Cronica unei prăbușiri programate
Într-o perioadă marcată de instabilitate geopolitică la granițele României și de crize economice succesive, pilonul fundamental al securității naționale – ordinea publică – a fost supus unui asediu fără precedent. Nu din partea unor forțe externe, ci chiar din interiorul Palatului Victoria. Instalarea Guvernului condus de Ilie Bolojan în iunie 2025 a marcat debutul unei ere a “reformei” înțelese ca o execuție sumară a drepturilor personalului militar, o abordare contabilă rece care a ignorat complet factorul uman și specificul privațiunilor militare. O schimbare în care i-am văzut la ciolan pe aceiași reprezentanți ai vechii mizerii, ”la vremuri noi, tot noi!”. Cel puțin, la MAI, de la ministrul Predoiu al guvernării (PSD-PNL) ce ne-a dus în actuala criză am trecut la ministrul Predoiu al guvernării (PSD-PNL+USR et alii) ce promite reforma!
Retorica politică a “eficientizării” și a “echității sociale” trâmbițate de actuala coaliție este în vădit conflict cu realitatea crudă din teren. O realitate cuantificabilă în mii de rapoarte de pensionare depuse în grabă, în demisii ale tinerilor dezamăgiți și în unități de jandarmerie care au ajuns să funcționeze cu o treime din efective lipsă. Analizând documentele oficiale obținute de la inspectoratele de jandarmi din întreaga țară, coroborate cu declarațiile politice și modificările legislative toxice, putem demonstra existența unei cauzalități directe între presiunile exercitate de Executiv și exodul masiv de personal din perioada 2024-2026.
Nu ne aflăm în fața unei simple fluctuații de personal, ci în fața unui fenomen de “depopulare” a structurilor de forță, orchestrat, fie din incompetență crasă, fie din rea-voință, de către decidenții politici care au ales să transforme militarii în țapi ispășitori pentru deficitul bugetar. Cifrele pe care le vom prezenta sunt verdictul implacabil al acestui eșec guvernamental.
Contextul politic și legislativ
Pentru a înțelege dimensiunea dezastrului statistic pe care îl vom detalia în capitolele următoare, este imperativ să deconstruim mecanismul politic care l-a generat. Exodul din Jandarmeria Română nu a avut loc într-un vid; el a fost reacția rațională a unui corp profesional hărțuit sistematic. La fel ca pompierii, jandarmii sunt militari, nu pot protesta, nu pot face grevă ori sa se uite urât la comandant… singura lor soluție e părăsirea sistemului.
Instalarea Guvernului Bolojan și schimbarea de paradigmă
Odată cu preluarea mandatului de premier la 23 iunie 2025, Ilie Bolojan a ținut să aducă la București reputația unui reformator dur, a unui administrator care taie în carne vie. Din nefericire, bisturiul administrativ i s-a înmuiat destul de repede în nucleul dur al unei cangrene deja cimentate în administrația locală. De undeva trebuia totuși să stropească ceva sânge și atunci s-a repezit asupra unei categorii sociale care nu manifestă, nu critică, ci se execută (scrâșnind din dinți, ce-i drept). A decis să intre peste un organism complex și vital cum este sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională (SAOPSN), uitând că acum doi ani deja s-a compromis caracterul de predictibilitate a legii, prin modificarea condițiilor de pensionare.
Încă din primele luni de mandat, discursul premierului s-a concentrat obsesiv pe “sustenabilitatea sistemului de pensii”, aruncând în spațiul public anatema asupra “pensionarilor la 48 de ani”. Această generalizare, repetată obsesiv în platourile de televiziune și în conferințe de presă, a avut un efect devastator. A făcut un amalgam al ”specialilor”, din categorii distincte, magistrați, polițiști, militari pentru o retorică ostilă față de cei găsiți vinovați pentru risipa guvernărilor anterioare.
Premierul Bolojan a declarat explicit: “Nu mai putem să susținem pensionari la 48, 50, 52 de ani. Trebuie ridicată vârsta de pensionare peste tot, inclusiv la Ministerul de Interne sau la cel al Apărării”. Această poziție, exprimată fără nuanțe și fără a propune măsuri compensatorii pentru uzura fizică accentuată a personalului operativ, a fost percepută în sistem ca o declarație de război.
