Sindicatul Politistilor din Romania „Diamantul”

CĂTRE

SPRD

CONSILIUL NAȚIONAL AL AUDIOVIZUALULUI

Bd. Libertății nr. 14, sector 5, București

cna@cna.ro

SESIZARE

privind încălcarea Legii nr. 504/2002 a audiovizualului și a Deciziei C.N.A. nr. 573/2025 privind Codul de reglementare a conținutului audiovizual prin difuzarea, în data de 24 aprilie 2026, pe postul de televiziune B1 TV, în cadrul emisiunii „Bună, România!”, a unui segment editorial defăimător la adresa Sindicatului Polițiștilor din România „Diamantul” și a președintelui acestuia, domnul Vitalie Josanu.

I. PETENȚII

Prezenta sesizare este formulată de doi petenți, ambii lezați direct prin segmentul editorial reclamat:

I.1. Petentul persoană juridică

SINDICATUL POLIȚIȘTILOR DIN ROMÂNIA „DIAMANTUL” — denumit în continuare „Sindicatul” sau „SPRD” — organizație cu mare notorietate în comunitatea politistilor si militarilor activi și rezerviști, al treilea sindicat din sfera salariaților MAI după  numărul  de membri polițiști activi, cu următoarele date de identificare:

reprezentat legal prin domnul Vitalie JOSANU, Președinte.

I.2. Petentul persoană fizică

Domnul Vitalie JOSANU — denumit în continuare și „petentul persoană fizică” — cetățean român, vizat nominal și direct prin acuzații aduse în segmentul editorial reclamat, atât în calitatea sa de persoană privată, cât și în calitatea sa profesională și academică, cu următoarele date de identificare:

Domnul Josanu solicită ambele sesizări să fie tratate împreună, întrucât afirmațiile difuzate vizează concomitent atât persoana sa fizică (acuzații nominative privind doctoratul, presupuse fapte penale, presupusă sincronizare cu propaganda Federației Ruse), cât și organizația sindicală pe care o conduce (acuzații generice privind activitatea procesuală a SPRD). În cele ce urmează, ori de câte ori contextul nu impune o distincție, ambele entități vor fi denumite generic „petenții”.

I.3. Profilul instituțional al Sindicatului petent

Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul” este o organizație sindicală cu o vechime de peste 20 de ani, înființată în anul 2006, având la momentul actual peste 4.000 de membri polițiști activi, fiind al treilea sindicat ca număr de membri din Ministerul Afacerilor Interne, după Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual (SNPPC) și Sindicatul Polițiștilor Europeni EUROPOL.

Activitatea juridică a Sindicatului cuprinde, cu titlu reprezentativ (o mica parte din activitatea noastra procesuala de 20  ani):

Aceste hotărâri formează un pattern jurisprudențial consolidat prin care instanțele române — inclusiv Înalta Curte de Casație și Justiție, Curți de Apel și Tribunale — au confirmat în mod repetat caracterul ilicit și abuziv al unor practici sistematice ale MAI/IGPR, pe două dimensiuni:

(1) Pe dimensiunea transparenței instituționale — practica clasificării abuzive a unor regulamente, ordine și dispoziții care, prin natura conținutului lor, sunt informații de interes public, contrar art. 33 din Legea nr. 182/2002 (interdicția clasificării în scopul ascunderii încălcărilor legii) și Legii nr. 544/2001;

(2) Pe dimensiunea drepturilor salariale — practica refuzului recunoașterii sau plății unor drepturi salariale legitime ale polițiștilor, prevăzute de Legea-cadru nr. 153/2017 și de legislația conexă.

Este de altfel semnificativ faptul că, în multiple cazuri, instituțiile pârâte au continuat litigiile până la nivelul instanței supreme — pierzându-le la toate gradele de jurisdicție — în loc să își alinieze conduita la lege după primele hotărâri.

În aceste condiții, caracterizarea publică, prin segmentul editorial reclamat, a activității procesuale a Sindicatului drept „decredibilizarea statului român” constituie o inversare totală a realității jurisprudențiale: ceea ce s-a decredibilizat în instanță, în mod repetat și definitiv, nu este statul român — ca formă constituțională de organizare —, ci conduita unor instituții MAI/IGPR care, sistematic, au refuzat aplicarea corectă a legii sau au inițiat acțiuni neîntemeiate împotriva propriilor angajați.

I.4. Profilul profesional și academic al petentului persoană fizică

Domnul Vitalie Josanu deține o dublă calitate publică relevantă pentru evaluarea afirmațiilor reclamate prin prezenta sesizare.

(a) Cariera academică în domeniul istoriei și patrimoniului cultural național.

Domnul Vitalie Josanu este doctor în Istoria și Teoria Artei, specializarea arte plastice și decorative, titlu obținut la Universitatea Națională de Arte București în iulie 2013, magna cum laude, sub coordonarea științifică a academicianului Răzvan Theodorescu — istoric de artă, membru al Academiei Române, fost Ministru al Culturii și Cultelor —, cu recenzia academicianului Dinu C. Giurescu, istoric de prim rang al școlii istorice românești.

Teza de doctorat — „Monument al civilizației medievale românești la Marea cea Mare: Cetatea Albă – Moncastro” — reprezintă o contribuție intelectuală majoră la istoriografia românească, materializată într-un volum monografic de 777 de pagini publicat în 2014 la Editura Fundația Collegium XXI din București. Lucrarea analizează rolul Cetății Albe (Moncastro / Akkerman / Bilhorod-Dnistrovskyi) ca port maritim și principal centru economic al Țării Moldovei medievale la capătul oriental al „Drumului moldovenesc” — calea comercială care a legat în secolele XIV–XV Polonia, Țara Moldovei și Dobrogea de Marea Neagră și mai departe de spațiul mediteranean. Pierdută în 1484 sub Ștefan cel Mare, Cetatea Albă rămâne simbol al patrimoniului românesc istoric răsăritean, iar studierea sa aprofundată reprezintă un act de afirmare științifică a istoriei naționale.

(Observatie importanta: Deși este o lucrare de istorie și civilizație medievală românească, specializarea academică a fost determinată administrativ de catedra unde activa profesorul coordonator, istoricul de artă acad. Răzvan Theodorescu)

Studiile anterioare ale petentului persoană fizică au fost desfășurate la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași, sub coordonarea academicienilor Ioan Caproșu (licență, 2001) și Victor Spinei (master, 2002) — ambii corifei ai școlii istorice ieșene.

Activitatea de cercetare a domnului Josanu cuprinde patru cărți de specialitate publicate:

La acestea se adaugă peste 30 de articole științifice publicate în reviste indexate de specialitate, naționale și internaționale, printre care: Annales Universitatis Apulensis (Series Historica), Journal of Ancient History and Archaeology, Stratum plus, Memoria Antiquitatis, Anuarul Institutului de Cercetări Socio-Umane Sibiu, Buletinul Comisiei Monumentelor Istorice, Etudes Byzantines et Post-Byzantines (Editura Academiei Române), Cercetări Istorice (Iași) și altele. Cu titlu reprezentativ pentru orientarea academică a petentului persoană fizică se rețin lucrările dedicate Cetății Neamțului, evoluției sistemului de fortificații în Țara Moldovei, Mănăstirilor Secu, Sihăstria, Bisericani, Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava, circulația obiectelor de cult, rolului Mitropoliei Moldovei în consolidarea statalității românești la răsărit de Carpați și influențelor culturale occidentale (genoveze) asupra Moldovei și Dobrogei medievale — toate teme de afirmare a identității istorice românești.

Roluri instituționale specializate ocupate de petentul persoană fizică:

Atestări profesionale relevante:

(b) Cariera profesională în Ministerul Afacerilor Interne.

