explicăm îndată.
3. Dovada
Într-o anexă de salarizare emisă în martie 2022 de un inspectorat județean există un tabel de reconstrucție, coloană cu coloană, din 2009 până în prezent. La aceeași persoană, șeful de post din deschiderea materialului, apar două rânduri:
- la 31 decembrie 2009, un rând numit „INDEMNIZAȚIA DE CONDUCERE”: 10% dintr-o bază de 593 lei, adică 59 lei;
- în coloanele de după intrarea în vigoare a Legii 153/2017, un rând numit „SALARIUL DE COMANDĂ”.
Iată ce arată rândul „salariul de comandă”, coloană cu coloană:
| Coloana din tabel | Suma |
|---|---|
| 31.12.2009 (ca indemnizație de conducere) | 59 |
| 01.01.2010 | 59 |
| noiembrie 2015 | 59 |
| iunie 2017 | 59 |
| octombrie–decembrie 2017 | 59 |
| decembrie 2018 | 65 |
| ianuarie 2020 | 81 |
| astăzi | 81 |
Seria completă pe coloane o avem, deocamdată, de la un singur titular. La ceilalți, formula se verifică doar prin produs, adică suma de azi împărțită la 1,375 dă valoarea din 2009, fără coloanele intermediare.
În șaptesprezece ani, suma s-a mișcat de două ori: 65 ÷ 59 = 1,102 și apoi 81 ÷ 65 = 1,246. Înmulțite între ele dau 1,375, iar 59 × 1,375 = 81.
Ce nu se potrivește, dar urmeaza sa clarificam, pas cu pas, poate si cu ajutorul unui cititor care ne poate descifra misterul
Explicația care vine de la sine e că cele două trepte sunt majorarea generală de 10% din octombrie 2017 și cea de 25% de la 1 ianuarie 2018, prevăzută de art. 38 alin. (3) lit. a) din Legea 153/2017. Numai că se împiedică de două lucruri.
- dacă majorarea de 10% s-ar fi aplicat de la 1 octombrie 2017, ea ar fi trebuit să se vadă în coloana „octombrie–decembrie 2017″. Acolo scrie tot 59, iar prima creștere apare abia în coloana lui decembrie 2018;
- textul care se invocă de obicei pentru majorarea aceea, art. II alin. (5) din Legea nr. 152/2017, vorbește despre „cuantumul brut al salariilor de funcție“, nu și despre celelalte elemente ale sistemului de salarizare. Formularea largă apare abia la art. 38 alin. (3) lit. a).
Prin urmare înmulțirea cu 1,375 e sigură, în timp ce despărțirea ei pe cele două temeiuri rămâne o presupunere a noastră, pe care nu o dăm drept altceva. Este, de altfel, una dintre întrebările pe care le punem mai jos chiar unităților: în ce temei concret a fost majorat salariul de comandă în 2017–2018?
Aceeași socoteală, la patru funcții diferite
Reconstrucția nu ține doar la un șef de post. Baza de la 2009 se obține înmulțind coeficientul de ierarhizare al funcției cu valoarea de referință sectorială de 197,33 lei, iar peste ea se aplică procentul indemnizației de conducere de atunci. Iată ce iese la patru funcții aflate pe paliere diferite:
| Funcția | Coef. 2009 | Procent 2009 | Bază 2009 | × 1,375 | Sumă plătită |
|---|---|---|---|---|---|
| șef post | 3,00 | 10% | 593 | 81,5 | 81 |
| șef birou | 4,85 | 38% | 957 | 500,1 | 500 |
| șef serviciu | 5,20 | 38% | 1.026 | 536,1 | 538 |
| director general adjunct (D.G.P.M.B.) | 6,10 | 47% | 1.204 | 777,9 | 780 |
Patru funcții, patru coeficienți, patru procente. Aceeași operațiune la toate, iar abaterea maximă față de suma efectiv plătită este de doi lei.
Procentele de 38% și 47% nu sunt deduse de noi. Sunt chiar cele invocate de polițiști în acțiunile lor, în tabelele depuse la instanță, ceea ce arată că procentele acelea sunt indemnizațiile de conducere de la 31 decembrie 2009, nu procente din salariul de funcție în înțelesul art. 8 alin. (2).