Ofensiva legislativă din toamna anului 2025
Tensiunea latentă s-a transformat în panică generalizată în toamna anului 2025, când intențiile politice au început să ia forma unor proiecte de acte normative. Guvernul a avansat pe trei direcții majore de atac asupra statutului militarilor:
- Accelerarea creșterii vârstei de pensionare la 65 de ani: Ignorând specificul muncii de jandarm – care presupune intervenții în forță, expunere la violență și condiții meteo extreme – Executivul a forțat ideea alinierii vârstei de pensionare a militarilor cu cea a civililor. Această măsură, vehiculată intens în noiembrie și decembrie 2025, a transmis un mesaj clar cadrelor aflate la maturitate profesională: “Dacă nu plecați acum, veți rămâne captivi într-un sistem care vă va ține în stradă până la baston”.
- Interzicerea cumulului pensiei cu salariul: Proiectul de lege care prevedea că beneficiarii de pensii militare pot rămâne angajați la stat doar dacă renunță la 85% din cuantumul pensiei a fost o lovitură directă pentru specialiștii care, după trecerea în rezervă, continuau să servească în administrație sau în alte sectoare publice. Această măsură punitivă a forțat o alegere imposibilă, determinând mulți profesioniști să părăsească definitiv sectorul public.
- Înghețarea și neindexarea pensiilor (Ordonanța “Trenuleț”): Lovitura de grație a venit în decembrie 2025. În timp ce inflația eroda veniturile tuturor românilor (estimată la 10%), Guvernul a decis să indexeze pensiile civile, dar să excludă pensiile militare de la o actualizare reală cu rata inflației. Această discriminare flagrantă a confirmat suspiciunile noastre: militarii erau sacrificați deliberat pentru a “salva” aparențele deficitului bugetar.
Eșecul dialogului social
Cu totul paradoxal, dialogul social la Ministerul Afacerilor Interne a intrat într-un joc al formalităților chiar de când este păstorit de miniștri ai Partidului Național Liberal. Prezența sindicatelor nu este nici măcar consultativă, ”liberalii” înțeleg democrația în felul lor: o formă de autocrație ce pute urât a ”vechiul regim”, dar mult mai iscusit mascată decât o pot face pesediștii. Așadar, ”reforma lui Bolojan” este unilaterală, domnul inginer știe tot și din toate, nu are nevoie de păreri – mai ales de reprezentanții celor direct afectați -, ci doar de trepăduși care aprobă docil orice imbecilitate reformistă.
Fenomenul “decembrie”: marea evadare
Analiza datelor statistice furnizate de unitățile de jandarmerie relevă un model comportamental izbitor. Dacă în anii anteriori pensionările erau distribuite relativ uniform pe parcursul anului, luna decembrie 2025 apare în grafice ca un “vârf seismic”. Această anomalie statistică nu poate fi explicată prin cauze naturale. Ea este răspunsul direct, calculat și disperat al personalului militar la iminența intrării în vigoare a măsurilor ostile de la 1 ianuarie 2026.
Configurarea panicii în cifre
Comparând lunile decembrie din cei doi ani de referință (2024 și 2025), observăm creșteri explozive ale numărului de pensionări în unitățile cheie.
- Direcția Generală de Jandarmi a Municipiului București (DGJMB): Cea mai mare structură de ordine publică din țară a pierdut într-o singură lună – decembrie 2025 – un număr de 105 cadre militare. Comparativ cu cele 41 de pensionări din decembrie 2024, avem o creștere de 156%. Această hemoragie subită a lăsat descoperite dispozitive esențiale de ordine publică în Capitală, exact în perioada sărbătorilor de iarnă.
- Inspectoratul de Jandarmi Județean (IJJ) Prahova: Un județ strategic, cu infrastructură critică și zone turistice montane. În decembrie 2025, 31 de jandarmi au trecut în rezervă, față de 18 în aceeași lună a anului precedent. Creșterea este de 72%, într-o unitate care deja suferea de un deficit cronic.
- IJJ Timiș: Poarta de vest a țării, supusă presiunii migraționiste. Aici, numărul pensionărilor din decembrie 2025 (15) a fost de două ori și jumătate mai mare decât în decembrie 2024 (6).
- IJJ Mehedinți: Un caz extrem. De la 4 pensionări în decembrie 2024, unitatea a sărit la 16 pensionări în decembrie 2025, o creștere de 300%. Într-o structură județeană relativ mică, pierderea a 16 specialiști într-o singură lună echivalează cu desființarea unei subunități întregi.