Domnul Vitalie Josanu a fost ofițer de poliție în cadrul Inspectoratului de Poliție al Județului Neamț în perioada decembrie 2006 – aprilie 2025, totalizând o vechime de peste 18 ani și 4 luni în Poliția Română. ( litigiile privind destituirile abuzive sunt nefinalizate) 

Pe parcursul celor 16 ani (15.12.2006 – 01.12.2022) ai primei părți a carierei sale, domnul Josanu a activat în cadrul Serviciului de Investigații Criminale al IPJ Neamț, având atribuția specifică de responsabil cu domeniul protejării patrimoniului cultural național la nivelul județului Neamț — atribuție exercitată în colaborare directă cu Ministerul Culturii, Interpolul și organisme internaționale de profil. În această calitate, petentul persoană fizică a participat la operațiuni concrete de recuperare și expertizare a unor bunuri culturale mobile sustrase de pe teritoriul național, rezultatele acestei activități fiind documentate în publicații științifice ulterioare (printre care lucrările privind encolpioanele descoperite în județul Neamț, coiful corintic descoperit accidental în județul Iași, ampula de la Gâdinți sau tiparul monetar roman de la Doljești).

În perioada 2017-2022, petentul persoană fizică a deținut calitatea de expert în grupul de analiză în domeniul protejării patrimoniului cultural al Inspectoratului General al Poliției Române — Direcția de Investigații Criminale.

În perioada decembrie 2022 – aprilie 2025, domnul Josanu a îndeplinit funcția de ofițer cu atribuții în domeniul siguranței școlare — prevenirea violenței în unitățile de învățământ, antidrog, programe de educație juridică, monitorizarea fenomenului de bullying — fiind absolvent al programului specializat al Centrului de Formare Polițiști „Nicolae Golescu” Slatina (2024) și al Pregătirii Profesionale a Comisiei Anti-Bullying A.N.C.I.A. Training (2022).

(c) Suprapunerea legală între pregătirea doctorală și atribuțiile profesionale efective.

Această convergență unică între cariera academică doctorală și atribuțiile profesionale efective — circumstanță rar întâlnită în corpul Poliției Române — reprezintă justificarea legală și instituțională a indemnizației lunare aferente titlului științific de doctor, condiționată prin dispozițiile aplicabile din Anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice de exercitarea efectivă a atribuțiilor în specialitatea în care a fost obținut titlul — condiție îndeplinită integral, în mod obiectiv verificabil, în cazul domnului Josanu, prin cei 16 ani de activitate efectivă pe domeniul protejării patrimoniului cultural național. Dreptul a fost confirmat în mod definitiv pe cale judecătorească prin Sentința civilă nr. 185/C din 13.02.2018 a Tribunalului Neamț, rămasă definitivă prin Decizia nr. 784/2018 din 07.06.2018 a Curții de Apel Bacău.

Acest profil profesional și academic al petentului persoană fizică este direct relevant pentru evaluarea CNA a afirmațiilor reclamate, întrucât toate sugestiile difuzate în segmentul editorial reclamat — privind pregătirea academică, „incongruența” doctoratului cu profesia, sau o presupusă „sincronizare cu propaganda rusă” — sunt în mod fundamental contrazise de realitatea documentară a unei vieți profesionale și științifice dedicate afirmării identității și patrimoniului cultural național al României.

(d) Contextul instituțional al difuzării — proceduri de destituire în calitate de lider sindical, aflate sub control judecătoresc.

La momentul difuzării emisiunii reclamate (24.04.2026), petentul persoană fizică se afla în plină procedură judiciară prin care contesta două dispoziții succesive de destituire emise în anul 2025 împotriva sa, în calitatea sa de Președinte al Sindicatului Polițiștilor din România „Diamantul”:

Substratul factual al ambelor proceduri disciplinare — și, implicit, obiectul ambelor acțiuni judiciare — îl constituie exclusiv un set de articole publicate pe site-ul oficial al Sindicatului petent (sprd.ro) și o apariție televizată în emisiunea „Radar TV” din 02.04.2024, toate desfășurate de petentul persoană fizică în calitatea sa de Președinte de sindicat — acte de comentariu sindical asupra unor probleme sistemice ale Ministerului Afacerilor Interne și Inspectoratului General al Poliției Române.

Apărarea formulată în ambele dosare invocă, ca temei principal, incidența Legii nr. 367/2022 a dialogului social, normă specială care, în temeiul principiului specialia generalibus derogant (consacrat prin Decizia ÎCCJ nr. 33/2008, obligatorie), prevalează asupra Legii nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, lege generală. În particular sunt invocate:

Relevanța contextului pentru evaluarea CNA a segmentului reclamat:

Petenții învederează Consiliului că emisiunea „Bună, România!” din 24.04.2026 nu reprezintă un atac mediatic asupra unui cetățean oarecare, ci o intervenție mediatică plasată într-un context instituțional documentat de procedee de represiune sindicală — context în care:

(i) Petentul persoană fizică, în calitatea sa de Președinte SPRD, se află în mijlocul unei dispute judiciare cu propria sa fostă instituție-angajator, dispută care va decide reintegrarea sa în Poliția Română;

(ii) Sindicatul petent obține, în mod sistematic, hotărâri judecătorești favorabile care infirmă conduita instituțională a MAI/IGPR — pattern documentat detaliat la pct. VI.7 infra;

(iii) Difuzarea segmentului editorial reclamat chiar în ziua unei astfel de victorii procesuale (24.04.2026 — Curtea de Apel București) este, independent de natura coordonării sale, apt să producă efecte de descurajare atât asupra membrilor de bază ai Sindicatului (analiză detaliată la pct. VI.8 infra), cât și asupra capacității procesuale a petenților de a-și susține drepturile în litigiile pendinte.

Petenții nu formulează, prin prezenta sesizare, nicio acuzație directă privind eventuala existență a unei coordonări între radiodifuzor și instituțiile pârâte în litigiile de destituire pendinte. Petenții se limitează la a învedera Consiliului că contextul instituțional al difuzării este obiectiv documentat și că acest context impune diligență sporită în evaluarea conduitei radiodifuzorului — diligență totalmente absentă în segmentul reclamat. Nu este insa mai putin adevarat ca exact cei impotriva carora am obtinut atatea hotarari definitive, sunt cei care ar beneficia de o campanie media de denigrare a sindicatului, cu consecinta retragerii membrilor de sindicat speriati de asocierea cu o organizatie sindicala pretins aservita intereselor rusesti, asa cum au sugerat cei doi moderatori.

I.5. Relevanța dublei petitii

Profilurile celor doi petenți sunt relevante pentru evaluarea CNA în trei dimensiuni: 

(a) caracterul reprezentativ al Sindicatului face ca daunele reputaționale să se extindă asupra a peste 4.000 de membri; 

(b) profilul academic și profesional al domnului Josanu — inclusiv opera sa dedicată demontării propagandei pro-ruse — face ca acuzațiile să fie factualmente contrazise de însuși conținutul contribuțiilor sale științifice; 

(c) activitatea procesuală a Sindicatului — prezentată în emisiune ca element suspect — reprezintă exercitarea legitimă a atribuțiilor sindicale, confirmată la cel mai înalt nivel jurisdicțional.

II. RADIODIFUZORUL ȘI REALIZATORII RECLAMAȚI

  1. Radiodifuzor: B1 TV — post de televiziune licențiat de Consiliul Național al Audiovizualului.
  2. Emisiunea: „BUNĂ, ROMÂNIA!” — emisiune de dezbatere difuzată zilnic în intervalul 18:00–20:00, autodescrisă ca oferind „o perspectivă satirică asupra evenimentelor”.
  3. Realizatorii: Radu BUZĂIANU (RB) și Razvan Zamfir(RZ).
  4. Data și intervalul de difuzare: vineri, 24 aprilie 2026, segment editorial dedicat domnului Vitalie Josanu, cu durată de minimum 6 minute, difuzat în intervalul orar 18:30–18:50.

