În august 2026, IGPR a cerut unităților de poliție să numească polițiștii în funcții superioare de execuție. Primele răspunsuri la cererea sindicatului arată o avansare aproape generală, făcută pe același post, și câteva excluderi care ridică întrebări despre egalitatea de tratament.
Ce a cerut IGPR
Prin adresa nr. 564711 din 11 august 2026, aprobată de inspectorul general al Poliției Române, IGPR a cerut unităților subordonate să înceapă numirea polițiștilor în funcții superioare de execuție. Fiecare propunere trebuia motivată printr-o notă de fundamentare scrisă de șeful nemijlocit, avizată de șefii ierarhici și aprobată de cel care are competența de numire, de regulă șeful unității, iar numirile urmau să producă efecte de la 1 septembrie 2026.
Temeiul este art. 22 alin. (4) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, potrivit căruia polițiștii se încadrează în funcții de execuție „cu grade profesionale egale sau mai mari cu cel mult 3 trepte față de cele pe care le au”. Pe înțelesul tuturor, un agent cu un anumit grad poate fi plătit pe o funcție prevăzută pentru un grad mai mare, iar salariul îi crește odată cu funcția.
Între 2016 și 2018, legea a avut o regulă simplă. Polițistul trecea anual în funcția imediat superioară în cadrul postului ocupat, dacă avea cel puțin calificativul „bine” și nu era sancționat disciplinar. Alineatul (4¹) care spunea asta a fost abrogat prin OUG nr. 53/2018. De atunci, avansarea nu mai vine de la sine, ci depinde de nota pe care o scrie șeful și de semnăturile celor de deasupra lui.
Adresa din august a venit după o lungă așteptare. Potrivit Sindicatului Europol, numirile fuseseră blocate „aproape doi ani”, deși în mod normal se fac anual. În aprilie 2026, același sindicat scria că MAI invocase la începutul anului lipsa bugetului, că așteptau peste 6.000 de polițiști și că un ofițer pierdea astfel 700–800 de lei pe lună. Cifrele sunt estimările sindicatului, nu ale ministerului.
Ce a întrebat sindicatul
Pe 5 octombrie 2026, S.P.R. „Diamantul” a trimis cererea nr. 171/EP, întemeiată pe Legea nr. 544/2001, celor 45 de unități vizate de adresa IGPR: IGPR, Direcția Generală de Poliție a Municipiului București, 38 de inspectorate județene, cele două școli de agenți, centrele de formare și Centrul Chinologic Sibiu. IPJ Gorj a primit o cerere separată, nr. 172/EP, cu întrebȃri și despre ordinea publică din Poliția Municipiului Târgu Jiu.
Am întrebat câte note de fundamentare s-au scris, câte au fost aprobate și câte au fost oprite, la ce nivel și de ce. Am mai întrebat câți polițiști au fost numiți, pe câte trepte, din ce bani și după ce criterii. Scopul a fost să vedem dacă polițiștii aflați în aceeași situație au fost tratați la fel.
Termenul maxim de răspuns, de 30 de zile, se împlinește în jurul datei de 4 noiembrie 2026. Până acum au răspuns pe fond patru unități: IPJ Tulcea, IPJ Gorj, Școala de Agenți de Poliție „Septimiu Mureșan” Cluj-Napoca și Centrul de Formare și Perfecționare a Polițiștilor „Nicolae Golescu” Slatina. Cel puțin 15 unități au anunțat că au nevoie de mai mult timp.
Ce arată cifrele
| Unitate | Note de fundamentare | Polițiști numiți | Rămași pe dinafară |
|---|---|---|---|
| IPJ Tulcea | 120 (34 ofițeri, 86 agenți) | 120 | niciunul |
| IPJ Gorj | 101 | 99 (34 ofițeri, 65 agenți) | 2, aflați în concediu de creștere a copilului |
| Școala de Agenți Cluj-Napoca | 19 | 19 (8 ofițeri, 11 agenți) | niciunul |
| CFPP Slatina | 7 | 7 | un ofițer, care nici nu a fost propus |
Primul lucru care sare în ochi este că aproape toate propunerile au trecut. Al doilea este că nimeni nu s-a mutat de pe post. IPJ Tulcea spune că toate cele 120 de propuneri „au vizat postul ocupat de polițiștii nominalizați”, deși la 1 septembrie unitatea avea 84 de funcții vacante. Școala de la Cluj avea 11 funcții vacante înainte și tot 11 după numiri.