Verificarea se închide și în sens invers. La șeful de post, baza de 593 de lei este citită direct din anexa serviciului financiar, iar 3,00 × 197,33 = 592, adică la un leu de cifra scrisă în act. Valoarea de referință pe care o folosim în reconstrucție iese, prin urmare, din chiar documentul emitentului.
4. De ce s-a oprit acolo
Pentru că fiecare an a adus un text care spune, în esență, același lucru: nu creșteți nimic peste nivelul lunii decembrie a anului trecut.
| Actul | Nivelul menținut |
|---|---|
| art. 38 alin. (2) lit. a) din L. 153/2017 | iunie 2017 |
| art. 38 alin. (3) lit. a) din L. 153/2017 | +25% în ianuarie 2018, apoi menținere |
| art. 34 alin. (2) din O.U.G. nr. 114/2018 | decembrie 2018 |
| O.U.G. nr. 226/2020 | decembrie 2020 |
| O.U.G. nr. 130/2021 | decembrie 2021 |
| O.U.G. nr. 168/2022 | decembrie 2022 |
| O.U.G. nr. 115/2023 | decembrie 2023 |
| O.U.G. nr. 156/2024 | decembrie 2024 |
| art. XVI–XVII din Legea nr. 141/2025 | decembrie 2025 |
Toate condiționează menținerea de faptul că „personalul ocupă aceeași funcție”, iar art. XVII din Legea 141/2025 o spune fără ocolișuri: „în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții”. Condiția aceasta va conta la secțiunea 5.
Anexele de salarizare confirmă palierele. În tabelul de reconstrucție citat mai sus există rânduri denumite chiar după actul normativ: „PLAFONARE Legea 285/2010″, „Plafonare – O.U.G. 19/2012″, „MAJ. SFB – Legea 293/2015″, „Art. 38 Legea 153/2017″. Fiecare treaptă, notată de emitent.
Între timp salariul de funcție a crescut. Fluturașii polițistului din vestul țării conțin, pe rânduri separate, șapte majorări succesive ale salariului de funcție: 1/4 nivel 2022, 1/3 din diferența de nivel 2022, 1/4 potrivit O.U.G. 115/2022, majorarea potrivit O.U.G. 168/2022, cea potrivit O.U.G. 54/2023, cea potrivit O.U.G. 115/2023 și cea de la art. VIII din O.U.G. 26/2024 — plus rândul „Sumă aplicare articol 38 cf. Legea 153/2017″.
În niciuna dintre ele nu apare și salariul de comandă. Numitorul a primit șapte majorări succesive, numărătorul nici una.
De aici raportul care se prăbușește an de an:
| Funcția | Salariu de funcție | Salariu de comandă | Raport |
|---|---|---|---|
| șef birou, 2018 | 5.054 | 500 | 9,89% |
| același titular, aceeași funcție, 2024 | 9.244 | 500 | 5,41% |
| șef post, 2022 | 4.130 | 81 | 1,96% |
| funcție de conducere, alt județ, 2026 | 5.956 | 81 | 1,36% |
Titularul de la primele două rânduri ocupă neîntrerupt aceeași funcție din iulie 2013. Salariul lui de funcție a crescut cu 4.190 de lei în șase ani; salariul de comandă, cu zero.
5. Suma urmează funcția, nu persoana
Dacă suma ar fi legată de persoană, doi oameni diferiți aflați pe aceeași funcție ar avea sume diferite. Nu au, și se vede din acte.
- Trei șefi de birou, numiți în 2013, respectiv în ianuarie 2019 — acte diferite, șase ani distanță: toți trei, 500 de lei.
- Doi șefi de serviciu, unul la Capitală, celălalt venit de la un inspectorat județean: ambii, 538 de lei.
- Cei doi polițiști din deschiderea materialului, din județe aflate la capete opuse ale țării, cu servicii financiare diferite: ambii, 81 de lei.
Ultima pereche închide discuția despre vreo particularitate locală de calcul: nu greșește un serviciu financiar, ci se aplică o regulă valabilă peste tot la fel.
