Ministrul nu a fost cercetat nicio zi. Sindicatul a stat șapte luni cu un dosar penal pe cap. Pe 23 noiembrie 2026, un judecător decide dacă cei care l-au pornit au de dat vreo explicație.
Faptul că pentru mulți sindicalismul înseamnă distribuția de cartele cu reduceri de doi lei la frizer, un ciolan cu fasole ori o spălătorie auto și câteva clipuri emoționale de TikTok este indiciul clar al unui nivel de educație civică extrem de primitiv. Rolul de reprezentant al breslei nu se reduce la prezența la un protocol de vârf și la strângerea unui deget ministerial, aruncat în scârbă, pe care îl prezinți apoi alor tăi drept o mare reușită a dialogului.
Realitățile unui sistem opresiv, netransparent, ascuns într-o secretomanie insalubră și abuziv până la comportamente infracționale sunt reflecția prestației sindicale mimate de fiecare „reprezentativ” și de fiecare lider CNP care a girat cu semnătura proprie, pas cu pas, zăvor cu zăvor, îngrădirea drepturilor polițiștilor. De ce trebuie să fie clasificate normele de salarizare a polițistului? De ce trebuie pus sub secret programul lui de lucru? De ce e secretă structura cabinetului șefului Poliției Române? Sunt doar câteva dintre sursele de probleme pentru polițiști.
Culmea, au tăcut toți ca pământul până și la celebra circulară a lui Benone Matei, prin care i se punea, la propriu, călușul în gură oricărui sindicalist vocal și oricărui avertizor de integritate. Prea puțini își doresc un meci al contrelor cu puternicul M.A.I. sau cu I.G.P.R. Iar aceste două instituții, rămase nereformate încă dinainte de 1989, cu apucături milițienești și securiste, au devenit, tocmai prin complicitate sindicală, tot mai puternice și de nezdruncinat. Se tem de ele până și parchetele, ba chiar și de orice analfabet ajuns din întâmplare (a se citi: prin împuternicire) șef de inspectorat.
Reprezentativii noștri n-au găsit curajul nici măcar să întrebe cum a ajuns chestor un june de 34 de ani, din poziția de purtător de vorbe, deși – odată ieșit în spațiul public – subiectul e destul de scandalos.
Acum e greu să lupți cu o fiară ajunsă ditamai monstrul, care și-a întins tentaculele cât să controleze orice mișcare și care are sălbaticul obicei de a face un exemplu din orice răfuială cu vocile critice. Abia aici se vede natura reală a liderului de sindicat: are curajul să privească fără să închidă ochii și să reacționeze, ori preferă să dispară subit de la fața locului?
Nu știu cum e la alte sindicate, dar mulți membri de-ai noștri s-au plâns că sporul „Bayraktar” a ajuns o formă de recompensare disciplinară. Iar noi, după cum ne stă în fire, am reacționat. Vă prezentăm aici doar una dintre multele fațete ale luptei pe care o ducem cu acest sistem îmbâcsit și înapoiat.
Cazul nostru a pornit de la o întrebare simplă: de ce ar fi secrete regulile după care un polițist își primește banii? Majorarea de la art. VIII din O.U.G. nr. 26/2024, căreia toată lumea îi spune „Bayraktar”, se dă în M.A.I. după ordine ale ministrului clasificate „secret de serviciu”. Omul vede pe fluturaș că i s-a tăiat din majorare, dar nu are voie să citească regula după care i s-a tăiat.
Pe 13 februarie 2025 am scris despre asta aici, sprd.ro, sub titlul „Am depus sesizare penală împotriva ministrului Predoiu și împotriva «ajutoarelor» lui, privind reglementarea defectuoasă și discriminatorie a majorării «Bayraktar»”, https://sprd.ro/am-depus-sesizare-penala-impotriva-ministrului-predoiu-si-impotriva-ajutoarelor-privind-reglementarea-defectuoasa-si-discriminatorie-a-majorarii-bayraktar/. Sesizarea a plecat la Parchetul General.
A doua zi, pe 14 februarie 2025, Alexandru Zambardi, șeful Serviciului Structura de Securitate din I.G.P.R., a trimis la I.P.J. Neamț adresa nr. 681202 și a cerut verificări pentru un posibil „incident de securitate”. Întâmplător sau nu, la I.P.J. Neamț era încadrat președintele sindicatului.
