Analiză juridică
Cum un ordin secret îți anulează un drept prevăzut de lege
Majorarea salarială acordată prin Ordonanță de Urgență, retrasă prin Ordin de Ministru clasificat. Povestea unei polițiste care a pierdut 30% din salariu pe 4 ani — fără să poată citi norma care i-a luat banii.
SPR „Diamantul” · 28 mai 2026 · Timp de lectură: 8 min
Imaginați-vă următoarea situație: Guvernul României adoptă o ordonanță de urgență prin care acordă o majorare salarială de până la 30% tuturor polițiștilor care participă la menținerea capacității operaționale. Ordonanța nu pune nicio condiție legată de sancțiunile disciplinare. Nici una.
Apoi, Ministerul Afacerilor Interne emite un ordin — clasificat — prin care adaugă o condiție care nu există în lege: dacă ești sub efectul unei sancțiuni disciplinare, nu primești majorarea.
Rezultatul? O polițistă pierde 30% din salariu pe o perioadă de 4 ani. Nu pentru că legea prevede asta. Ci pentru că un ordin secret spune altceva decât legea.
Aceasta nu e o ipoteză academică. Este cazul real al unui membru SPR „Diamantul”.
Ce prevede legea
În martie 2024, Guvernul a adoptat O.U.G. nr. 26/2024, un act normativ complex, menit — printre altele — să asigure retenția personalului în sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională. Art. VIII din această ordonanță prevede o majorare salarială pentru personalul care participă la menținerea capacității operaționale.
„Personalul din instituțiile publice de apărare, ordine publică și securitate națională, care participă la realizarea și menținerea capacității operaționale a structurilor/unităților, pentru îndeplinirea misiunilor specifice, beneficiază de o majorare salarială în cuantum de până la 30% din solda de funcție/salariul de funcție/salariul de bază.” Art. VIII alin. (1) din O.U.G. nr. 26/2024
Textul e limpede. Condițiile sunt simple: să faci parte din sistem, să participi la menținerea capacității operaționale, să te încadrezi în structurile stabilite prin hotărâre CSAT. Atât.
Ce nu scrie nicăieri în art. VIII? Nu scrie că polițistul aflat sub efectul unei sancțiuni disciplinare este exclus de la această majorare.
Ce prevede ordinul secret
Aici lucrurile devin kafkiene.
Ministerul Afacerilor Interne a emis Ordinul nr. S/7/2018 — un ordin clasificat, cu litera „S” de la „Secret de serviciu” — care conține normele metodologice de salarizare. Anexa nr. 18 la acest ordin reglementează, se pare, condițiile de acordare a majorării prevăzute de art. VIII din O.U.G. nr. 26/2024.
Spunem „se pare” pentru că nimeni nu poate citi acest ordin. Este clasificat. Polițiștii ale căror salarii depind de el nu au acces la conținutul său.
SECRET DE SERVICIU
Un polițist este lipsit de o componentă salarială prevăzută de o Ordonanță de Urgență a Guvernului, în baza unui ordin pe care nu-l poate citi, invocând un articol pe care nimeni nu-l precizează, dintr-o anexă al cărei conținut este clasificat.
Cazul concret
Membrul nostru — agent principal de poliție la un inspectorat de poliție județean — a fost sancționată cu amânarea promovării în grade profesionale pe o perioadă de 3 ani (art. 58 alin. 1 lit. c din Legea 360/2002). Și-a reluat activitatea. Participă la menținerea capacității operaționale a unității.
Dar în februarie 2026, inspectoratul i-a comunicat o dispoziție prin care constată că nu beneficiază de majorarea salarială din O.U.G. nr. 26/2024, pe motiv că se află sub efectul sancțiunii disciplinare. Ca temei juridic? „Anexa nr. 18 la Ordinul M.A.I. nr. S/7/2018″ — fără a preciza măcar articolul concret.