Iar când se schimbă funcția, se schimbă suma
Un ofițer a fost împuternicit pe o funcție superioară în august 2018: salariul lui de comandă a trecut de la 538 la 780 de lei, iar fluturașul din ianuarie următor o arată deja — cu zece luni înainte de numirea definitivă.
Nici suma nouă nu vine însă din salariul lui de funcție de la acea dată. 780 ÷ 1,375 = 567, iar 567 înseamnă 47% dintr-o bază de 1.204 lei, adică din coeficientul 6,10 al noii funcții înmulțit cu aceeași valoare de referință din 2009. S-a schimbat funcția, deci s-a luat alt rând din tabelul de acum șaptesprezece ani.
Iar art. 8 alin. (3) din Anexa nr. VI spune că dreptul „se acordă de la data numirii […] și încetează la data schimbării din funcție“. Coroborat cu condiția „aceeași funcție” din toate textele de înghețare: cine a schimbat funcția după 2018 se află într-o situație juridică diferită de cine e pe același post din 2013.
În toate cele trei cazuri de împuternicire pe care le-am putut verifica, angajatorul a aplicat art. 9 alin. (1) din Anexa nr. VI — pe durata împuternicirii se acordă salariul de comandă „corespunzător funcțiilor în care sunt împuternicite”. Există însă și un caz în care asta nu s-a întâmplat: un titular împuternicit din mai 2023 până în martie 2026 a păstrat aceeași sumă, 448 de lei, și prin împuternicire, și prin numirea ulterioară. Este singurul caz din opt la care formula nu se închide și face obiectul unei petiții aflate în curs la inspectorat. Îl spunem aici pentru că un material care afirmă o regulă are datoria să-și arate și excepțiile.
6. Cei numiți după 2018 primesc o funcție pe care nu au ocupat-o niciodată
S-ar putea crede că toate acestea sunt inerție: sume vechi, purtate mai departe din comoditate administrativă. Nu sunt. Regula se aplică deliberat și în scris, la fiecare numire nouă.
Doi ofițeri au fost numiți în funcții de conducere în ianuarie 2019. Până atunci fuseseră ofițeri specialiști principali, adică pe funcții de execuție, fără drept la salariu de comandă, iar la 31 decembrie 2009 nu aveau nicio indemnizație de conducere. În cazul lor nu exista, așadar, nicio sumă veche de transportat.
Cu toate acestea, amândoi au primit exact 500 de lei, aceeași sumă ca a colegului lor numit în 2013. Cum se ajunge acolo scrie în chiar dispozițiile lor de numire:
„Polițistul va beneficia de toate drepturile salariale corespunzătoare funcției similare în plată, stabilită prin încadrare ipotetică la 31 decembrie 2009, respectiv de șef birou (c.i. = 4,85), prevăzută cu gradul profesional de comisar-șef de poliție (c.i. = 1,80), raportate la nivelul bazei de calcul pentru luna decembrie 2018 […]”
Sintagma „încadrare ipotetică la 31 decembrie 2009″ nu ne aparține, ci e chiar formularea emitentului.
Pentru un polițist numit în 2019, administrația construiește o încadrare închipuită pe o grilă abrogată la 1 ianuarie 2010, pe o funcție pe care el nu a ocupat-o niciodată, la o dată la care nici măcar nu era încadrat pe ea. Din ficțiunea aceasta îi calculează un drept care i se plătește și astăzi și care îi va intra, mai târziu, în pensie.
Temeiul invocat în act este art. 39 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017: salarizarea se face „la nivelul de salarizare pentru funcții similare din cadrul instituției”. Dispozițiile îl citează în preambul, alături de O.M.A.I. nr. S/I/2166/2017 și de O.M.A.I. nr. S/7/2018 — ordinul clasificat despre care e vorba în secțiunea următoare.
Numai că art. 39 este o normă de tranziție, care spune cum se plătește până la aplicarea integrală a legii, nu una care stabilește un drept. Iar un procent din 2009, aplicat unei baze din 2009, pentru o funcție închipuită, nu are cum să fie procentul pe care îl cere art. 8 alin. (2).