După cum a trebuit să observăm, imediat după ce am anunțat că am formulat o plângere penală contra ministrului, Hydra a reacționat: a răspuns cu o sesizare urgentă de cercetare administrativă. Am fost chemat în fața unei comisii strânse în grabă, gata să afle autorul postării. Până acolo, i-am invitat pe distinșii inchizitori să lămurească în ce calitate mă chemaseră: de angajat ori de președinte al unui sindicat? Și pentru că au prins a face fețe-fețe, i-am anunțat că sindicatul nu este o structură pe care angajatorul o poate cerceta administrativ sau disciplinar și i-am lăsat cu dinții la stele.
Abia după aceea, spre surprinderea noastră, am aflat că distinsa comisie s-a sesizat din oficiu și ne-a dat pe mâna parchetului.
Concret: pe 10 martie 2025, trei ofițeri ai I.P.J. Neamț – Marius-Ciprian Barboșanu, Petrică Bodron și Andreea-Georgiana Andone – s-au sesizat din oficiu pentru divulgarea de informații secrete de serviciu (art. 304 din Codul penal). Au scris negru pe alb că fapta ar fi fost comisă de Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul”. Șeful inspectoratului, Gabriel Coman, a trimis hârtia la Parchetul de pe lângă Tribunalul Neamț. Așa am ajuns să avem dosarul penal nr. 52/118/P/2025.
Atât de promptă a fost sesizarea lor, încât ne-am fi așteptat să-i vedem la fel de preocupați și de un alt caz: cel al șefului Poliției municipiului Roman, care distribuia pe WhatsApp, către toată lumea, înregistrări video și date cu caracter personal din evidența persoanelor, fotografiate de pe monitor, fără nicio anonimizare. Ni s-a comunicat că s-a deschis și aici o cercetare pentru „un posibil incident de securitate”. Am întrebat pe 4 noiembrie 2025 ce s-a ales de ea și nu ne-a mai răspuns nimeni. Cât despre mai-marii de la Direcția Control Intern, ei ne lămuriseră deja că pentru asemenea grupuri de WhatsApp nu e nevoie de nicio acreditare de securitate.
Între timp, din demersul nostru s-a ales praful judiciar. Pe 18 martie 2025, Parchetul General ne-a comunicat că sesizarea împotriva ministrului nici măcar nu a fost înregistrată ca plângere penală: ordinele ministrului sunt acte normative, iar pentru acte normative, ni s-a spus, nu se răspunde penal. Am contestat. Pe 27 martie 2025, procurorul general a respins contestația ca inadmisibilă, printr-o ordonanță care nu mai poate fi atacată nicăieri.
Bilanțul la o lună de la denunț: ministrul, nicio zi de cercetare. Sindicatul, dosar penal.
Spre comparație, dosarul nostru a stat deschis șapte luni: din martie până în octombrie 2025. Abia, pe 21 octombrie 2025, procurorul l-a clasat. A explicat simplu: ca să existe infracțiunea, publicarea trebuia să fi afectat „interesele sau activitatea unei persoane”. Nu a afectat pe nimeni, așa că „nu sunt întrunite condițiile constitutive cu privire la latura obiectivă a infracțiunii”.
Și cum să fi afectat? Aceleași reguli „secrete” apar în hârtii pe care inspectoratele le trimit polițiștilor cu mențiunea „NESECRET” în colțul paginii. Două exemple: răspunsul I.P.J. Sibiu nr. 2029876 din 21 mai 2025 și răspunsul I.P.J. Sălaj nr. 21714 din 6 iunie 2025.
Ordonanța procurorului Lucian Dieac nu a fost o surpriză pentru noi, dar nu am lăsat lucrurile să rămână așa. Fiecare organ de cercetare penală trebuie să fie, dacă nu onest și de bună-credință, măcar responsabil pentru ceea ce face. Așa că le-am făcut și noi o plângere penală.
Pe 7 noiembrie 2025 am depus plângere penală pentru abuz în serviciu împotriva celor cinci ofițeri care au scris, au semnat și au trimis mai departe sesizarea: Alexandru Zambardi, Marius-Ciprian Barboșanu, Petrică Bodron, Andreea-Georgiana Andone și Gabriel Coman. Dosarul a primit nr. 3811/119/P/2025 la Parchetul de pe lângă Judecătoria Piatra-Neamț.
Aici însă am avut o surpriză: dezinteresul evident al Parchetului de pe lângă Judecătoria Piatra-Neamț de a lămuri o cauză extrem de simplă. Am cerut acces la dosar și am constatat că, la procurorul Dumitru Munteanu, timp de opt luni nici măcar nu se începuse urmărirea penală cu privire la faptă! Cum am depus documentele, așa s-au cusut, fără o filă cu o cută sau un semn, curat-lacrimă. În acest context am sesizat Inspecția Judiciară.