III. SITUAȚIA DE FAPT

1. Articolul-matcă publicat anterior emisiunii. În aceeași zi, la ora 15:45, portalul stiripesurse.ro a publicat un articol semnat sub pseudonimul „Radu Pop, Colaborator”, intitulat „«Calul Troian al MAI» – Misiune sub acoperire sindicală” (ID 3880610), construit exclusiv pe opt referiri la „surse anonime” distincte, fără niciun document, fără declarații pe propria răspundere, fără solicitarea poziției petenților.

2. Difuzarea pe B1 TV. La mai puțin de trei ore de la publicarea articolului-matcă, postul B1 TV a difuzat un segment editorial dedicat în mod specific domnului Vitalie Josanu, în care realizatorul Răzvan Zamfir — vorbitor principal al segmentului — a reluat și amplificat tezele articolului, însoțindu-le de afirmații proprii cu caracter calomnios direct și de elemente exprese de discriminare pe criteriul originii teritoriale, cu interjecții de aprobare și completare din partea realizatorului Radu Buzăianu.

3. Banner-vinete difuzate succesiv pe parcursul segmentului:

(Capturile de ecran cu cele trei banner-vinete sunt depuse ca Anexa 2 la prezenta sesizare. Petenții notează că aceste burtiere constituie calificări editoriale asumate instituțional de postul B1 TV, distincte de exprimările individuale ale realizatorilor — ele formează un tot omogen și coordonat cu discursul oral al moderatorilor, amplificându-l vizual.)

4. Identificarea persoanei vizate. Domnul Vitalie Josanu a fost numit în mod expres, cu nume și prenume, în multiple rânduri pe parcursul emisiunii. Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul” a fost de asemenea numit explicit.

5. Modul de prezentare. Segmentul editorial a fost construit ca monolog acuzator al realizatorului Răzvan Zamfir, cu interjecții de aprobare și completare ale lui Radu Buzăianu. Nu a existat invitat reprezentând perspectiva opusă, nu a fost acordat drept la replică, nu a fost prezentat niciun document care să susțină afirmațiile, nu s-a făcut nicio mențiune a hotărârilor judecătorești definitive favorabile domnului Josanu.

IV. CITATE-CHEIE DOCUMENTATE

Petenții anexează prezentei sesizări transcrierea integrală verificată a segmentului editorial reclamat (Anexa 1), realizată pe baza înregistrării video oficiale publicate pe site-ul b1tv.ro la URL b1tv.ro/inregistrari/buna-romania/24-04-2026. Citatele sunt redate literal, cu identificarea exactă a vorbitorului.

(a) Cadrul acuzației — etichetarea ca „antisistem controlat de un sistem dușman”

RZ: „Am o sensibilitate acută atunci când vine vorba de false voci antisistem. Pentru că cel mai periculos fenomen care se poate petrece într-o democrație…”

RB: „Antisistemul controlat.”

RZ: „Antisistemul controlat de un sistem dușman.”

(b) Etichetarea pe criteriul originii teritoriale — „de peste Prut”

RZ: „Și descopăr un domn pe care îl cheamă Vitalie Josanu.”

RB: „Are ceva basarabene așa.”

RZ: „E de peste Prut. (…) De vreo 30 de ani statul român l-a luat în brațe, i-a dat cetățenie și l-a introdus inclusiv în sistem.”

Observație factuală: Această prezentare este falsă, xenofoba si manipulatoare — domnul Vitalie Josanu este cetățean român, cu drepturi depline, indiferent de locul nașterii, protejat egal de Constitutia Romaniei. Fostul presedinte Emil Constantinescu s-a nascut in Tighina (regiunea separatista Transnistria) iar fostul premier Vacaroiu s-a nascut in orasul Cetatea Alba (Ucraina). Iurie Darie, Stela Popescu, poetul Adrian Paunescu sunt nascuti in Basarabia.  Petentul Vitalie Josanu si-a urmat studiile superioare și doctorale în România, nu „luat de peste Prut”, în condiții de concurență academică și profesională lipsită de favoruri, promovând examene de admitere. Statul român a profitat de munca prestată de acesta, atât în plan academic dar și profesional, ca salvator al patrimoniului cultural național, având în monitorizare 537 monumente istorice și situri arheologice protejate la nivelul jud. Neamț, recuperând în patrimoniul Statului Român, dar și al unor persoane particulare aproximativ 7000 de bunuri culturale, unele cu valoare de UNICAT, cum ar fi un femur de mamut cu rotulă (2008), tablouri în valoare de 1000000 euro (Grigorescu, Toniza, Baba, Băncilă) dintr-o colecție particulară (2011), un volum din Toma de Aguino, Summa Totius Teologiae, 1619, furată din Biblioteca Vaticanului (2014), mii de monede antice și medievale, cruce engolpion de sec. XIII (2016), oglindă sarmatică (2017), vas din sticlă sec. I d. Hr. valoare 100000 euro (2015), colecții de icoane, molari de mamut, coif corinthic estimat la 400000 euro (2021), colecții salvate de la dispariție etc. Contribuții la recuperarea multor altor tezaure și bunuri culturale valoroase în țară.

(c) Acuzație factuală de existență a unui dosar penal cu „folose necuvenite” și „fonduri folosite neregulamentar”

RZ: „Păi dacă vine liderul de sindicat, dat afară pentru că a încălcat statutul polițistului, că a reluat și niște bani, că înțeleg că e un dosar penal, cu foloase necuvenite, cu fonduri folosite neregulamentar, găsiți toată ancheta la ăștia, pă știri pe surse. Chiar mă surprinde, uite că mai publică și anchete.”

(d) Întrebarea retorică privind sincronizarea cu propaganda Federației Ruse

RZ: „Pot eu să mă gândesc că omul se sincronizează mă cu propaganda putinistă?”

Forma este interogativă, dar — în cadrul semantic deja stabilit anterior („antisistem controlat de un sistem dușman”) și prin lipsa oricărei alternative explicit formulate — sensul transmis publicului este afirmativ. Tehnica este denumită în literatura de specialitate jurnalistică „dog whistle” (sugestie codificată) și permite radiodifuzorului să formal nege intenția defăimătoare păstrând intactă transmiterea mesajului.

(e) Acuzație de favorizare a Federației Ruse și de slăbire a României

RB: „sunt deranjați și vor să ne scoată de acolo ăștia care sunt mai degrabă, după părerea mea, mai degrabă oameni care favorizează Rusia în relația cu România.”

RB: „Da, evident că totuși e o preocupare în sensul ăsta a slăbirii României. Chiar și toată debandada asta, din punctul meu de vedere, de multe ori este încurajată de zona asta rusească pentru că au tot interesul ca România să fie o treabă nesigură.”

(f) Acuzație directă de subminare a siguranței naționale

RZ: „Deci tu în momentul în care vrei ca România să se bazeze în structurile de ordine și siguranță națională, numai pe încadrare din surse externe (…), bă, tu vrei să subminezi siguranța națională.”

RB: „E evident, da.”

(g) Sugestia de „agendă ascunsă”

RB: „Păi da, tu când vii și îți spui că nu e, domnule, în regulă și, practic, tot obiectivul tău pare să aibă și o agendă ascunsă. (…) eu țin să cred că tu vrei ca structurile astea să fie cât mai slabe.”

(h) Discriminare expresă pe criteriul originii teritoriale — „fostă URSS”

RZ: „Sigur că nu discriminăm românii de peste Prut, românii de aici de nu știu ce. Dar, noi știm foarte bine că, dincolo de Prut, rușii au penetrat cât au putut. Și, într-un astfel de moment ultrasensibil, eu trebuie să iau în calcul toate variabilele. Și când vine cineva, generat de zona aia, fostă URSS, mă uit de 10 ori. Când e unul de aici, mă uit de 9 ori. Dar, când e acolo, mă uit de  10 ori, ca să fiu sigur că nu intră, cum să spun eu, ideile preconcepute în mișcare.”