Aceste date demonstrează că “reforma Bolojan” a acționat ca un catalizator al plecărilor. Oamenii au înțeles că fereastra de oportunitate pentru a ieși la pensie în condiții previzibile se închide. Au ales certitudinea legii în vigoare în detrimentul promisiunilor politice.
Vidul de competență
Nu doar numărul plecărilor este îngrijorător, ci și calitatea celor care au plecat. Cei care îndeplineau condițiile de pensionare în decembrie 2025 erau, în marea lor majoritate, subofițeri și ofițeri cu o vechime de peste 20-25 de ani. Vorbim despre comandanți de grupe, specialiști în intervenție, oameni care au gestionat crize majore și care dețineau “memoria instituțională”. Plecarea lor simultană a creat un vid de competență pe care noii angajați, despre care vom discuta ulterior, nu îl pot umple peste noapte.
Radiografia națională a dezastrului: analiză regională
Pentru a înțelege profunzimea crizei, vom analiza situația detaliată la nivelul fiecărei unități teritoriale pentru care s-au obținut date, grupându-le pe regiuni istorice și de dezvoltare. Această abordare scoate în evidență faptul că nicio zonă a țării nu a fost ferită de efectele politicilor guvernamentale.
Regiunea București-Ilfov: centrul de comandă, decimat
Zona Capitalei, cea mai expusă riscurilor de securitate și protestelor sociale, se află într-o situație critică.
- DGJMB (București): comunică un total de 239 de pensionări în anul 2025, față de 169 în 2024. Deși unitatea a raportat un număr record de 570 de angajări în 2025, deficitul de personal a crescut de la 18.38% în ianuarie 2025 la 19.67% în ianuarie 2026. Acest paradox – angajezi masiv, dar deficitul crește – arată că ritmul plecărilor (pensionări + demisii + transferuri) depășește capacitatea de regenerare. Mai grav, deficitul în structurile operative a crescut de la 17.81% la 19.75%, ceea ce înseamnă că unul din cinci jandarmi lipsește din stradă.
- Brigada Specială de Intervenție a Jandarmeriei (BSIJ): Unitatea de elită, “vârful de lance” al intervenției, se confruntă cu un deficit colosal. În ianuarie 2026, deficitul era de 32.12%. Deși ușor scăzut față de anul precedent (35.07%), nivelul rămâne inacceptabil pentru o unitate antiteroristă. În 2025, BSIJ a pierdut 30 de oameni prin pensionare și 8 prin demisie, cifre mari pentru o unitate ultra-specializată. Faptul că 8 luptători de elită și-au dat demisia în 2025 (față de 5 în 2024) sugerează o nemulțumire profundă față de condițiile de salarizare și climatul organizațional.
- IJJ Ilfov: Centura de siguranță a Capitalei este slăbită. Deficitul se menține la un nivel alarmant de 26.93% în ianuarie 2026. Deși au fost încadrați 56 de oameni în 2025, exodul a continuat, unitatea pierzând 29 de oameni la pensie și 3 prin demisie.
Regiunea Sud-Muntenia și Oltenia: prăbușirea sudului
Județele din sudul țării, tradițional furnizoare de personal pentru MAI, se confruntă acum cu o criză acută de resurse umane.
- IJJ Prahova: Unitatea raportează un deficit în creștere, ajungând la 29.15% în ianuarie 2026. Anul 2025 a fost marcat de 54 de pensionări (față de 41 în 2024), cu vârful menționat în decembrie. Angajările (21 în 2025) au fost insuficiente pentru a acoperi nici măcar jumătate din plecări.
- IJJ Dâmbovița: Situația s-a deteriorat vizibil. Deficitul a crescut de la 24.43% la 27.23%. Numărul pensionărilor a crescut de la 34 în 2024 la 46 în 2025. Este un exemplu clar de unitate unde “robinetul” plecărilor a fost deschis la maxim de insecuritatea legislativă.
- IJJ Argeș: Jandarmeria a pierdut 50 de cadre prin pensionare în 2025, față de 29 în 2024. Creșterea este de 72%. Decembrie 2025 a adus singur 14 pensionări.
- IJJ Olt: Aici asistăm la una dintre cele mai spectaculoase prăbușiri statistice. Dacă în 2024 au fost doar 11 pensionări, în 2025 numărul a sărit la 44 – o creștere de 400%. Deficitul a urcat corespunzător, de la 9% la 13.5%.
- IJJ Dolj: Craiova, un oraș cu provocări de ordine publică complexe, a pierdut 11 oameni în decembrie 2025. Deficitul a crescut ușor la 17.74%, dar stabilitatea cifrei ascunde faptul că plecările au fost compensate numeric, nu calitativ.