7. Ce spune legea că ar trebui să fie baza
Pentru comparație, textul în vigoare — art. 8 alin. (1) și (2) din Anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017:
„…beneficiază lunar de solda de comandă/salariul de comandă de până la 25% din solda de funcție/salariul de funcție.”
„Funcțiile pentru care se acordă […], mărimea concretă a procentului, precum și normele de acordare/suspendare se stabilesc prin ordin al ordonatorului principal de credite.”
Ordinul in cauza este Ordinul M.A.I. nr. S/7 din 31.01.2018, clasificat abuziv „secret de serviciu”. Procentele nu sunt stabilite pe funcții nominale, ci pe benzi de coeficienți, în Anexa nr. 1B: maximul legal de 25% la funcțiile de vârf, coborând în trepte, până la aproximativ jumătate din el la funcțiile mici.
Du-te din nou la tabelul din secțiunea 4. Între procentul pe care ordinul îl prevede și cel care iese efectiv din împărțirea sumei plătite la salariul de funcție este o diferență de peste două ori la funcțiile de conducere mari și de peste șase ori la cele mici. Șeful de post cu 81 de lei primește, raportat la salariul lui de funcție, 1,96%, la un plafon legal de 25%.
Ce rezultă din asta, în drept
Art. 8 alin. (2) cere ca mărimea concretă a procentului să fie stabilită prin ordin și ca ea să fie un procent din salariul de funcție. O sumă fixă nu e un procent, așa încât ceea ce se plătește astăzi nu este dreptul prevăzut de art. 8 din Anexa nr. VI la Legea 153/2017, ci un element de salarizare luat dintr-o lege abrogată la 1 ianuarie 2010 și purtat mai departe.
Textele de menținere din secțiunea 4 nu schimbă lucrurile. Ele pot îngheța cuantumul unui drept stabilit potrivit legii, dar nu pot ține locul normei care stabilește acel drept. A confunda cele două ar însemna să admitem că un drept se poate naște din propria lui plafonare.
8. Verifică-ți singur cifra
Pasul 1. Ia suma de pe fluturaș, la rândul „salariu de comandă”. Împarte-o la 1,375.
Pasul 2. Rezultatul ar trebui să fie indemnizația ta de conducere de la 31 decembrie 2009. Dacă ai anexa la dispoziția de numire, caută în secțiunea de transpunere ipotetică la 31.12.2009 rândul „indemnizație de conducere” — vei găsi acolo un procent (10%, 20%, 38%, 44%, 47%…). Verifică dacă procentul acela, aplicat bazei din aceeași secțiune, dă cifra obținută la pasul 1.
Două excepții, ca să nu te sperii degeaba:
a) dacă ai ieșit din activitate înainte de ianuarie 2018, suma din fișa ta de pensie este chiar valoarea de bază, nemajorată — nu o mai împărți la 1,375;
b) dacă ai fost numit sau împuternicit într-o funcție de conducere după 2018, calculul nu se va închide pe indemnizația ta din 2009, fiindcă nu ai avut una, ci pe cea a funcției „similare” reținute prin încadrarea ipotetică. Treci la pasul 4.
Pasul 3. Împarte suma de pe fluturaș la salariul de funcție de pe același fluturaș și înmulțește cu 100. Acesta este procentul tău real, azi. Compară-l cu plafonul de 25% din lege.
Pasul 4. Dacă ai fost numit sau împuternicit într-o funcție nouă după 2018, verifică dacă suma s-a modificat la acea dată. Dacă s-a modificat, notează cu cât. Dacă nu s-a modificat, întreabă în ce temei — art. 9 alin. (1) din Anexa nr. VI spune că, pe durata împuternicirii, ți se cuvine cuantumul funcției în care ai fost împuternicit.
Dacă vreunul dintre pași nu se închide, trimite-ne cifrele. Reconstrucția noastră stă pe acte reale, iar fiecare caz nou fie o confirmă, fie o corectează. Deocamdată, unul din opt nu se închide, și l-am arătat mai sus.