Cel mai limpede o spune centrul de la Slatina. Polițiștii erau „numiți pe funcțiile minime prevăzute”, iar adresa IGPR a dus la „numirea polițiștilor în funcțiile maxime corespunzătoare gradului profesional deținut”. IPJ Gorj dă și un exemplu: un agent plătit pe funcția de agent II, deși statul de organizare prevedea pentru postul lui funcția de agent I, a fost numit agent I, „în cadrul aceleiași structuri și la aceeași poziție”. Pe românește, omul face aceeași muncă, la același birou, dar era plătit pe o treaptă mai mică decât cea pe care o prevedea chiar statul de organizare pentru postul lui.
Toate patru unitățile răspund că aveau deja credite aprobate în buget, la Titlul I – Cheltuieli de personal, iar Școala de la Cluj spune explicit că nu a primit nicio sumă suplimentară. Asta ridică o întrebare simplă: dacă banii existau în bugetele unităților, de ce a invocat ministerul lipsa bugetului și de ce a fost nevoie de o adresă a IGPR pentru aceste numiri?
Din aceste răspunsuri reiese că avansarea nu mai depinde de performanță. Niciun răspuns nu pomenește calificativele, iar Școala de la Cluj spune că nu există „alte criterii decât cele prevăzute de legislația incidentă în domeniu”. Gradul profesional, adică în principal vechimea, stabilește doar până unde poate urca polițistul. Când urcă și dacă urcă hotărăsc conducătorii MAI, invocând bugetul, chiar și atunci când unitățile aveau banii aprobați.
Cine a rămas pe dinafară
Excluderile sunt puține, dar spun mai mult decât aprobările. La IPJ Gorj, șeful inspectoratului nu a aprobat două note de fundamentare. Motivul, potrivit răspunsului, este că polițiștii „aveau raporturile de serviciu suspendate în vederea efectuării concediului pentru creșterea și îngrijirea copilului în vârstă de până la 2 ani”. Pe înțelesul tuturor, colegii lor au fost trecuți pe funcția mai bine plătită, iar ei nu, pentru că în acele luni stăteau acasă cu un copil mic. Rămâne de aflat dacă vor fi numiți când se întorc și dacă și alte unități au procedat la fel.
La centrul de la Slatina, un ofițer nici nu a mai fost propus, din cauza „existenței unor aspecte referitoare la conduita profesională, care necesitau clarificări și verificări”. Răspunsul nu pomenește nicio sancțiune disciplinară și spune că situația lui va fi „reevaluată ulterior, în raport cu evoluția conduitei profesionale”. Altfel spus, omul a fost oprit pe baza unei aprecieri, nu a unei decizii formale.
Cel mai ciudat răspuns vine tot de la IPJ Gorj. La Poliția Municipiului Târgu Jiu s-au scris 10 note de fundamentare, iar toate au fost „avizate negativ de șeful subunității” și trimise la resurse umane. Inspectoratul nu spune ce s-a întâmplat cu ele după aceea. Dacă au fost aprobate, șeful subunității a fost ignorat. Dacă au fost respinse, cifra de două note neaprobate din același răspuns nu se mai potrivește.
IPJ Gorj mai spune că, la Târgu Jiu, toate funcțiile de agent sunt prevăzute cu gradul profesional maxim și că atribuțiile din fișele posturilor agenților de la ordine publică „nu diferă în funcție de gradul profesional”. Dacă funcțiile erau deja la nivelul maxim și munca e aceeași, rămâne de lămurit de ce a fost nevoie de 10 note de fundamentare și de ce toate au primit aviz negativ.
Ce urmează
Patru răspunsuri din 46 nu ajung pentru o concluzie despre tot sistemul. Ajung însă pentru a vedea unde trebuie căutat: la cei lăsați pe dinafară și la motivele pentru care au fost lăsați. După 4 noiembrie vom compara răspunsurile tuturor unităților și vom urmări trei lucruri: dacă și alte unități i-au exclus pe polițiștii aflați în concediu de creștere a copilului, dacă „conduita profesională” a fost folosită ca motiv și în alte locuri, fără vreo sancțiune, și dacă avizele negative ale șefilor de subunități, ca la Târgu Jiu, au oprit avansarea unor polițiști.
IPJ Gorj a refuzat să dea cifrele pe structuri, pe motiv că Legea nr. 544/2001 nu îl obligă să facă statistici „a la carte”. Școala de la Cluj a refuzat copiile actelor de numire, invocând datele cu caracter personal, deși numele și celelalte date personale puteau fi pur și simplu acoperite. Vom vedea dacă și alte unități aleg aceeași cale.
S.P.R. „Diamantul”