Paradox autoincriminator: realizatorul afirmă explicit „nu discriminăm”, urmând imediat o regulă de tratament diferențiat expresă „mă uit de 10 ori (…) mă uit dă 9 ori (…) mă uit de 10 ori”, declarată de însuși vorbitor pe criteriul exclusiv al originii teritoriale.

(i) Calificarea expresă a subiectului ca „chestiune de siguranță națională”

RZ: „Ori, ai un război personal cu poliția, că te-au dat ăștia afară, pentru că te-au prins cu niște nereguli, și asta deja nu e un subiect de interes național, ori sunt anumite zone sindicale, unde agenda putinistă a reușit să se insinueze, și asta e o chestiune de siguranță națională. Și e și subiect de emisiunea noastră. Deci, eu cred că lucrurile astea trebuie să se decanteze foarte rapid, că Nicușor Dan, în fiecare declarație publică, vorbește despre războiul hibrid.”

Această secvență transferă explicit subiectul din sfera contestației sindicale în sfera siguranței naționale și războiului hibrid, invocând autoritatea Președintelui României pentru legitimarea cadrului — fără ca Președintele Nicușor Dan să fi făcut vreodată vreo declarație despre Sindicatul petent sau despre domnul Josanu.

(j) Sugerarea penetrării instituționale a „zonelor conexe care fac presiune și lobby”

RZ: „s-ar putea să fie penetrate nu știu cât instituțiile, cât zonele conexe care fac presiune și lobby.”

Ca lider sindical, domnul Josanu și Sindicatul petent sunt, prin definiție, în categoria „zone conexe care fac presiune și lobby” — cărora le este sugerată penetrarea străină ostilă.

(k) Acuzație de îmbogățire pretins-necuvenită prin sporul de doctorat

RZ: „Dar era doctor în arte plastice. Păi dacă ești doctor în arte plastice, cum încasezi sporul de doctorat în poliție? Că oricât de artistică ar fi munca de polițist, munca polițienească, nu are legătură cu artele plastice.”

(l) Atribuirea audiovizuală a unei identități vizuale incorecte — indicare fizică explicită

La finalul segmentului, realizatorul Radu Buzăianu rostește concluzia:

RB: „Deci asta este, domnul Vitalie Josanu”

— însoțită de un gest de indicare explicită către o fotografie portret de mari dimensiuni, etichetată grafic cu numele „VITALIE JOSANU” și prezentată telespectatorilor drept imaginea petentului persoană fizică.

Imaginea folosită nu reprezintă petentul persoană fizică, ci pe domnul Vitalie Josanu, cetățean al Republicii Moldova, omonim al petentului, persoană publică distinctă, lider PAS și funcționar înalt al Cancelariei de Stat a Republicii Moldova — fost ofițer de poliție în Republica Moldova, persoană fără nicio legătură cu petentul persoană fizică, cu Sindicatul petent sau cu situațiile descrise în segmentul reclamat.

Element vizual decisiv: Imaginea difuzată o prezenta pe persoana din Republica Moldova în uniformă de poliție și în asociere cu un autovehicul de serviciu purtând (uniforma si autovehiculul) însemnele oficiale ale Republicii Moldova — elemente explicit identificabile ca aparținând altui stat decât România.

V. ÎNCĂLCĂRI ALE LEGII NR. 504/2002 ȘI ALE DECIZIEI C.N.A. NR. 573/2025

A. Încălcarea obligației de imparțialitate, echilibru și pluralism

Conform art. 3 alin. (2) din Legea nr. 504/2002, „toți furnizorii de servicii media audiovizuale au obligația să asigure informarea obiectivă a publicului prin prezentarea corectă a faptelor și evenimentelor și să favorizeze libera formare a opiniilor”.

Conform art. 82 alin. (1) lit. b) și art. 83 lit. a)–c) și art. 84 alin. (1) din Decizia C.N.A. nr. 573/2025, furnizorii trebuie să asigure: corectitudinea și verificarea informațiilor; rigoare și acuratețe în prezentarea știrilor; conexiune reală între subiect și imagini; titluri care să reflecte fidel faptele; imparțialitate și echilibru; prezentarea principalelor puncte de vedere aflate în opoziție.

În cazul de față: niciun reprezentant al petentului persoana fizica sau al SPRD nu a fost contactat înaintea difuzării; întreaga emisiune este construită ca monolog acuzator; niciun document care să infirme sau să nuanțeze acuzațiile nu a fost prezentat la antenă; nu au fost menționate hotărârile judecătorești definitive favorabile.

B. Încălcarea obligației de acuratețe factuală

Conform art. 82 alin. (1) lit. a) și b) și art. 43 alin. (1), (3) și (4) din Decizia C.N.A. nr. 573/2025, faptele difuzate trebuie corecte, verificate și prezentate cu bună-credință, susținute cu dovezi, iar persoanele acuzate trebuie contactate și invitate să-și exprime punctul de vedere.

Afirmațiile făcute în emisiune sunt factualmente false și pot fi infirmate prin documente publice și hotărâri judecătorești definitive:

B.1. Afirmația „are luat și niște bani” (sporul de doctorat) — contrazisă de hotărâri judecătorești definitive ȘI de actele administrative ale înseși IPJ Neamț

Realizatorul Răzvan Zamfir afirmă, fără probă, că domnul Josanu „are luat și niște bani”, sugerând încasare ilegală a sporului de doctorat. Realitatea documentată:

Concluzie: Afirmația despre încasare nelegală este factualmente falsă. Aceeași IPJ Neamț — pretinsa „victimă” — a acordat administrativ sporul în 2018, l-a re-acordat în 2023 și l-a menținut în 2024. Niciun act administrativ și nicio hotărâre definitivă nu a stabilit vreodată că sporul ar fi fost acordat sau încasat ilegal.

Continuarea conflictului instituțional pe rolul Tribunalului Iași. Petenții notează, suplimentar, că deși dreptul la indemnizația pentru titlul științific de doctor fusese definitiv tranșata în 2018 prin Sentința civilă nr. 185/C/13.02.2018 a Tribunalului Neamț (rămasă definitivă prin Decizia nr. 784/2018 a Curții de Apel Bacău), IPJ Neamț a deschis în lunile decembrie 2025 și ianuarie 2026 — concomitent cu procedurile de destituire — două acțiuni civile pe rolul Tribunalului Iași, prin care solicită restituirea sumelor plătite cu titlul de indemnizație doctorală pentru perioada 2023–2024:

Ambele acțiuni civile sunt în curs de soluționare, cu apărare prealabilă depusă de petentul persoană fizică, prin care invocă, între altele, autoritatea de lucru judecat a hotărârii din 2018 (art. 430–431 C.proc.civ.) și excepția de nelegalitate a actului administrativ care a stat la baza sistării (Dispoziția IPJ Neamț nr. 490.411/09.04.2025), inițiat în baza unui  Raport ascuns al DCI-IGPR nr. 589.146/11.03.2025, ai caror functionari au participat activ si la destituirile contestate : o destituire “ secreta”, cu implicarea DGPI, dosarul nr. 3868/99/2025, si o a doua nesecreta, ambele pentru acte publice ale președintelui de sindicat, in exercitarea mandatului protejat de legea 367/2022.

Petenții învederează că această redeschidere artificială, în lunile decembrie 2025 și ianuarie 2026, a unui conflict tranșat definitiv în 2018 — împreună cu procedurile de destituire — constituie probă suplimentară a contextului instituțional de hărțuire în care s-a desfășurat campania mediatică reclamată prin prezenta sesizare.