9. Ce poți cere de la unitate
Prin petiție adresată serviciului financiar și serviciului resurse umane, în temeiul art. 51 din Constituție și al O.G. nr. 27/2002:
- actul administrativ prin care ți-a fost stabilit pentru prima dată dreptul la salariu de comandă;
- procentul stabilit pentru funcția ta și actul prin care a fost stabilit — iar dacă actul e clasificat, nivelul de clasificare, temeiul legal și autoritatea care a dispus clasificarea;
- egalitatea explicită: procent × bază de calcul = suma plătită;
- dacă suma nu rezultă dintr-un procent, în ce temei a fost stabilită și la ce dată;
- pentru fiecare an, actul normativ în temeiul căruia cuantumul a fost menținut nemodificat — și, separat, temeiul concret în baza căruia salariul de comandă a fost majorat în perioada 2017–2018;
- dacă în dispoziția ta de numire apare sintagma „încadrare ipotetică la 31 decembrie 2009″ — care este funcția similară reținută, coeficientul ei, procentul aplicat și actul prin care s-a stabilit echivalarea;
- dacă ai fost numit într-o funcție nouă — de ce, la data numirii, cuantumul nu a fost determinat prin aplicarea procentului asupra salariului de funcție de atunci;
- dacă ai fost împuternicit — cuantumul corespunzător funcției în care ai fost împuternicit, potrivit art. 9 alin. (1) din Anexa nr. VI.
Sindicatul are modele de petiție și asistă la redactare.
10. De ce contează dincolo de luna curentă
Salariul de comandă intră în baza de calcul a pensiei militare — media veniturilor brute, potrivit art. 28 din Legea nr. 223/2015.
Suma construită pe grila din 2009, cu procentul din 2009, pe coeficientul din 2009, nu rămâne așadar o problemă a lunii curente. Ea intră în baza de calcul și se transmite mai departe în pensie, unde nu mai poate fi corectată.
Un șef de birou care se pensionează astăzi își ia cu el, în calcul, cei 500 de lei stabiliți acum șaptesprezece ani. Un șef de post, suma “imensa” de 81 lei. Trei pachete de tigari.
11. Concluzia
Salariul de comandă nu se calculează astăzi. A fost calculat o dată, în 2009, pe o grilă abrogată la 1 ianuarie 2010, majorat o singură dată cu 1,375 și purtat neschimbat de atunci încoace.
Iar cine nu era în 2009 pe o funcție de conducere tot nu scapă de grila aceea, fiindcă i se construiește o încadrare ipotetică la 31 decembrie 2009, ca să poată fi plătit după ea.
Lucrul acesta nu e ascuns, ci scris pe rândul lui, atât în anexele de salarizare emise de serviciile financiare ale unităților, cât și în dispozițiile de numire. Ascuns este procentul care ar trebui aplicat, fiindcă se află într-un ordin pe care nu ai dreptul să-l citești.
Așa se ajunge ca un șef de post, care răspunde de ordinea publică într-o comună întreagă, să primească pentru asta 81 de lei pe lună, adică 1,96% din salariul lui de funcție, la un plafon legal de 25%.
Acesta este motivul pentru care S.P.R.D. „Diamantul” cere declasificarea Ordinului M.A.I. nr. S/7/2018.
Materialul se întemeiază pe acte oficiale puse la dispoziție de membri: dispoziții de numire în funcție, anexe de salarizare emise de servicii financiare ale unităților, fluturași de salariu și înscrisuri depuse în dosare aflate pe rolul instanțelor. Cazurile sunt reale; identitățile, omise. Verificarea aritmetică a formulei a fost făcută pe opt titulari, dintre care șapte se închid. Reconstrucția face parte din proiectul meu OPEN MAISAL de inginerie inversă a calculului salarial în M.A.I.
Emil PASCUT
SPR DIAMANTUL
PS: Articolul este scris pe baza informatiilor generate de programul OPEN MAISAL si al contributorilor care mi-au trimis documente de salarizare si explicatii. Dupa cum vedeti, “secret” aici este doar dorinta acestor conducatori toxici de financiar de a va tine ascunse informatii care sa va ajute sa intelegeti componentele salariului propriu. Chiorul (Razvan Grecu, seful Directiei Generale Financiare din MAI) este imparat in tara orbilor (salariatii MAI). Iar individul este turbat sa detina doar el controlul asupra informatiilor privind modul de calcul al salariilor voastre.