Nu e prima dată când o facem (față de procurorul Dumitru Munteanu avem chiar două sesizări formulate) și, din păcate, încă nu putem numi un singur caz în care Inspecția Judiciară să fi răspuns pozitiv sesizărilor noastre, deși cazurile de nelucrare erau evidente. De data aceasta a recunoscut întârzierea, dar a pus-o pe seama numărului de dosare lucrate de procurorul Munteanu… de parcă noi n-am ști cine și cât lucrează în dosarele supravegheate de procuror!
Prin urmare, orice cetățean care formulează o plângere la Parchetul de pe lângă Judecătoria Piatra-Neamț ar trebui să se intereseze, în prealabil, cam câte dosare are procurorul în supraveghere… Dacă e la nivelul procurorului Munteanu, să presoare și puțină sare între file, ca să nu se altereze în fișet.
Așa se face că, în chiar ziua în care sesizarea noastră era înregistrată la Inspecția Judiciară, s-a trezit din amorțire și procurorul Munteanu, nu cu vreun act de cercetare penală, ci direct cu ordonanța de clasare… a unei urmăriri penale pe care nici măcar nu o începuse!
Ordonanța poartă data de 6 iulie 2026 și spune că ofițerii nu ar fi făcut decât să-și îndeplinească obligația de a sesiza.
Plângerea la prim-procuror s-a dovedit o simplă formalitate. Se pare că tergiversarea unei cauze peste jumătate de an, fără a se începe măcar urmărirea penală cu privire la faptă, fără nicio audiere sau ridicare de înscrisuri, fără absolut nimic, nu este o situație ieșită din comun pentru conducerea Parchetului de pe lângă Judecătoria Piatra-Neamț. Pe 29 iulie 2026, prim-procurorul adjunct a menținut soluția și a scris că activitatea polițiștilor „a avut loc în contextul verificării privind un posibil incident de securitate și nu a depășit atribuțiile de serviciu”.
De aceea așteptăm acum dezlegarea judecătorului de cameră preliminară de la Judecătoria Piatra-Neamț. Termenul: 23 noiembrie 2026, ora 13:00.
Ce rămâne
O sesizare împotriva unui ministru nu a ajuns nici măcar în registrul cauzelor penale. O sesizare împotriva unui sindicat a ținut un dosar deschis șapte luni.
Soluția judecătorului ne va oferi una dintre posibilele variante de răspuns, fiecare cu subînțelesul său. Noi o vom publica, oricare ar fi ea.
Dr. Vitalie Josanu, președinte S.P.R. „Diamantul” · www.sprd.ro
Documentele
- Articolul publicat pe sprd.ro la 13.02.2025 și denunțul către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
- Comunicarea P.Î.C.C.J. – Secția de urmărire penală din 18.03.2025 (neînregistrarea sesizării) și Ordonanța procurorului general nr. 296/C/2025 din 27.03.2025.
- Procesul-verbal de sesizare din oficiu al I.P.J. Neamț nr. 800244 din 10.03.2025, cu trimitere la adresa I.G.P.R. nr. 681202 din 14.02.2025.
- Ordonanța de clasare din 21.10.2025, dosar nr. 52/118/P/2025, Parchetul de pe lângă Tribunalul Neamț.
- Răspunsul I.P.J. Sibiu nr. 2029876 din 21.05.2025 și răspunsul I.P.J. Sălaj nr. 21714/SR din 06.06.2025, ambele marcate „NESECRET”.
- Plângerea penală din 07.11.2025 și Ordonanța de clasare din 06.07.2026, dosar nr. 3811/119/P/2025, Parchetul de pe lângă Judecătoria Piatra-Neamț.
- Sesizarea către Inspecția Judiciară, adresa Parchetului de pe lângă Judecătoria Piatra-Neamț din 16.07.2026, dosar nr. 3811/119/P/2025, și Rezoluția Inspecției Judiciare nr. 26-1511 din 19.08.2026.
- Ordonanța prim-procurorului adjunct din 29.07.2026, dosar nr. 3811/119/P/2025.
- Sesizarea S.P.R. „Diamantul” nr. 126 din 27.03.2025 privind grupul de WhatsApp de la Poliția municipiului Roman, răspunsul I.P.J. Neamț nr. 650534 din 28.04.2025 și adresa I.G.P.R. nr. 165327 din 07.10.2019.