B.2. Afirmația „e un dosar penal, cu folose necuvenite, cu fonduri folosite neregulamentar” — afirmație factualmente falsă pe fond și sub aspectul caracterului prezentat ca verificat

Realizatorul Zamfir afirmă cu valoare de fapt împlinit că „e un dosar penal, cu folose necuvenite, cu fonduri folosite neregulamentar”, sugerând vinovăție constatată. Această afirmație este falsă în patru dimensiuni:

(i) Inexistența unor „fonduri folosite neregulamentar”. Toate sumele primite de domnul Josanu de la IPJ Neamț au reprezentat drepturi salariale legale, stabilite prin Legea nr. 360/2002 și confirmate definitiv jurisdicțional, acordate prin acte administrative ale ordonatorului de credite competent. Nu există nicio constatare oficială a vreunei autorități competente prin care să se fi stabilit că vreuna dintre sumele primite ar reprezenta „fond folosit neregulamentar”. Nu exista nicio solicitare a IPJ Neamț către instanță sau către vreun Parchet, de anulare a actelor administrative (emise de IPJ Neamț) in baza cărora domnul Vitalie Josanu a primit indemnizatie în baza lucrării de doctorat. Prezumtia de legalitate a actului administrativ neanulat de o instanță de judecată este un concept larg cunoscut de toți membrii societății, cu atat mai mult de niste jurnalisti cu experienta.

(ii) Identificarea precisă a dosarului penal și demolarea premisei juridice anterior emisiunii. Există dosarul penal nr. 475/119/P/2025 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Piatra Neamț, în care domnul Josanu are calitatea de suspect, sub aspectul săvârșirii unei pretinse infractiuni de fals în declarații prevăzute de art. 326 din Codul Penal — nu „foloase necuvenite”, generat la instigarea unor persoane din conducerea IPJ Neamț cu care ne aflam public in conflict existand litigii civile si plangeri penale impotriva acestora. Substratul factual vizează declarațiile administrative privind situația locativă pentru obținerea decontării cheltuielilor de transport.

Premisa juridică a sesizării penale era deja infirmata anterior deschiderii dosarului penal, chiar de catre structura de specialitate a MAI (a se vedea adresa nr 518620/12.08.2025, publicata de Sindicatul Europol), dovada a relei credinte cu care s-a intocmit sesizarea penala “ din oficiu” la IPJ Neamt. 

De asemena a fost infirmată definitiv anterior emisiunii B1 TV prin Decizia nr. 249/2026 din 02.04.2026 a Curții de Apel Bacău (dosar nr. 448/103/2025, Vitalie Josanu vs IPJ Neamt, Anexa 4), întemeiată la randul ei pe Decizia ÎCCJ nr. 406/17.11.2025 privind dezlegarea unei chestiuni de drept (decizie obligatorie pentru toate instanțele). Curtea de Apel Bacau a reținut că simpla deținere a unei cote-părți dintr-un imobil nu atrage automat pierderea dreptului la decontare, impunând verificarea in concreto a aptitudinii locative. Aplicat la situația concretă a domnului Josanu (cotă efectivă 25,235 m² dintr-un apartament de 50,47 m² ocupat de mama soției, familie cu 4 membri), rejudecarea va conduce previzibil la confirmarea dreptului la decontare.

Nu poate exista «fals în declarații» acolo unde Curtea de Apel Brașov însăși, instanță superioară de control judiciar, a sesizat Înalta Curte de Casație și Justiție pentru lămurirea sensului normei pe care s-ar întemeia presupusul fals — fapt care exclude prin definiție elementul subiectiv al intenției, esențial pentru existența infracțiunii.

(iii) Încălcarea prezumției de nevinovăție. La momentul difuzării, dosarul penal nr. 475/119/P/2025 se afla în faza de cercetare. Prezentarea sa ca fapt împlinit — „e un dosar penal” — încalcă art. 23 alin. (11) din Constituția României, art. 4 alin. (1) NCPP, art. 6 par. 2 CEDO și art. 33 alin. (3) din Decizia C.N.A. nr. 573/2025.

(iv) Suspiciune obiectivă de imparțialitate procesuală. Petenții învederează că orice eventuală sesizare penală aflată în lucru la un parchet din județul Neamț, formulată de IPJ Neamț împotriva președintelui SPRD, trebuie analizată în contextul conflictului instituțional deschis dintre Sindicat și conducerea IPJ Neamț. Sub aspectul aparenței de imparțialitate consacrate de jurisprudența CEDO (cauzele Piersack c. Belgiei, De Cubber c. Belgiei, Micallef c. Maltei), această împrejurare ridică o problemă obiectivă pe care numai mecanismele procesuale specifice o pot soluționa — fapt care impunea diligență jurnalistică sporită, totalmente absentă în segmentul reclamat.

B.3. Afirmația „găsiți toată ancheta la ăștia, pă știri pe surse” — încălcare flagrantă a obligației de verificare a informațiilor în mai multe surse credibile

Realizatorul Răzvan Zamfir, în continuarea citatului de la pct. B.2, trimite expres publicul către articolul-matcă publicat pe stiripesurse.ro cu trei ore înainte. Trimiterea publică, în direct, către un articol terț publicat sub pseudonim, construit manipulator si neîntemeiat la randul lui pe dovezi factuale, ca singura „sursă” invocată pentru afirmațiile factuale făcute la B1 TV, încalcă în mod direct obligația de verificare a informațiilor prevăzută de art. 82 alin. (1) lit. a) și b) din Decizia C.N.A. nr. 573/2025, care impune ca informațiile să fie „prezentate în mod corect” și „verificate (…) în cel puțin două surse credibile”.

În cazul de față, B1 TV nu a verificat informațiile în două surse credibile, ci s-a rezumat la o singură sursă, ea însăși anonimizată dublu, după cum urmează:

(i) La nivelul surselor invocate de articolul-matcă. Articolul publicat pe stiripesurse.ro este construit, în întregime, pe opt referiri la „surse anonime” distincte („anumite voci afirmă”, „gurile rele vorbesc”, „surse informate spun”, „surse din mediul sindical și polițienesc susțin” etc.), fără ca vreuna dintre ele să fie identificabilă, fără declarații pe propria răspundere, fără documente atașate, fără posibilitate de verificare independentă. Un material construit exclusiv pe surse anonime nu poate constitui, prin natura sa, o sursă credibilă în sensul art. 82 alin. (1) lit. b) din Codul Audiovizualului — și cu atât mai puțin poate satisface el singur cerința legală a verificării în cel puțin două surse credibile. trebuie notat un aspect evident, si anume ca  pe acelasi  tipar urmat fidel si de realizatorii B1 TV, nici la acest prim articol scris sub pseudonim in Stiri pe surse, vizand decredibilizarea publica a sindicatului si a liderului national, nu a existat vreo invitatie catre Vitalie Josanu sau catre sindicat sa prezinte un punct de vedere si eventuale dovezi contrarii.

(ii) La nivelul autorului articolului-matcă. Articolul este semnat de un anume „Radu Pop, Colaborator” — identitate care, conform surselor noastre de mediul jurnalistic, constituie un pseudonim, neidentificându-se în spațiul public profesional al jurnalismului din România niciun jurnalist activ purtând acest nume. Asocierea dintre un material bazat exclusiv pe surse anonime și un autor anonimizat la rândul său prin pseudonim produce un lanț de anonimizare deplină care exclude, prin natură, posibilitatea verificării.

(iii) La nivelul B1 TV. Radiodifuzorul a preluat un asemenea material — construit pe surse anonime și semnat sub pseudonim — fără :

Concluzie pe punctul B.3: Trimiterea publică, în direct, către „știri pe surse”, ca unică „sursă” pentru afirmațiile difuzate, în condițiile în care:

(a) acel material era construit exclusiv pe opt referiri la surse anonime nedezvoltate; 

(b) era semnat sub un pseudonim profesional neidentificabil; 

(c) nu fusese verificat factual de către B1 TV prin nicio altă sursă; 

(d) era publicat cu trei ore înainte de difuzare —

constituie încălcare directă și gravă a obligațiilor profesionale de verificare prevăzute de art. 82 alin. (1) lit. a) și b) și de art. 84 alin. (1) din Decizia C.N.A. nr. 573/2025, precum și de art. 3 alin. (2) din Legea nr. 504/2002.