- IJJ Teleorman: Deficitul a crescut de la 23% la 26%. O creștere de 3 puncte procentuale într-un an indică o tendință clară de degradare a capacității operative.
- IJJ Giurgiu: Deși nu avem date detaliate pentru Giurgiu, tendința regională sugerează o situație similară.
- IJJ Ialomița: Menține un deficit uriaș, de 27.91% în ianuarie 2026. Deși a scăzut de la 31.63%, nivelul rămâne critic.
- IJJ Călărași: Deficitul a crescut de la 25.15% la 27.10%.
3.3. Regiunea Sud-Est: litoralul și Dunărea, vulnerabile
Zona strategică a Dobrogei și a Dunării de Jos suferă de pe urma politicilor de la centru.
- IJJ Constanța: Județul care gestionează securitatea litoralului în sezonul estival și infrastructura critică portuară se află într-o situație disperată. Deficitul a crescut la 29% în ianuarie 2026. În 2025, au plecat 39 de cadre la pensie. Faptul că o unitate de o asemenea importanță strategică are aproape o treime din posturi neocupate este un risc de securitate major.
- IJJ Tulcea: În Delta Dunării, deficitul a crescut la 21.46%.
- IJJ Brăila: O degradare accentuată. Deficitul a sărit de la 18.77% la 22.77%. În 2025, au plecat 24 de oameni la pensie și au fost angajați doar 5. Matematic, unitatea se stinge.
- IJJ Galați: Deficitul rămâne constant ridicat, în jur de 23.53%.
3.4. Regiunea Moldova: flancul estic, slăbit
Pe fondul războiului de la graniță, unitățile din Moldova ar fi trebuit consolidate. Realitatea cifrelor arată contrariul.
- IJJ Bacău: Deși deficitul a scăzut la 27.82% (de la 31.85%), nivelul rămâne unul dintre cele mai ridicate din țară. Scăderea s-a realizat prin încadrarea masivă a 41 de persoane în ianuarie 2025, dar unitatea a pierdut totuși 30 de oameni prin pensionare în 2025.
- IJJ Suceava: O excepție notabilă. Deficitul este extrem de mic (2.69% în 2026). Aceasta pare a fi o insulă de stabilitate, posibil datorită unui management local diferit sau a lipsei de alternative economice în zonă care să tenteze personalul.
- IJJ Vaslui: Deficitul a crescut ușor la 20.85%.
- IJJ Neamț: Deficitul s-a adâncit, ajungând la 20.94%.
- IJJ Vrancea: Deficitul a crescut la 21.83%.
- IJJ Botoșani: O scădere semnificativă a deficitului la 9%, probabil datorită încadrărilor din sursă externă.
3.5. Transilvania și Banat: exodul către privat
În vestul țării, concurența pieței forței de muncă face ca “oferta” MAI să fie și mai puțin atractivă, mai ales în condițiile tăierilor anunțate de Guvernul Bolojan.
- IJJ Timiș: Situație critică. Deficitul a explodat la 29.11% în ianuarie 2026. Structurile suport au un deficit halucinant de 33.33%. Timișoara, oraș simbol al libertății, riscă să rămână fără jandarmi din cauza politicilor de la București. 15 oameni au plecat doar în decembrie 2025.
- IJJ Cluj: Deficitul rămâne colosal, la 27.58%. Clujul, un centru economic vibrant, nu poate atrage tineri în jandarmerie cu salariile și perspectivele sumbre de pensionare oferite actual.
- IJJ Brașov: Deficitul a crescut la 27.81%. Zona turistică montană este astfel mai puțin protejată.
- IJJ Harghita: O creștere dramatică a deficitului, de la 23.55% la 28.87%. Pensionările s-au dublat aproape (38 în 2025 față de 20 în 2024).
- IJJ Sibiu: Stabilitate relativă, cu un deficit de 16.62%.
- IJJ Mureș: Deficit în creștere la 27.6%.
- IJJ Alba: Deși a scăzut, deficitul de 25.69% rămâne foarte mare.
- IJJ Arad: Deficit de 25.00%. Un sfert din organigramă este goală.
- IJJ Hunedoara: Deficitul a crescut la 26.71%.
Iluzia recrutărilor și calitatea resursei umane
Guvernul Bolojan se apără invocând numărul de posturi scoase la concurs. Însă analiza datelor arată o realitate tristă: sistemul funcționează după principiul “ușii rotative” (revolving door), dar cu o defecțiune majoră – cei care intră nu pot compensa pierderea celor care ies.