Trei probleme grave
1. Ordinul adaugă la lege o condiție care nu există
Art. VIII din O.U.G. nr. 26/2024 delegă ministrului doar stabilirea „perioadei, categoriilor de personal și mărimii majorării”. Nu-i delegă dreptul de a inventa condiții noi. A condiționa majorarea de lipsa sancțiunii disciplinare echivalează cu depășirea limitelor delegării legislative și cu încălcarea principiului ierarhiei actelor normative.
| Ce prevede legea (OUG 26/2024) | Ce adaugă ordinul secret (OMAI S/7/2018) |
|---|---|
| Majorare salarială de până la 30% pentru personalul care participă la menținerea capacității operaționale | …dar numai dacă nu ești sub efectul unei sancțiuni disciplinare |
| Condiții: încadrare în sistem + participare la capacitate operațională | Condiție suplimentară, inexistentă în lege |
| Act normativ cu putere de lege | Ordin de ministru — clasificat, inaccesibil |
2. Efectele sancțiunii sunt stabilite de lege, nu de ordin
Legea 360/2002 reglementează limitativ ce se întâmplă când un polițist se află sub efectul unei sancțiuni disciplinare: nu poate fi promovat, nu poate fi împuternicit pe funcție de conducere, nu poate fi numit în altă funcție, stagiul în grad e suspendat, recompensele sunt limitate. Atât.
Nicăieri în Legea 360/2002 nu scrie că polițistul sancționat pierde dreptul la componente salariale prevăzute de alte acte normative. Majorarea din O.U.G. 26/2024 nu este o recompensă — este o componentă salarială. Iar art. 54 alin. 13, care limitează recompensele la felicitări scrise, nu are nicio legătură cu ea.
3. Ordinul este secret — nu poți contesta ce nu poți citi
Poate cel mai grav aspect: ordinul pe care se bazează refuzul majorării este clasificat. Polițistul care vrea să conteste nu poate citi norma care i-a fost aplicată. Nu știe ce articol din Anexa 18 i-a luat banii. Nu poate verifica dacă dispoziția IPJ are un temei legal real sau inventat.
Această situație contravine:
Art. 33 din Legea 182/2002: „Nu pot fi clasificate ca secrete de stat informațiile prin clasificarea cărora se urmărește încălcarea legii sau blocarea accesului la informații de interes public sau împiedicarea exercitării drepturilor și libertăților fundamentale.”
Art. 6 lit. c) din Legea 153/2017: mecanismul de stabilire a drepturilor salariale trebuie să fie transparent pentru toate categoriile de personal.
Directiva (UE) 2023/970 privind transparența salarială, cu termen de transpunere 7 iunie 2026, consacră dreptul angajaților de a accesa criteriile de remunerare.
Ce am făcut
SPR „Diamantul” a demarat un set de patru demersuri juridice în apărarea membrului său:
1. Cerere de rectificare adresată inspectoratului — prin care am solicitat lămurirea neconcordanțelor din dispoziție și indicarea articolului concret din Anexa 18 care fundamentează refuzul majorării.
2. Cerere de anulare a dispoziției — adresată inspectoratului, ca procedură prealabilă, pe motiv că refuzul majorării se bazează pe o condiție inexistentă în O.U.G. nr. 26/2024.
3. Cerere de declasificare a OMAI nr. S/7/2018 — adresată Ministerului Afacerilor Interne, în temeiul art. 20 și art. 33 din Legea 182/2002, invocând principiul transparenței salariale și Directiva UE 2023/970.
4. Cerere de anulare a Anexei nr. 18 din OMAI S/7/2018 — solicitând eliminarea dispozițiilor care condiționează majorarea de lipsa sancțiunii disciplinare, ca norme emise cu depășirea delegării legislative.
De ce contează
Acest caz nu este izolat. Orice polițist aflat sub efectul unei sancțiuni disciplinare este potențial afectat de aceeași normă secretă. Nu vorbim despre polițiști care au comis fapte grave — sancțiunea de amânare a promovării este una dintre cele mai ușoare sancțiuni prevăzute de Legea 360/2002.
Dar chiar și cu sancțiunea înlocuită, sistemul continuă să pedepsească: prin privarea de o componentă salarială prevăzută de lege, pe baza unui ordin pe care nimeni nu-l poate citi.
Într-un stat de drept, drepturile salariale nu pot fi retrase prin ordine secrete. Normele care afectează veniturile polițiștilor trebuie să fie publice, accesibile și conforme cu legea. Altfel, nu mai vorbim despre transparență — vorbim despre arbitrar.
◆
#salarizare#OUG26/2024#transparență#OMAI_S7#drepturile_polițiștilor#declasificare#Legea360