Trimiterea publicului la un articol care nu conține nicio sursă verificabilă, ca probă a unor acuzații publice împotriva unei persoane identificate nominal, transferă către public povara verificării unor afirmații pe care radiodifuzorul însuși era obligat să le verifice prealabil difuzării — incalcare vadita a  obligației profesionale, asumată instituțional de B1 TV prin difuzarea ca atare a segmentului.

B.4. Sugestia privind „verificări pentru divulgare de informații clasificate” — clasare anterioară emisiunii

Articolul-matcă, preluat narativ de emisiune, sugerează existența unor „verificări în curs” privind posibila divulgare de informații clasificate. Realitatea: prin Ordonanța de clasare nr. 52/118/P/2025 din 21.10.2025 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Neamț (procuror Lucian Dieac, Anexa 9), urmărirea penală privind postarea SPRD din 13.02.2025 a fost clasată definitiv în temeiul art. 16 alin. (1) lit. b) teza I NCPP. Cauza a fost clasată cu șase luni înainte de difuzarea emisiunii.

B.5. Afirmația privind incompatibilitatea doctoratului — contrazisă de hotărârea judecătorească definitivă

Realizatorul Zamfir afirmă retoric: „dacă ești doctor în arte plastice, cum încasezi sporul de doctorat în poliție?” Realitatea: în perioada 15.12.2006–01.12.2022 (16 ani), domnul Josanu a activat ca ofițer specialist pentru protejarea patrimoniului cultural național — funcție al cărei obiect direct corespunde domeniului pentru care deține titlul doctoral. Tribunalul Neamț, prin Sentința 185/C/2018, a analizat expres congruența și a stabilit-o ca legitimă.

Realitatea documentată:

Domnul Josanu este doctor în Arte Plastice și Decorative la Universitatea Națională de

Arte București, cu teza coordonată de acad. Răzvan Theodorescu. Deși este o lucrare

de istorie și civilizație medievală românească, specializarea academică a fost

determinată administrativ de catedra unde activa profesorul coordonator.

În perioada 15.12.2006 – 01.12.2022 (16 ani), domnul Josanu a activat ca ofițer

specialist pentru protejarea patrimoniului cultural național la IPJ Neamț — funcție al

cărei obiect direct este exact domeniul pentru care deține titlul doctoral.

Tribunalul Neamț, prin Sentința 185/C/2018 menționată mai sus, a analizat expres

congruența între domeniul tezei și atribuțiile profesionale și a stabilit-o ca legitimă.

Sporul a fost acordat administrativ de IPJ Neamț în 2023 și 2024 (Dispozițiile

697.356/30.01.2023 și 265.471/10.05.2024) tocmai pentru că instituția însăși a confirmat

că „își desfășoară activitatea în domeniul în care a obținut titlul”.

IPJ Neamt nu a solicitat niciodata instantelor de judecata, anularea acestor acte de acordare a dreptului salarial. Sunt deci necontestate si legale in ordinea juridica.

C. Încălcarea interdicției discriminării pe criterii de origine

Conform art. 51 alin. (1)–(4) din Decizia C.N.A. nr. 573/2025, art. 30 alin. (7) din Constituție și art. 4 CEDO cu Protocolul nr. 12, discriminarea pe criteriul originii naționale este interzisă în mod absolut în programele audiovizuale.

Afirmația realizatorului Zamfir — „Și când vine cineva, generat de zona aia, fostă URSS, mă uit de 10 ori. Când e unul de aici, mă uit dă 9 ori. Dar, când e acolo, mă uită 10 ori” — constituie discriminare expresă pe criteriul originii naționale, aplicată cetățenilor români originari din spațiul Republicii Moldova, utilizată ca argument insinuant pentru o presupusă subordonare politică.

Agravant: realizatorul conștientizează caracterul discriminatoriu („pentru că prejudecățile să nu interfereze”), tentând camuflar retoric printr-o negare imediată urmată de exact opusul ei. Argumentul folosit (originea ex-sovietică ca factor de suspiciune) este contrazis de realitatea verificabilă a persoanei vizate: domnul Josanu a publicat în 2006 prima replică academică sistematică din România la propaganda istoriografică pro-rusă, după publicarea unui Dicționar ”moldovenesc-românesc” și a unei istorii a Moldovei în date.

D. Încălcarea dreptului la imagine, demnitate și reputație

Conform art. 33, art. 35, art. 37, art. 43 alin. (1)–(2) din Decizia C.N.A. nr. 573/2025 și art. 72–73 din Codul Civil: niciun drept nu poate fi exercitat excesiv în scopul vătămării; orice persoană are dreptul la propria imagine; acuzațiile trebuie susținute cu dovezi, iar persoana vizată trebuie contactată; principiul audiatur et altera pars impune condiții nediscriminatorii de exprimare până la finalul aceluiași program.

Niciunul dintre petenți nu a fost informat și niciunul nu a avut posibilitatea de a-și prezenta poziția înainte de difuzare. Au fost lansate acuzații de natură penală fără dovezi. A fost invocat contextul „războiului informațional” cu o putere străină, sugerând risc pentru securitatea națională al persoanelor vizate — acuzație de excepțională gravitate, fără probă. A fost prezentată ca verificată o infracțiune supusă cercetării penale, cu flagrantă încălcare a prezumției de nevinovăție.

D’. Atribuirea publică a unei identități vizuale incorecte — uzurpare audiovizuală de identitate prin omonimie

Pe parcursul segmentului editorial reclamat, B1 TV a difuzat în studio fotografia omonimului din Republica Moldova — cetățean al Republicii Moldova, lider PAS și funcționar înalt al Cancelariei de Stat a Republicii Moldova, fost ofițer de poliție în Republica Moldova — etichetată grafic cu numele „VITALIE JOSANU” și prezentată telespectatorilor drept imaginea petentului persoană fizică (Presedintele SPRD).

Elementul de gravitate decisiv: transcrierea verificată arată că realizatorul Radu Buzăianu, la finalul segmentului, indică fizic și explicit fotografia („Deci asta este, domnul Vitale Josanul”), orientând privitorii cu gest direct spre imaginea afișată. Imaginea difuzată o prezenta pe persoana din Republica Moldova în uniformă de poliție și lângă un autoturism de serviciu cu însemnele oficiale ale Republicii Moldova — elemente vizuale explicit identificabile ca aparținând altui stat. Aceste elemente exclud ipoteza confuziei accidentale într-un act editorial deliberat care produce trei burtiere acuzatoare succesive sub aceeași imagine.

O căutare elementară — „Vitalie Josanu Diamantul” sau „Vitalie Josanu sindicat polițiști” — returnează zeci de imagini ale petentului cetățean român si presedinte al unui sindicat de mare notorietate in  randul politistilor si militarilor activi si rezervisti. Niciun rezultat de prim-plan al cautarii pe Google, nu indică politicianul functionar de stat cu nume omonim din Republica Moldova. Pentru a ajunge la imaginea omonimului, redacția trebuia fie să efectueze o căutare cu termeni alternativi care exclud explicit contextul SPRD (filtrare conștientă negativă), fie să fi primit imaginea dintr-un pachet preconstituit transmis de un terț (interesat in denigrarea petentilor), fără diligențe proprii de verificare.

Lezarea suplimentară a omonimului. Atribuirea publică a imaginii unui lider PAS și funcționar înalt al Cancelariei de Stat a Republicii Moldova — figură publică pro-europeană — în contextul acuzațiilor de subordonare față de Federația Rusă îi produce acestuia prejudicii directe, distincte de cele ale petentilor. Domnul Vitalie Josanu (omonimul din Republica Moldova) are drepturi proprii care i-au fost lezate și dreptul independent de a se adresa CNA, instanțelor române competente și autorităților din Republica Moldova.