Sursa externă: o soluție de compromis
Majoritatea “angajărilor” raportate de inspectorate în 2025 reprezintă încadrări directe din sursă externă. De exemplu, IJJ Bacău a angajat 41 de oameni în ianuarie 2025. Deși numeric aceștia acoperă găurile din organigramă, operațional ei sunt nepregătiți. Un jandarm încadrat direct are nevoie de luni, poate ani de pregătire și experiență pentru a ajunge la nivelul unui subofițer care tocmai s-a pensionat după 25 de ani de carieră.
Înlocuirea profesioniștilor cu civili “îmbrăcați în uniformă” peste noapte duce la o deprofesionalizare a Jandarmeriei. Acești noi angajați sunt aruncați în misiuni complexe fără a avea automatismele și reziliența psihică necesare, ceea ce crește riscul de abuzuri sau de eșec al misiunilor.
Demisiile: semnalul de alarmă al tinerilor
Un fenomen îngrijorător, deși numeric mai mic decât pensionările, este cel al demisiilor.
- BSIJ: 8 demisii în 2025. Când 8 oameni pleacă din propria inițiativă dintr-o unitate de elită, unde selecția este draconică, înseamnă că sistemul a devenit toxic.
- IJJ Neamț: 5 demisii în 2025.
- IJJ Harghita: 4 demisii în 2025.
Aceste demisii vin, de regulă, din partea cadrelor tinere, care nu mai văd un viitor în MAI. Văzând cum sunt tratați seniorii lor de către Guvernul Bolojan – amenințați cu tăieri de pensii și creșterea vârstei de pensionare – tinerii aleg să plece cât încă mai pot să-și construiască o carieră în privat.
Minciuna “pensiilor speciale” și impactul social
Una dintre cele mai toxice narațiuni promovate de Guvernul Bolojan a fost echivalarea pensiilor militare cu “pensiile speciale”. Această confuzie voită a servit drept justificare morală pentru măsurile punitive.
Adevărul despre pensiile militare
Spre deosebire de pensiile magistraților, care pot depăși salariul avut în activitate, pensiile militare sunt plafonate la venitul net. Mai mult, militarii plătesc contribuții (CASS, CIBs, adică CAS) și impozit. Refuzul Guvernului de a indexa aceste pensii cu rata inflației în 2025 a fost o măsură cinică de austeritate pe spatele unei categorii socio-profesionale care nu are dreptul la grevă.
Dubla măsură
În timp ce Guvernul pregătea ordonanțe pentru a tăia 85% din pensia celor care se reangajează la stat, excepțiile pentru “clientela politică” au rămas. Această dublă măsură a alimentat frustrarea în cazărmi. Jandarmii au simțit că rigoarea bugetară se aplică doar lor, nu și celor care decid soarta lor.
Nota de plată a unei guvernări eșuate
Analiza exhaustivă a datelor și a contextului politic din perioada 2024-2026 conduce la o singură concluzie: Guvernul Bolojan este direct responsabil pentru destabilizarea profundă a Jandarmeriei Române și a întregului sistem de ordine publică.
Politica de “reformă cu barosul”, bazată pe amenințări legislative, tăieri de drepturi și dispreț față de statutul militar, a provocat un exod fără precedent. Vârful de pensionări din decembrie 2025 nu a fost un accident, ci un vot de blam dat de mii de profesioniști conducerii politice a țării.
Consecințele sunt grave și pe termen lung:
- Vulnerabilitate Operativă: Cu deficite de 30% în județe cheie (Timiș, Constanța, Prahova) și în Capitală, capacitatea de reacție la crize majore este compromisă.
- Deprofesionalizare: Înlocuirea veteranilor cu personal încadrat direct scade standardele de performanță.
- Costuri Ascunse: Statul va cheltui sume imense pentru a recruta și forma noi jandarmi, mult mai mult decât ar fi costat menținerea în activitate a celor experimentați prin măsuri corecte de retenție.
România intră în 2026 cu un sistem de ordine publică “în cârje”. Responsabilitatea morală și politică pentru această situație îi aparține premierului Ilie Bolojan și echipei sale, care au demonstrat că nu înțeleg diferența dintre un tabel Excel și o structură militară. Siguranța cetățeanului a fost sacrificată pe altarul unui populism fiscal de cea mai joasă speță.
Vitalie Josanu