Cu cât ai servit mai mult, cu atât primești mai puțin. Cum a fost întors pe dos principiul recunoștinței
Legea pensiilor militare își enumeră principiile chiar la început, la art. 2. Ultimul dintre ele, litera f), sună așa:
„principiul recunoștinței față de loialitatea, sacrificiile și privațiunile suferite” de militari și polițiști pe timpul carierei.
Am vrut să vedem cum arată acest principiu în cifre. Am luat patru decizii de pensie emise de Casa de Pensii Sectorială a M.A.I. între 2017 și 2025 și am refăcut, pas cu pas, calculele din buletinele anexate.
Rezultatul e opusul principiului declarat: cu cât ai servit mai mult, cu atât pierzi mai mult.
Mai întâi, o lămurire despre vechime
Legea distinge două noțiuni:
Vechimea efectivă — anii petrecuți realmente în serviciu, plus școala militară.
Vechimea cumulată — vechimea efectivă plus sporul pentru condițiile de muncă. Pentru fiecare an lucrat în condiții speciale, legea adaugă șase luni. Pentru condiții deosebite, trei luni.
Un exemplu real, dintr-unul dintre dosarele analizate: un polițist cu 27 de ani și 2 luni de serviciu efectiv, dintre care 22 în condiții speciale, primește un spor de 11 ani. Vechimea lui cumulată devine 38 de ani.
Vechimea cumulată e cea care intră în formula pensiei. De aceea o folosim aici.
Cifrele din acest articol se referă exclusiv la vechimea cumulată. Când citiți „43 de ani”, nu înseamnă 43 de ani petrecuți la serviciu, ci vechimea efectivă la care s-a adăugat sporul legal pentru condițiile în care a fost prestată munca.
Cum se calculează pensia
Trei elemente intră în formulă:
Procentul pentru vechime — 65% din baza de calcul la 25 de ani de vechime cumulată, plus câte 1% pentru fiecare an în plus.
Sporul prevăzut de art. 108 — un procent adăugat la cel de mai sus, pentru cei care „au plătit contribuție la Fondul pentru pensia suplimentară și/sau contribuția individuală la buget”. Legea îl gradează exclusiv după vechimea contribuției: 3% între 5 și 15 ani, 6% între 15 și 25 de ani, 9% peste 25 de ani.
Textul nu distinge după cuantumul contribuției plătite, ci numai după durata ei. În buletinele de calcul, rândul apare sub denumirea „Procent contribuție P.S.”.
Plafonul — art. 30 din Legea nr. 223/2015: totalul nu poate depăși 85% din baza de calcul.
Aici apare problema. Cele două procente cresc amândouă cu vechimea, dar plafonul e comun. Se calcă unul pe altul.
Sporul de la art. 108 se evaporă exact la cei care au contribuit cel mai mult
Art. 108 lit. c) acordă procentul maxim de 9% celor cu peste 25 de ani de vechime a contribuției — adică, prin definiție, celor cu cariere lungi.
Numai că cei cu cariere lungi au și procent mare pentru vechime. Iar când suma trece de 85%, surplusul se pierde:
Se citește simplu. Fiecare bară e un polițist cu o anumită vechime cumulată.
Partea albastru deschis e procentul pentru vechime. Partea albastru închis e sporul de la art. 108, cel care ajunge efectiv în pensie. Partea hașurată e sporul care se pierde, pentru că depășește plafonul.
| vechime cumulată | procent din vechime | cu sporul de 9% | după plafonare | din sporul de 9% se plătește |
|---|---|---|---|---|
| până la 36 de ani | 76% | 85% | 85% | întreg — 9% |
| 38 de ani | 78% | 87% | 85% | 7% |
| 40 de ani | 80% | 89% | 85% | 5% |
| 42 de ani | 82% | 91% | 85% | 3% |
| 44 de ani | 84% | 93% | 85% | 1% |
| 45 de ani și peste | 85% | 94% | 85% | nimic — 0% |
La 45 de ani de vechime cumulată, procentul pentru vechime atinge singur 85%. Sporul de la art. 108 nu mai are unde să încapă.
Iar reținerea de “contributie individuala la bugetul statului” (25%, egala in procent cu CAS) din salariu/solda lunara rămâne aceeași în toate cazurile: 25% lunar, până în ultima zi de serviciu.
Pe cazuri reale
Un polițist cu 42 de ani și 10 luni de vechime cumulată. Fără spor ar fi avut 82%. Cu spor, 91% — plafonat la 85%.
Din cele 9 procente ale sporului, i se plătesc efectiv 3. În lei: 152 în loc de 456. A pierdut 304 lei pe lună.
Un polițist cu 43 de ani și 9 luni. Fără spor, 84%. Cu spor, 93% — plafonat la 85%.
Din cele 9 procente ale sporului, i se plătește efectiv 1. În lei: 97 în loc de 877. A pierdut 780 de lei pe lună.
Amândoi au plătit integral contribuția individuala la bugetul statului (si variantele ei din trecut) toată cariera. Amândoi au peste 25 de ani de contribuție, deci amândoi ar avea dreptul la procentul maxim. Amândoi îl pierd, aproape în întregime — tocmai pentru că au servit mult.
Iar aceasta e doar prima plafonare
De la 15 septembrie 2017 există și a doua: pensia netă nu poate depăși media soldelor lunare nete din perioada de referință.
Ea nu depinde de vechime. Taie orice pensie mai mare decât salariul net avut în activitate — și, cum vom arăta într-un al doilea articol, taie mult mai adânc decât prima.
Pentru polițistul cu 43 de ani și 9 luni, cele două plafonări se adună:
Ce iese la socoteală
Un polițist cu 35 de ani de vechime cumulată, pensionat înainte de septembrie 2017, nu pierde niciun leu.
Un polițist cu 43 de ani, pensionat în 2023, pierde 4.226 de lei în fiecare lună — 50.712 lei pe an.
Diferența dintre ei: opt ani în plus de vechime cumulată, obținuți muncind mai mult, în aceleași condiții grele. Ani în plus de contribuție. O decorație în plus.
Legea facuta de politicieni ipocriti (lucratura PSD si PNL) numește asta “recunoștință”.
O observație de final
Merită spus ce lipsește din enumerarea principiilor de la art. 2: contributivitatea.
Legea pensiilor civile o are, expres, între principiile ei fundamentale — „drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se în temeiul contribuțiilor plătite”. Legea pensiilor militare nu o are deloc.
În locul ei stă recunoștința.
Iar “recunoștința”, așa cum se vede din cifre, funcționează invers proporțional cu vechimea in cariera si cu durata contributiei pe care ar trebui să le răsplătească.
Ce urmează
Cifrele din acest articol provin din decizii de pensie și buletine de calcul oficiale. Fiecare operație a fost refăcută și se închide la leu. Nu publicăm nume și nici numere de decizii.
Într-un al doilea articol vom arăta cum funcționează a doua plafonare — cea introdusă în 2017 — și cât ar fi primit acești oameni dacă statul nu le-ar fi reținut contribuția de 25%.
Emil PĂSCUȚ
Sindicatul Poliţiştilor din România „Diamantul”
Analiză întemeiată pe patru decizii de pensie emise între 2017 și 2025. Cifrele sunt reale și verificabile în documentele aflate la dosarele respective.