Paralelism cu cazuri publice recente, recunoscute ca grave în spațiul public românesc:

În cazul de față, conduita radiodifuzorului B1 TV prezintă agravante substanțiale față de aceste precedente:

(i) Spre deosebire de cazul Realitatea PLUS — în care manipularea consta în schimbarea fundalului muzical al unui clip — B1 TV a difuzat fotografia unei persoane reale, etichetată grafic cu numele petentului persoană fizică, în context cu acuzații de natură penală;

(ii) Spre deosebire de cazul fotografiilor Lasconi — în care imaginile fuseseră fabricate— în cazul de față imaginea folosită este a unei persoane reale, omonim al petentului, ceea ce produce lezarea suplimentară a unei terțe persoane publice;

(iii) Indicarea persoanei vizate este fizică și deliberată (gest direct al realizatorului), nu doar o eroare de selecție.

În aceste condiții, individualizarea sancțiunii contravenționale impune, sub principiul proporționalității și al consistenței deciziei, aplicarea unei sancțiuni cel puțin la nivelul celei aplicate Realității PLUS în martie 2025 (amenda de 100.000 lei), dacă nu chiar la limita maximă prevăzută de Capitolul VIII din Legea nr. 504/2002.

Concluzie pe acest punct: Utilizarea deliberată, identificarea fizică explicită și imaginile cu elemente distinctive moldovenești exclud teza erorii accidentale și constituie încălcare directă a art. 37, art. 82 alin. (1) lit. b), art. 33 din Decizia C.N.A. nr. 573/2025 și art. 73 din Codul Civil.

E. Lipsa oricarei initiative de a contacta pe petenti

Niciunul dintre petenți nu a fost contactat înaintea difuzării și niciunul nu a fost informat ulterior. Petenții au aflat despre conținut prin sesizările unor membri ai Sindicatului care au urmărit-o întâmplător.

F. Argumentul „satirei” nu absolvă de răspundere

Autodescrierea emisiunii ca oferind „o perspectivă satirică” nu absolvă de răspundere. Conform jurisprudenței constante a CNA și CEDO (Lingens c. Austriei), satira protejează judecățile de valoare, nu afirmațiile factuale false. Afirmațiile reclamate — în special „e un dosar penal, cu folose necuvenite, cu fonduri folosite neregulamentar” — nu sunt judecăți de valoare, ci afirmații factuale despre presupuse infracțiuni. Limba utilizată este directă, formulată cu seriozitate, în context editorial pretins serios.

G. Difuzarea de conținut care întrunește elementele constitutive ale dezinformării

Conform art. 1 alin. (1) lit. f) și h) din Decizia C.N.A. nr. 573/2025, dezinformarea este „acțiunea de răspândire intenționată de informații al căror caracter fals sau înșelător este verificabil”, iar informarea incorectă este „acțiunea de răspândire de informații false fără intenție”.

Afirmațiile difuzate — „a reluat și niște bani”, „e un dosar penal, cu folose necuvenite, cu fonduri folosite neregulamentar”, „găsiți toată ancheta la ăștia”, „cum încasezi sporul de doctorat în poliție?” — sunt factualmente false, verificabile prin documente publice. Stiri pe surse nu a oferit date precise si dovezi despre vreo ancheta (“toata ancheta” cum au evidentiat inselator, realizatorii B1TV.  Caracterul intenționat rezultă din: sincronizarea sub trei ore cu articolul-matcă; absența oricărei tentative de contactare; formulările afirmative („e un dosar penal”, „a reluat”); trimiterea publicului la „ancheta pe surse” („găsiți toată ancheta la ăștia”) ca probă; disponibilitatea publică a contraargumentelor, nemenționată sub nicio formă. În subsidiar, faptele constituie cel puțin informare incorectă în sensul art. 1 alin. (1) lit. h) din Cod.

H. Calificarea segmentului ca „conținut ilegal” — material cu caracter xenofob în sensul OUG nr. 31/2002

Conform art. 1 alin. (1) lit. d) din Decizia C.N.A. nr. 573/2025, „conținut ilegal” include discursurile de natură xenofobă. Conform art. 2 lit. b¹) din OUG nr. 31/2002 (introdus prin Legea nr. 241/2025, în vigoare de la 27.12.2025), „materiale xenofobe” cuprind conținut audio-video care transmite idei sau concepții xenofobe. Afirmația realizatorului Zamfir — tratamentul diferențiat explicit al cetățenilor pe criteriul nasterii in spatii ex-sovietice, normalizat ca metodă proprie de evaluare a persoanelor — transmite o concepție vadit xenofobă si manipulatoare, în sensul acestor texte.

Excepția dezbaterii de interes public (art. 4 alin. (3) din OUG 31/2002) nu este aplicabilă: realizatorul nu dezbate fenomenul xenofobiei pentru a-l condamna, ci îl produce și normalizează. Segmentul constituie conținut ilegal, pentru care CNA dispune cele mai severe sancțiuni și poate transmite sesizare la Parchet privind art. 4 alin. (2¹) și (2²) din OUG nr. 31/2002.

VI. ELEMENTE AGRAVANTE

1. Sincronizare suspectă cu publicarea articolului-matcă. Emisiunea a fost difuzată la mai puțin de trei ore de la publicarea articolului pe stiripesurse.ro. Acest interval este obiectiv incompatibil cu reporting-ul jurnalistic propriu (verificarea surselor, contactarea părților, redactarea editorială) și sugerează disponibilitatea în prealabil a materialului preluat.

2. Sincronizare cu cluster mai larg. În ziua de 24.04.2026, în interval de șase ore, B1 TV și alte cinci publicații (gandul.ro ~18:39, adevarul.ro 18:49, comisarul.ro 18:50, ziare.com 21:29, eurostiri.ro 22:07),  au preluat sau amplificat narativul articolului-matcă. Această sincronizare în cluster este compatibilă cu o operațiune mediatică coordonată.

3. Vulnerabilitatea juridică a țintei. Domnul Josanu se află în plină procedură judiciară pentru contestarea destituirii, cu termene în aprilie–mai 2026. Difuzarea produce daune reputaționale fix în fereastra de maximă vulnerabilitate procesuală.

4. Caracterul calomnios al afirmațiilor pe fond. Afirmația „e un dosar penal, cu folose necuvenite, cu fonduri folosite neregulamentar” — făcută cu valoare de fapt împlinit — este prin structura ei calomnioasă. Petenții își rezervă dreptul de a formula acțiuni civile separate pentru daune.

5. Refuzul implicit al verificării factuale. Toate elementele care contrazic afirmațiile făcute la antenă sunt publice și verificabile prin portalul instanțelor si la unitatile de pachet ( dat fiind “interesul national” al subiectului ). Niciuna dintre verificările elementare externe nu a fost făcută si nici cu petentii .

6. Răsturnarea narativă a activității sindicale legitime. Emisiunea prezintă activitatea procesuală a Sindicatului ca element suspect, deși aceasta reprezintă exercitarea legitimă a atribuțiilor sindicale prevăzute de Legea nr. 367/2022 și de Convenția nr. 87 OIM, confirmată prin zeci si sute de procese castigate la cel mai înalt nivel jurisdicțional.

7. Pattern continuu de victorii procesuale ale Sindicatului în beneficiul direct al membrilor săi, în luna premergătoare emisiunii:

Aceste trei hotărâri demonstrează că activitatea sindicală produce rezultate concrete în beneficiul polițiștilor, infirmând frontal narativul „decredibilizării statului”. Decredibilizarea statului este in mod vadit opera functionarilor care conduc pe unitatile centrale si teritoriale de politie care au fost parati in procese, chestiune atestata de numeroasele hotarari prin care instantele ne-au dat,  in atatea randuri, castig de cauza.

8. Producerea unui efect disuasiv asupra membrilor de bază — risc de desființare de facto a organizației sindicale.

Eticheta „sindicat sincronizat cu propaganda Federației Ruse”, difuzată cu valoare factuală pe un canal cu acoperire națională, produce un efect disuasiv direct și măsurabil asupra polițiștilor activi membri sau potențial-membri ai Sindicatului petent.

