Secțiile de poliție rurală, consolidate în urma emiterii Dispoziției 14/2023

0
1143

În mediul urban, fiecare linie de muncă are corespunzătoare câte o structură care să o gestioneze. În speță, dosarele de judiciar sunt gestionate de către structurile de investigații criminale, serviciul de patrulare este efectuat de către structurile de ordine publică, petițiile și lucrările ce țin de o comunitate, sunt gestionate de structurile de proximitate, infracțiunile privind animalele, sunt în competența Biroului protecția animalelor, activitățile pe linie rutieră, de către către structurile de poliție rutieră, ș.a.m.d.

În mediul rural, toate aceste problematici, și multe altele, sunt gestionate de către postul de poliție comunal sau/ și de către secția de poliție rurală care arondează postul.

Inclusiv activitatea de patrulare, este efectuată utilizându-se lucrătorii de poliție de la nivelul posturilor, lucrători care au în lucru dosare penale și alte tipuri de lucrări. Aceste aspecte duc la o ineficiență a muncii de poliție și la obținerea de rezultate slabe.

          Noua dispoziție 14/2023, care abrogă pe cea veche cu nr. 123/2012, vine în sprijinul secțiilor de poliție rurale, prin aceea că statuează înființarea compartimentelor de patrulare la nivelul fiecărei unei astfel de structuri.

          Primul alineat al articolului 11 din Dispoziția nr. 14/2023 stipulează că „Secția de poliție rurală este structura care coordonează activitatea mai multor poliții comunale/ posturi de poliție comunală (……) și are următoarea structură organizatorică: (…..) e) compartiment de patrulare și intrervenție la evenimente”.

          Numărul de lucrători care vor face parte din aceste compartimente variază în funcție de tipul secției de poliție rurală. Astfel, lucrătorii de la nivelul posturilor vor desfășura activități preponderent judiciare, iar cei care fac parte din acest compartiment vor gestiona activitățile pe linie de ordine publică și rutieră.

Această încercare de a delimita în mediul rural activitatea de patrulare cu cea de instrumentare a dosarelor penale s-a mai încercat în anii 2011 – 2012, odată cu crearea secțiilor de poliție rurală la acea vreme, însă mecanismul nu a funcționat, deoarece acele compartimente de patrulare de la data respectivă erau formate din lucrătorii de la posturile de poliție, iar latura de cercetare penală, care făcea parte din specificul activităților, a fost oarecum neglijată, înregistrându-se o creșetere a fenomentului infracțional.

Ca și noutate legată de modalitate de patrulare, în articolul 29 al Dispoziției nr. 14/2023 este prevăzut sistemul semi-mobil, aplicabil atât în mediul urban, cât și rural.

De precizat este că acest sistem semi-mobil, se potrivește mai mult mediului urban, întrucât, în localitățile rurale, cel puțin în zonele extinse, aria de acoperire este mare și va fi mai dificil de aplicat.

La o primă analiză a noii dispoziții, observăm că aceasta este în concordanță cu celelalte reglementări din sistemul polițienesc, lucrătorilor din structurile de ordine publică urmând a li se trasa sarcinile și atribuțiile prin fișele de post sau fișele cadru, așa cum este stipulat la articolul 24.

Introducerea noii reglementări privind concepția structurilor de ordine publică este oportună la momentul actual, mai ales în contextul noii realități din mediul rural.

Însă aceste reglementări din mediul polițienesc, nasc o altă discuție, și anume, stabilitatea actelor juridice în timp.

Observăm cu această ocazie, că vechea reglementare, și anume Dispoziția 123, a fost introdusă în anul 2012. După aproximativ 11 ani, aceasta este abrogată și este adoptată una nouă. Poate la prima vedere nu este un aspect care să trezească interes, însă în opinia mea, actele juridice, fie că vorbim despre legi, ordonanțe de guvern, proceduri, dispoziții, ș.a.m.d., trebuie adoptate după analize minuțioase și prognoze în timp, evoluții ale situațiilor sociale, economice sau culturale, iar acestea trebuie să acopere situația juridică în ansamblul său și să îndeplinească scopul pentru care au fost scrise.

Pe plan național, nu numai în M.A.I., dar și în alte domenii, actele juridice se succed cu repeziciune în perioade relativ scurte, creând astfel o dinamică stufoasă de norme juridice, ce dă naștere într-un final, la ambiguitate, întrucât persoanele în drept nu mai știu cum să aplice normele sau nu știu cum e bine să procedeze la un moment dat.

În concluzie, sperăm ca această dispoziție să se dovedească eficientă, și să deservească structurilor de ordine publică în viitorul îndepărtat.

Ionuț- Bogdan Popovici

Leave a reply

Please enter your comment!
Please enter your name here