Polițiștii activi sunt funcționari publici cu statut special, supuși unui regim strict de verificări de securitate și evaluări periodice, în care orice asociere publică cu „organizații prezentate ca având legături cu state ostile” — chiar nefondate — generează riscuri concrete de carieră: blocarea promovărilor, suspendarea avizelor de acces la informații clasificate, întrebări incomode în evaluările anuale. Polițistul rezonabil — pentru a-și proteja cariera — poate considera că reacția defensivă firească este retragerea adeziunii sindicale.

La scara unui sindicat reprezentativ cu peste 4.000 de membri activi, eroziunea bazei prin retragere defensivă ar conduce la: pierderea relevantei la nivelul MAI; diminuarea capacității financiare de a susține litigiile colective; pierderea dreptului de a participa la negocieri si discutii in cadrul reglementat de Legea  367/2002; în ultimă instanță, desființarea de facto a organizației.

Acest efect — fie intenționat, fie produs ca efect colateral previzibil — este oricum imputabil radiodifuzorului. Prin acest mecanism, segmentul reclamat afectează direct dreptul fundamental la asociere sindicală garantat de art. 9 și art. 40 alin. (1) din Constituția României, art. 11 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și Convenția nr. 87 OIM (ratificată prin Decretul nr. 213/1957).

Jurisprudența constantă a Curții Europene a Drepturilor Omului — printre care cauzele Vogt c. Germaniei, Demir și Baykara c. Turciei și Sindicatul „Păstorul cel Bun” c. României — a consacrat doctrina „chilling effect” (efect disuasiv), incompatibilă cu art. 11 din Convenție.

În cazul de față, efectul disuasiv produs prin difuzare se cumulează cu un context preexistent de represiune sindicală instituționalizată — destituirile din 2025 ( dosarele aflate pe rolul Tribunalului Iași nr. 3868/99/2025 și 4103/99/2025) — fapt care agravează răspunderea editorială a B1 TV.

9. Probă materială a executării segmentului sub presiune de timp și fără autonomie editorială reală. Cinci elemente cumulative:

(a) fereastra de trei ore — incompatibilă cu obligațiile editoriale minimale prevăzute de Codul Audiovizualului (art. 43, 82, 84, 37);

(b) imaginile cu elemente distinctive moldovenești (uniformă și autoturism de serviciu cu însemne ale Poliției Republicii Moldova), vizibile în cadrul difuzat și indicate fizic de Radu Buzăianu — exclud posibilitatea confuziei accidentale;

(c) absența completă a contactării prealabile a petenților;

(d) omiterea Deciziei nr. 249/2026 a Curții de Apel Bacău (pronunțată cu 22 de zile înainte de difuzare și comunicată oficial cu 9 zile înainte) și a Deciziei ÎCCJ nr. 406/2025;

(e) omiterea celor trei hotărâri judecătorești pronunțate în luna premergătoare în beneficiul polițiștilor reprezentați.

Aceste elemente sunt incompatibile cu standardul minim de autonomie editorială prevăzut de art. 11 alin. (1) din Legea nr. 504/2002. Petenții se limitează la a învedera Consiliului că probele materiale ale segmentului prezintă în mod obiectiv caracteristicile unei executări sub presiune de timp și fără verificare editorială proprie, caracteristici care, indiferent de cauza lor, agravează răspunderea editorială a radiodifuzorului. Răspunderea editorială prevăzută de art. 11 alin. (1) din Legea nr. 504/2002 este integrală și neatenuabilă.

VII. CERERILE PETENȚILOR

În considerarea celor expuse, Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul” și domnul Vitalie Josanu solicită Consiliului Național al Audiovizualului:

1. CONSTATAREA încălcării de către B1 TV a prevederilor:

2. APLICAREA sancțiunilor contravenționale prevăzute de Capitolul VIII al Legii nr. 504/2002 și de Decizia C.N.A. nr. 573/2025, în limitele maxime prevăzute de lege, având în vedere multitudinea agravantelor cumulate.

3. DISPUNEREA comunicării publice obligatorii a deciziei C.N.A. pe canalul B1 TV, în interval orar similar celui al emisiunii reclamate (18:00–20:00).

Notă procedurală: Petenții vor trasmite radiodifuzorului B1 TV, în conformitate cu art. 64 din Decizia C.N.A. nr. 573/2025, cererea formală de drept la replică și de rectificare. Conform art. 67 alin. (1), radiodifuzorul are obligația de a răspunde în termen de două zile. În caz de refuz sau tăcere, petenții vor formula completare la prezenta sesizare, în temeiul art. 70, cu solicitarea expresă de obligare la acordarea dreptului la replică conform art. 73.

4. SOLICITAREA de către CNA, în temeiul art. 17 alin. (4) din Legea nr. 504/2002 și art. 76–78 din Decizia C.N.A. nr. 573/2025, a:

5. SESIZAREA, de către CNA, în condițiile legii, a organului de urmărire penală competent cu privire la:

VIII. ANEXE

Anexa 1. Transcrierea integrală verificată a segmentului editorial reclamat din emisiunea „Bună, România!” din 24.04.2026, cu atribuirea exactă a vorbirii (RZ = Răzvan Zamfir, RB = Radu Buzăianu) și cu nota referitoare la indicarea fizică explicită a fotografiei omonimului moldovean de către Radu Buzăianu.

Anexa 2. Capturi de ecran cu cele trei burtiere difuzate succesiv: „LIDER SINDICAL SINCRONIZAT CU RUȘII?” (00:21:08); „O VOCE ANTISISTEM FIX PE PLACUL RUȘILOR” (00:26:49); „FOSTUL POLIȚIST LUA BANI CA DOCTOR ÎN ARTE” (00:27:10), inclusiv captura cu fotografia greșit atribuită (uniformă de poliție și autoturism cu însemnele Republicii Moldova).

Anexa 3. Sentința civilă nr. 185/C din 13.02.2018 a Tribunalului Neamț (dosar nr. 4438/103/2017), definitivă prin Decizia nr. 784/2018 din 07.06.2018 a Curții de Apel Bacău.

Anexa 4. Decizia nr. 249/2026 din 02.04.2026 a Curții de Apel Bacău (dosar nr. 448/103/2025).

Anexa 5. Articolul-matcă publicat pe stiripesurse.ro la 24.04.2026, ora 15:45.

Anexa 6. Înregistrarea video a segmentului reclamat din 24.04.2026, în format digital.

Anexa 7. Dispoziția nr. 697.356 din 30.01.2023 a IPJ Neamț privind acordarea indemnizației de doctor.

Anexa 8. Dispoziția nr. 265.471 din 10.05.2024 a IPJ Neamț privind menținerea indemnizației de doctor.

Anexa 9. Ordonanța de clasare nr. 52/118/P/2025 din 21.10.2025 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Neamț.

Anexa 10. Decizia ÎCCJ nr. 4555 din 10.10.2025 (dosar nr. 1686/2/2023).

Anexa 11. Sentința Curții de Apel București din 22.12.2025 (dosar nr. 3411/2/2025) — extras portal instanțe.

Anexa 12. Decizia Curții de Apel București din 24.04.2026 (dosar nr. 40244/3/2024) — extras portal instanțe.

Anexa 13. Sentința civilă nr. 1748 din 24.02.2026 a Tribunalului București (dosar nr. 33783/3/2025).

Anexa 14. Memoriul de apărare depus de domnul Vitalie Josanu în dosarul penal nr. 475/119/P/2025, prin care se solicită clasarea cauzei pentru lipsa elementului subiectiv.

Anexa 15. Comunicarea oficială a Deciziei nr. 249/2026 din 15.04.2026 — probă a faptului că hotărârea era comunicată oficial cu 9 zile înainte de difuzarea emisiunii.

Pentru SINDICATUL POLIȚIȘTILOR DIN ROMÂNIA „DIAMANTUL”,

Vitalie JOSANU, Președinte

În nume propriu, ca petent persoană fizică,

Vitalie JOSANU

București, 27 aprilie 2026

Exit mobile version